Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană pregătește înăsprirea apărării comerciale față de China, pe fondul unui deficit record și al presiunii tot mai mari asupra industriei, potrivit Digi24. Bruxelles-ul discută un pachet mai „sistemic” de măsuri – de la taxe și investigații sectoriale până la condiționarea investițiilor și excluderi din infrastructuri critice – în timp ce Beijingul avertizează că va răspunde cu represalii.
Comisia Europeană a convocat vineri o reuniune cu majoritatea comisarilor, într-o „dezbatere de orientare”, pentru a reevalua relația cu Beijingul. Mesajul oficial a fost că dialogul va continua, dar că „starea actuală a relației comerciale și investiționale nu este sustenabilă”.
Potrivit Comisiei Europene, deficitul comercial al UE cu China a ajuns anul trecut la 359,9 miliarde de euro, alimentând apelurile pentru protejarea pieței europene de importurile chineze ieftine, care ar pune presiune pe sectoare precum metalurgia, chimia și industria auto. În același timp, UE insistă că strategia rămâne „reducerea riscurilor, nu decuplare” – adică diminuarea dependențelor fără ruperea legăturilor economice.
Pe linia de reglementare și control economic, UE a acumulat deja măsuri care au iritat Beijingul, iar acum discută extinderea lor, pe fondul temerilor privind supracapacitățile industriale ale Chinei și efectele asupra producției europene. În materialul citat de Digi24, Euronews enumeră mai multe direcții:
Separat, UE a decis în aprilie să dubleze taxele pentru importurile de oțel care depășesc cotele europene, iar mai multe state membre – inclusiv Franța, Italia, Spania, Olanda și Lituania – cer extinderea protecției și către alte sectoare.
În discuțiile de la Bruxelles, presiunea vine și din piața muncii: potrivit estimărilor citate, aproximativ 200.000 de locuri de muncă din industria europeană ar fi fost pierdute din 2024, mai ales în sectoare energointensive și în auto, iar alte 600.000 de locuri de muncă din industria auto ar putea dispărea până la finalul deceniului.
Un alt punct sensibil este dependența de componente critice. Cazul Nexperia (producător de cipuri din Olanda controlat de grupul chinez Wingtech) este prezentat ca exemplu de perturbări în industria auto, pe fondul tensiunilor comerciale SUA–China. Comisia ar intenționa să oblige anumite sectoare, inclusiv auto, să își diversifice furnizorii de cipuri și să includă explicit riscurile din lanțurile de aprovizionare.
Beijingul a avertizat în repetate rânduri că va reacționa dacă UE își restricționează piața. După taxele UE pentru vehicule electrice chineze în 2024, China a impus taxe pentru carnea de porc, băuturile spirtoase și produsele lactate din UE. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a susținut că relațiile comerciale sunt „reciproc avantajoase” și a avertizat că Beijingul își va apăra interesele.
În interiorul UE, consensul rămâne fragil. Germania a fost mult timp în favoarea unei abordări cooperative, concentrată pe accesul companiilor germane pe piața chineză, iar ministrul Economiei, Katherina Reiche, a indicat ca prioritate evitarea afectării exporturilor către China. Spania, de asemenea, este descrisă ca reticentă față de măsuri dure, pe fondul atractivității pentru investițiile chineze; ministrul Comerțului, Carlos Cuerpo, a insistat asupra necesității dialogului.
Reevaluarea strategică este prezentată ca primul pas într-un proces mai amplu, cu rezultat încă incert din cauza diviziunilor interne și a riscului de represalii. Concluziile ar urma să fie discutate la reuniunea Consiliului European din 18–19 iunie, unde securitatea economică va fi pe agenda principală. În paralel, rămâne deschisă întrebarea dacă UE va folosi efectiv instrumentele pe care le are deja, inclusiv instrumentul anti-coerciție, care – potrivit unui oficial european citat – nu a fost utilizat până acum.
