Știri din categoria Politică

Finanțarea reparațiilor buncărelor din subsoluri va fi posibilă prin bugetele primăriilor - o soluție legislativă pentru problemele structurale din blocuri

11 februarie 2026, 18:50

Buncăr de protecție civilă, interior întunecat și neîngrijit.

Primăriile vor putea finanța reparațiile buncărelor din subsolurile blocurilor, după ce Senatul a adoptat un proiect de lege, relatează Digi24. Măsura vizează adăposturile de protecție civilă amenajate în subsolurile unor imobile, spații cunoscute popular drept „buncăre”, destinate protecției populației în situații de urgență.

Inițiativa legislativă modifică și completează Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă și introduce un mecanism prin care administrațiile locale pot interveni financiar, la cererea asociațiilor de proprietari. Până acum, întreținerea acestor adăposturi a fost, potrivit proiectului, în sarcina proprietarilor, ceea ce a dus în multe cazuri la degradarea lor.

Conform textului adoptat, „la solicitarea asociațiilor de proprietari, autoritățile deliberative ale administrației publice locale pot aproba, prin hotărâre, finanțarea din bugetele locale a cheltuielilor necesare pentru reparații și întreținere” ori, după caz, pot decide „realizarea lucrărilor de reparații și întreținere” pentru fondul privat de adăpostire din condominii de tip bloc. Practic, proiectul creează baza legală pentru ca primăriile să aloce bani din bugetele locale pentru lucrări care, în prezent, nu aveau o rută clară de finanțare publică.

Senatorul PSD Ionuț Ciprian Ciuperceanu a argumentat că multe adăposturi sunt degradate tocmai din cauza costurilor suportate exclusiv de proprietari și a susținut că noul cadru ar permite accesarea de fonduri publice și, eventual, europene pentru a le face funcționale. Un alt senator, Gheorghe Vela (POT), a invocat contextul de securitate regională și a pledat pentru adoptarea inițiativei, însă proiectul rămâne, în esență, o schimbare de politică publică prin care o cheltuială de interes comunitar poate fi preluată parțial de autoritățile locale.

Senatul este primul for sesizat în acest caz, iar Camera Deputaților este for decizional. Dacă proiectul va trece și de votul deputaților, primăriile vor avea posibilitatea legală să includă astfel de intervenții în bugetele locale, prin hotărâri ale consiliilor locale, în funcție de solicitările asociațiilor de proprietari și de prioritățile stabilite la nivel local.

Tag-uri:senatul romaniei primarii protectie civila reparatii buncare finantare publica asociatii proprietari legea 481/2004

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursădigi24.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Ilie Bolojan discutând despre responsabilitatea financiară a primarilor.

Politică09 feb. 2026

Bolojan transmite primarilor nemulțumiți să nu ignore responsabilitatea financiară - avertisment privind gestionarea banilor publici

Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor nemulțumiți să-și corecteze cheltuielile și să-și crească încasările , potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea întâlnirii de marți cu edilii care contestă alocările bugetare și pe fondul anunțului că în primăriile din peste 1.500 de comune ar urma să aibă loc o grevă de avertisment. În intervenția la Digi24, Bolojan a indicat două direcții pentru administrațiile locale care reclamă lipsa banilor: reducerea cheltuielilor de funcționare și îmbunătățirea colectării impozitelor locale. El a avertizat că, atunci când veniturile sunt consumate aproape integral pe aparatul administrativ, se răstoarnă logica serviciului public, iar comunitatea ajunge să finanțeze în principal salarii, nu servicii. „Nu poți să fii cu spatele la zid dacă nu îți bați joc de banii comunității.” Premierul a nuanțat că situația nu este uniformă între comune: unele primării ar avea „un personal corect calculat”, în timp ce altele ar fi angajat peste necesar și ar urma să reducă „personalul suplimentar” atunci când se face „calcularea în mod corect”. În același timp, el a spus că o parte dintre primari cer Guvernului, „într-o anumită formulă”, sume care să le permită funcționarea, invocând capacitatea financiară redusă a unor localități. Bolojan a plasat disputa într-un cadru mai larg, de sustenabilitate a modelului administrativ: fie administrația locală dovedește că poate funcționa mai eficient, cu personal mai redus, fie presiunea bugetară ar putea împinge România spre o reorganizare administrativ-teritorială, „când vom fi cu spatele la zid”. În logica sa, amânarea corecțiilor (de exemplu, la impozitele pe proprietate) crește costurile ulterioare, iar ajustările ar fi fost mai ușor de absorbit dacă erau făcute etapizat în anii anteriori. În privința temerilor primarilor că vor primi mai puțini bani de la Guvern, premierul a susținut că, „per total”, autoritățile locale ar urma să aibă sume mai mari decât anul trecut, însă transferurile directe prin alocări guvernamentale nu vor mai fi la același nivel. Diferența, în argumentația sa, ar trebui acoperită din creșterea veniturilor locale, inclusiv pe fondul majorării impozitelor pe proprietate, iar cetățenii ar trebui să urmărească mai atent cum sunt cheltuiți banii plătiți către bugetele locale. [...]