Recomandate
China avertizează că o înăsprire a politicii comerciale a UE poate declanșa represalii , într-un moment în care Bruxellesul discută opțiuni de „răspuns mai robust” față de relația economică și investițională cu Beijingul, potrivit Antena 3 . Mesajul ridică miza pentru companiile europene expuse pe lanțuri de aprovizionare și piețe unde China poate introduce rapid restricții sau măsuri de retorsiune. Ministerul Comerțului din China a transmis că UE ar trebui să susțină liberul schimb și „concurența loială” și să respingă protecționismul. Beijingul a avertizat că, dacă vor fi implementate „instrumente comerciale unilaterale” sau restricții considerate discriminatorii, va „riposta decisiv” și va lua „măsuri eficiente” pentru a-și apăra interesele. Ce a declanșat reacția Beijingului Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a avut, vineri, discuții interne privind politicile comerciale în relația cu China. Întâlnirea nu s-a soldat cu o decizie, având rolul de a alimenta discuțiile de la viitorul summit G7 și de la reuniunea UE programată la mijlocul lunii iunie. Comisia a indicat că dialogul cu China va continua, dar a transmis și că starea actuală a relațiilor comerciale și de investiții „nu este sustenabilă”, cerând „un răspuns mai robust și mai coerent” din partea Uniunii. De ce contează pentru economie: riscul de escaladare a măsurilor comerciale Tensiunile UE–China s-au acumulat pe fondul mai multor dosare economice sensibile, menționate în material: tarifele UE asupra vehiculelor electrice chinezești ; investigații reciproce privind practicile de piață; restricțiile Chinei la exportul unor materii prime strategice. Beijingul a mai indicat că liniile de comunicare rămân deschise și că există discuții pentru crearea unui mecanism de consultare în domeniul comerțului și investițiilor, însă avertismentul privind represaliile sugerează că spațiul de negociere se poate îngusta dacă UE trece la măsuri suplimentare. Informațiile sunt relatate de dpa, citată de Agerpres, conform Antena 3. [...]
UE ia în calcul instrumente mai dure împotriva importurilor din China, iar Beijingul avertizează că va răspunde cu „contramăsuri ferme” , pe fondul discuțiilor de la Bruxelles despre limitarea afluxului de produse chinezești care pune presiune pe industria europeană, potrivit G4Media . China a transmis sâmbătă un avertisment Uniunii Europene să nu introducă noi restricții comerciale, în timp ce Comisia Europeană pregătește măsuri împotriva „supracapacității industriale” a Beijingului, relatează Politico, citat de G4Media. Ministerul Comerțului chinez a spus că, dacă UE „insistă” să introducă „unilateral” noi instrumente comerciale și „restricții discriminatorii”, Beijingul va adopta măsuri pentru a-și proteja interesele. „Dacă UE insistă să introducă unilateral noi instrumente comerciale și să adopte restricții discriminatorii, China va lua contramăsuri ferme și măsuri eficiente pentru a-și proteja propriile interese.” În același timp, ministerul a indicat că dialogul rămâne posibil și că sunt explorate opțiuni pentru un mecanism de consultare pe comerț și investiții între China și UE. De ce contează: deficitul comercial și presiunea pe industria europeană Discuțiile au loc pe fondul îngrijorărilor legate de viitorul industriei manufacturiere europene, în condițiile în care importurile din China – „de la vehicule la panouri solare și haine” – sunt văzute la Bruxelles ca un factor care subminează producția locală, cu efecte precum închiderea de fabrici și pierderi de locuri de muncă. Potrivit datelor citate, deficitul comercial al UE cu China pe bunuri a ajuns la 360 de miliarde de euro anul trecut, de la 312 miliarde de euro în 2024, iar în primul trimestru din 2026 creșterea s-a accelerat. Ce discută Bruxelles și cum se repoziționează statele membre Declarația Beijingului vine după o reuniune a înalților oficiali ai UE, organizată vineri, pentru identificarea unor soluții de combatere a supracapacității de producție a Chinei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a convocat tot vineri o dezbatere de orientare cu 26 de comisari, pentru a analiza „instrumente politice” care să răspundă dezechilibrului comercial în creștere. Comisia a transmis că actuala stare a relațiilor comerciale și de investiții „nu este sustenabilă” și că este nevoie de un răspuns „mai robust și mai coerent”, inclusiv în contextul interconectării dintre interesele economice și cele de securitate. În interiorul UE, Franța și alte state au cerut măsuri mai ferme de protejare a industriei, în timp ce Germania a avertizat anterior asupra riscului de represalii din partea Chinei. Totuși, Berlinul a semnalat vineri o disponibilitate mai mare pentru o linie mai dură, ceea ce ar indica o schimbare față de prudența tradițională. Comisarul european pentru strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat pentru Politico că UE ar trebui să continue dialogul, dar fără a accepta ca Europa să devină „victima” unei strategii care îi afectează industria, susținând necesitatea unor „noi instrumente” și „noi măsuri”. [...]