Dezbateri în Senat despre moțiunile împotriva Guvernului Bolojan.

Politică09 feb. 2026

Trei moțiuni simple împotriva Guvernului Bolojan - Vot de blam politic, fără efect de demitere

Senatul dezbate astăzi trei moțiuni simple împotriva miniștrilor Guvernului Bolojan , potrivit Digi24 . Inițiativele sunt pe ordinea de zi a Camerei superioare și îi vizează pe miniștrii Apărării și de Externe, precum și pe Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației. În cazul Educației, opoziția îl contestă pe premierul Ilie Bolojan pentru tăierile din domeniu și pentru faptul că, până acum, portofoliul nu are un ministru plin, notează jurnalista Digi24 Rebeca Manea. Moțiunea îl vizează însă strict în rolul de interimar la Educație, nu în calitatea de prim-ministru. O altă moțiune are legătură cu poziționarea României față de acordul Uniunii Europene cu Mercosur, opoziția susținând că sprijinul pentru această propunere ar afecta interesele fermierilor români. Tot astăzi este depusă o moțiune și pe numele lui Radu Miruță, ministrul Apărării, pe fondul nemulțumirilor legate de o declarație atribuită acestuia despre o posibilă implicare militară a României în Groenlanda; ministrul afirmă că declarația a fost scoasă din context și că opoziția manipulează tema. Moțiunile simple nu duc automat la demiterea miniștrilor și nici la schimbarea deciziilor contestate, însă, dacă sunt adoptate, reprezintă un vot de blam și un semnal politic. Dezbaterea este programată astăzi, de la ora 16:00, în Senat. [...]

Nicușor Dan discutând despre investiții și Piața Unică la Consiliul European.

Politică11 feb. 2026

Nicuşor Dan participă la reuniunea informală a Consiliului European - va pleda pentru consolidarea Pieţei Unice şi atragerea investiţiilor

Președintele Nicușor Dan participă la o reuniune informală a Consiliului European, unde va pleda pentru consolidarea Pieței Unice și atragerea de investiții. Evenimentul are loc la Castelul Alden Biesen din Belgia și este convocat de președintele António Costa, informează News.ro . Reuniunea își propune să dezbată modalități de generare a prosperității și bunăstării în contextul global actual, marcat de transformări semnificative. Consolidarea Pieței Unice și creșterea competitivității Uniunii Europene sunt soluțiile principale discutate. Agenda include teme precum întărirea industriei europene, reducerea birocrației și a barierelor naționale, simplificarea legislației și încurajarea investițiilor și inovațiilor. Președintele Nicușor Dan a pregătit o viziune coerentă a României asupra priorităților de acțiune la nivelul UE , după consultări cu miniștri și reprezentanți ai instituțiilor relevante. În cadrul discuțiilor, acesta va promova interesele României în materie de dezvoltare economică, subliniind importanța unei Piețe Unice complet integrate și funcționale. De asemenea, va susține simplificarea procedurilor administrative pentru a facilita investițiile și extinderea companiilor românești pe piețele europene. În domeniul energiei , președintele României consideră că o mai bună interconectare a rețelelor energetice europene poate reduce costurile pentru cetățeni și companii . Nicușor Dan va solicita, de asemenea, perioade de tranziție mai lungi pentru implementarea politicilor de mediu, pentru a asigura sustenabilitatea acestora fără a afecta economia. În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, România va susține o alocare semnificativă pentru creșterea competitivității, dar și reducerea decalajelor economice dintre țările europene. [...]