Regatul Unit își accelerează agenda economică în Asia prin vizitele pe care ministra de externe Yvette Cooper le va face în China și India, într-un moment în care Londra caută să-și relanseze relațiile comerciale și investiționale pe fondul stagnării economice interne, potrivit Mediafax . Cooper va efectua în această săptămână vizite oficiale în cele două țări, cu discuții care acoperă atât teme de securitate internațională – de la războiul Rusia-Ucraina și situația din Strâmtoarea Ormuz, până la preocupări recente legate de epidemia de Ebola – cât și cooperarea economică. China: întâlniri politice și o oprire într-un hub tehnologic Prima oprire este China. Cooper urmează să se întâlnească pe 2 iunie cu ministrul chinez de externe Wang Yi și cu vicepreședintele Han Zheng, potrivit Reuters. Ulterior, ea va vizita Shenzhen, descris de guvernul britanic drept un centru tehnologic important, pentru discuții axate pe știință și tehnologie. Vizita are loc după ce informații despre deplasare au apărut anterior în presă, citând surse diplomatice. În același timp, guvernul britanic încearcă să îmbunătățească relațiile cu Beijingul, după ce premierul Keir Starmer și președintele Chinei, Xi Jinping, au discutat în ianuarie despre relansarea relațiilor bilaterale și o cooperare mai bună în comerț, investiții și tehnologie. India: acordul de liber schimb există, dar implementarea merge lent Cooper urmează să ajungă în India pe 4 iunie, pentru discuții cu ministrul de externe S. Jaishankar și întâlniri cu antreprenori, academicieni și oficiali implicați în inițiativa „Viziunea Regatului Unit-India 2035”. Contextul economic este relevant: cele două state au semnat anul trecut un acord de liber schimb, cu obiectivul de a stimula comerțul și accesul pe piețe. Totuși, potrivit oficialilor indieni citați în material, implementarea avansează mai lent, inclusiv din cauza unor noi restricții impuse de Marea Britanie la importurile de oțel. De ce contează Guvernul britanic plasează deplasarea într-un „context complicat”, marcat de tensiuni geopolitice și creșterea prețurilor la petrol, în timp ce economia Regatului Unit este în stagnare. În acest cadru, discuțiile cu China și India sunt prezentate ca o încercare de a combina agenda de securitate cu obiective economice – comerț, investiții și cooperare tehnologică – într-o perioadă în care Londra caută să-și consolideze relațiile cu „două mari puteri”. [...]
Rusia își tensionează relația diplomatică cu Armenia după ce a decis să-și convoace ambasadorul la Moscova pentru consultări, pe fondul nemulțumirilor față de pașii Erevanului către Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Ministerul rus de Externe a transmis că ambasadorul Federației Ruse în Armenia, S.P. Kopyrkin, a fost rechemat „în legătură cu pașii întreprinși de conducerea armeană în direcția unei apropieri de Uniunea Europeană”. În material este menționat că informația a fost relatată de Ukrinform, care citează Reuters. Presiune politică prin instrumente regionale Decizia vine într-un moment în care, cu o zi înainte, pe 29 mai, Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) – bloc condus de Rusia – a anunțat că analizează posibilitatea suspendării Armeniei din organizație, pe fondul orientării pro-europene a autorităților armene. Totodată, UEEA ar fi cerut organizarea unui referendum pe această temă. Avertismente de la Kremlin și miza „scenariului ucrainean” În același context, Vladimir Putin a avertizat Armenia la summitul UEEA de la Astana, invocând riscul unui „scenariu ucrainean”, notează The Moscow Times. În articol este reprodusă declarația liderului rus: „Criza din Ucraina a început odată cu încercările de aderare la UE. Nu ne-am opus acestui lucru.” Materialul mai arată că, pe 10 mai, Putin a reluat ideea unui referendum în Armenia privind orientarea europeană și a vorbit despre o posibilă „separare blândă, inteligentă și reciproc avantajoasă” între cele două țări. Context: Armenia își intensifică legăturile cu Occidentul, dar rămâne dependentă economic Deși Armenia este oficial aliat al Rusiei, în ultimii ani a intensificat relațiile cu Occidentul, „în ciuda dependenței economice de Moscova”, potrivit textului. Sondajele citate indică faptul că, înainte de alegerile din iunie, partidul premierului pro-occidental Nikol Pașinian conduce în fața opoziției pro-ruse. [...]