Ședință de guvern în România, cu lideri discutând reforme economice.

Politică11 feb. 2026

Tăierile în administrație și măsurile de relansare economică vor fi adoptate prin OUG - decizia guvernului pentru implementare rapidă a reformelor

Reforma administrației și măsurile de relansare economică ar urma să fie adoptate prin OUG , potrivit Digi24 , care citează surse apropiate discuțiilor din coaliție. Informația marchează o schimbare față de mesajul anterior al premierului Ilie Bolojan , care anunțase că pachetul va fi trecut prin asumarea răspunderii Guvernului. Conform sursei, Executivul ar urma să dea undă verde ordonanței de urgență cel târziu săptămâna viitoare, existând și varianta unei ședințe de guvern chiar în această săptămână. OUG intră în vigoare imediat după adoptare, urmând ca ulterior să ajungă în Parlament, unde poate fi modificată. Digi24 consemnează că, în coaliție, s-a ajuns la această opțiune după discuții între lideri, pe fondul riscului ca adoptarea prin asumarea răspunderii să ducă la blocaje la Curtea Constituțională. În scenariul asumării, opoziția ar putea depune moțiune de cenzură și, ulterior, ar putea ataca actul la CCR, ceea ce ar întârzia aplicarea măsurilor cu cel puțin câteva săptămâni, potrivit explicațiilor din material. În același context, jurnalista Ema Stoica arată că varianta OUG ar facilita și construcția bugetului, deoarece actul normativ ar produce efecte imediat, iar eventualele ajustări ar putea fi făcute ulterior în procedura parlamentară. „Pe asumare procedura se prelungește”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, într-o intervenție la Digi24, explicând că ordonanța de urgență ar scurta pașii necesari și ar ajuta ca bugetul să intre în Parlament în luna februarie. [...]

Politică11 feb. 2026

Alexandru Nazare afirmă că IMM-urile beneficiază direct de pachetul de relansare economică - contrazice percepția mediului de afaceri privind accesul la fonduri

Alexandru Nazare spune că IMM-urile câștigă direct din pachetul de relansare , deși o parte a mediului de afaceri susține că măsurile ar ajunge la prea puține firme, potrivit Digi24 . Disputa vizează pachetul de stimulare a investițiilor mari, aflat în dezbatere publică, și felul în care acesta se traduce în beneficii concrete pentru întreprinderile mici și mijlocii. Ministrul Finanțelor argumentează că atragerea de proiecte mari creează „efecte în lanț” pentru economia locală, inclusiv prin contracte noi pentru furnizori și integrarea IMM-urilor în lanțuri de producție. În această logică, statul ar muta accentul „de la consum la investiții” și ar urmări o creștere pe termen lung, bazată pe capital și proiecte industriale. „IMM-urile sunt un beneficiar direct al acestui pachet: fiecare investiţie mare atrasă în România înseamnă contracte noi, cerere pentru produse şi servicii locale, integrare în lanţuri de producţie şi transfer de tehnologie.” Pe de altă parte, mediul de afaceri contestă anvergura reală a programelor și numărul de companii care ar putea fi atinse. Mesajul critic a venit după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, când reprezentanții IMM România au avertizat că impactul ar fi limitat și că, în forma prezentată, pachetul nu ar ajunge la „zeci de mii” de întreprinderi, ci la câteva sute. În centrul pachetului se află o schemă dedicată proiectelor strategice de minimum 1 miliard de lei, pentru care Ministerul Finanțelor propune un mix de instrumente de sprijin, de la granturi și credite fiscale (facilități care reduc impozitul datorat) până la garanții de stat și bonificații de dobândă. Nazare leagă această componentă de măsuri adoptate la finalul lui 2025, precum abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri și a taxei pe stâlp din 2027, susținând că obiectivul este un cadru mai predictibil pentru investitori. Pachetul include și alte linii de finanțare: o schemă de 1,05 miliarde euro pentru industria prelucrătoare și sectoare cu deficit comercial (investiții de minimum 50 milioane de lei), sprijin pentru proiecte de minimum 75 milioane lei în tehnologii „zero net” și resurse minerale strategice (cu credite fiscale până la 7 ani și garanții de stat), precum și programul TECHUP ROMANIA pentru cercetare-dezvoltare (2026–2032), cu granturi și deduceri fiscale de până la 200% din cheltuielile eligibile. Miza politică imediată rămâne însă aceeași: guvernul susține că IMM-urile vor beneficia indirect, prin comenzi și parteneriate, în timp ce antreprenorii cer o țintire mai largă și rezultate măsurabile pentru un număr mai mare de firme. [...]

Grup de imigranți pe o barcă, în fața autorităților de coastă.

Politică11 feb. 2026

Parlamentul European adoptă două legi privind deportarea imigranților ilegali - urmează negocieri cu Consiliul European pentru intrarea în vigoare

Parlamentul European a votat două legi care înăspresc deportarea și accesul la azil , iar următorul pas este negocierea textelor cu statele membre în Consiliul UE, potrivit Biziday . Pachetul legislativ vizează, pe de o parte, expulzarea imigranților intrați ilegal pe teritoriul Uniunii și, pe de altă parte, definirea unor „țări terțe sigure”, ceea ce ar ridica pragul pentru obținerea azilului politic de către persoanele venite din aceste state. Miza imediată este negocierea dintre Parlament și Consiliu asupra formei finale a celor două acte. Una dintre legi se referă la deportarea imigranților care au intrat ilegal într-o țară UE, însă aplicarea ei depinde și de capacitatea statelor de a încheia înțelegeri cu țări din afara Uniunii pentru preluarea persoanelor expulzate. Biziday notează că statele membre „au opțiunea de a încheia sau nu acorduri cu țări din afara UE pentru deportarea imigranților veniți ilegal”, cu exemple precum Italia–Albania sau Olanda–Uganda. A doua componentă, votată separat, este lista de „țări terțe sigure”, care ar face mai dificilă solicitarea azilului pentru cei care provin din aceste jurisdicții. Lista include toate țările candidate la UE, inclusiv Georgia și Turcia, dar și Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia. În cazul Georgiei și Turciei, textul sursei amintește că anul trecut Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea privind represiunile guvernamentale asupra opoziției, un detaliu care ar putea alimenta disputele din negocierile interinstituționale despre criteriile de includere pe listă. „Pentru prima dată, europarlamentarii de centru-dreapta (PPE) și cei de extremă-dreapta s-au unit pentru a susține politici de migrație mai dure.” Contextul politic al votului complică, la rândul lui, etapa de negociere cu Consiliul. Potrivit Biziday, criticii au acuzat PPE că a încălcat „cordonul sanitar”, însă listele de vot arată o susținere mai amestecată: unii europarlamentari socialiști au votat pentru, iar o parte dintre politicienii considerați de centru-dreapta s-au abținut. Pe fond, presiunea publică rămâne alimentată de datele invocate în material: anul trecut, 155 de mii de persoane au încercat să intre ilegal în UE traversând Marea Mediterană, iar 1.953 au murit sau au dispărut, potrivit agenției ONU pentru refugiați. Dacă negocierile cu Consiliul se încheie rapid, legislația ar urma să intre în vigoare din vară, conform titlului și informațiilor prezentate de Biziday. Până atunci, punctele sensibile rămân modul concret în care statele vor putea opera deportările către țări din afara UE și cât de restrictiv va fi, în practică, accesul la procedura de azil pentru cetățenii proveniți din statele etichetate drept „sigure”. [...]