Declarațiile lui Lukașenko complică discuția din UE despre un emisar unic pentru negocierile cu Rusia , într-un moment în care ideea revine pe agenda europeană, potrivit Știrile Pro TV . Președintele Belarusului i-ar fi transmis lui Emmanuel Macron că premierul Italiei, Giorgia Meloni, „este o femeie” și, din acest motiv, nu ar putea negocia cu Moscova, sugerând în schimb că liderul francez ar fi potrivit pentru un astfel de rol. Relatarea pornește de la o convorbire telefonică descrisă de agenția guvernamentală belarusă Belta și preluată de Euronews, cu precizarea că unele declarații atribuite lui Lukașenko nu sunt citate de alte publicații în afară de Belta. În această versiune, Lukașenko ar fi insistat ca Macron să trimită un consilier la Minsk dacă „îi e frică” să vină personal, iar președintele francez „s-ar fi eschivat”. De ce contează: miza unui „ emisar special ” și riscul de fragmentare În Europa a revenit ideea numirii unui Emisar Special care să reprezinte Uniunea Europeană în eventuale negocieri cu Moscova privind războiul din Ucraina. În acest context, Belta susține că Lukașenko l-ar fi invitat pe Macron să „medieze dialogul cu Moscova”, invocând experiența sa politică și descriindu-l drept „aksakal” și „decan”, în opoziție cu alți lideri europeni considerați mai „tineri” politic. În paralel, articolul arată că Giorgia Meloni a susținut în ultimele luni ideea unui emisar tocmai pentru a evita inițiative diplomatice izolate și o abordare fragmentată între statele membre, iar Macron a apărat, la rândul său, redeschiderea unui canal de comunicare cu Kremlinul, dar condiționat de o strategie comună la nivel european. Ce se știe din alte relatări despre convorbirea Macron–Lukașenko Știrile despre conținutul discuției diferă în funcție de surse, notează materialul. TV5Monde Info a scris că Macron i-ar fi cerut lui Lukașenko să nu-și lase țara „antrenată” în războiul din Ucraina și să facă „gesturile necesare” pentru îmbunătățirea relațiilor Belarus–Europa. Totodată, La Dépêche a citat site-ul Quai d’Orsay , unde Guvernul francez ar fi transmis că Franța nu recunoaște legitimitatea lui Aleksandr Lukașenko și că ambasadorul francez a fost constrâns să părăsească Belarus la 17 octombrie. Speculații de nume, fără decizie oficială Declarațiile lui Lukașenko au alimentat speculații în presa europeană despre posibile nume pentru un astfel de rol, inclusiv Angela Merkel și Mario Draghi, însă materialul precizează că nu există o decizie oficială a UE și nici candidaturi oficiale . În lectura Euronews, mesajul lui Lukașenko către Macron ar urmări și un obiectiv politic: să-l împingă pe președintele francez spre un rol central într-un canal direct de comunicare între UE, Minsk și Kremlin, îndemnându-l să vină la Minsk și să meargă la Moscova „pentru a aborda problema prin dialog”. [...]
Rusia își crește presiunea politică asupra Armeniei după pași recenți ai Erevanului spre Uniunea Europeană, mergând până la rechemarea ambasadorului la consultări, potrivit HotNews . Mișcarea semnalează o înăsprire a liniei Moscovei față de un aliat tradițional și pune în prim-plan riscul unei rupturi în arhitectura regională de cooperare economică dominată de Rusia. Ministerul rus de Externe a anunțat că ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Kopîrkin , a fost chemat la Moscova „la consultări” privind măsurile de apropiere de UE, despre care susține că „subminează cooperarea” în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) . Decizia vine la o zi după ce președintele Vladimir Putin și-a înăsprit public tonul la un summit al UEE, afirmând că „scenariul ucrainean” a început cu tentativa Kievului de a adera la UE. În același context, Putin a cerut Armeniei să organizeze „cât mai rapid” un referendum pe această temă și a insistat că Erevanul trebuie să aleagă între UE și UEE, deoarece „este imposibil să le împaci pe amândouă”. Relația Moscova–Erevan, pe o pantă descendentă Rechemarea ambasadorului este prezentată ca cel mai recent episod dintr-o relație tot mai tensionată între cei doi aliați tradiționali. La începutul lunii mai, Rusia a protestat după vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Erevan și a acuzat Armenia că i-a oferit o „platformă pentru remarci antirusești”. Atunci, Moscova a convocat ambasadorul Armeniei în Rusia, invocând proteste față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan. În paralel, Moscova și-a exprimat repetat îngrijorarea față de apropierea Armeniei de UE, temeri amplificate după ce Erevanul a găzduit pe 4 mai reuniunea Comunității Politice Europene, cu peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski. Ulterior a avut loc și un summit UE–Armenia, după care Bruxellesul a luat act de aspirațiile europene ale Armeniei. Ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoian, a declarat recent că Armenia rămâne membră a UEE, dar că „aspirațiile europene nu au dispărut”. În același registru, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „cel mai important” este ca Armenia să nu adopte o poziție antirusească și că Rusia așteaptă o explicație din partea Erevanului. [...]
