Știri
Știri din categoria Politică
Călin Georgescu cere suspendarea președintelui, într-un nou episod de escaladare instituțională: potrivit Digi24, fostul candidat la alegerile prezidențiale le-a solicitat parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a lui Nicușor Dan, invocând forma „abuzivă” și „sfidătoare” în care șeful statului l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze un nou Guvern.
Georgescu a făcut apelul marți, la ieșirea de la Judecătoria Sectorului 1, în fața a sute de susținători. El a susținut că Nicușor Dan ar ocupa „ilegal” Palatul Cotroceni și a cerut declanșarea imediată a procedurii de suspendare, pe fondul nemulțumirii față de desemnarea lui Eugen Tomac pentru formarea Executivului, potrivit Agerpres.
În declarațiile citate de Digi24, Georgescu a legat desemnarea premierului de o acuzație mai amplă privind funcționarea instituțiilor și a avertizat asupra unui posibil impact economic și social.
„Se impune asumarea răspunderii de către inițiatorii acestui demers, pentru că va fi un dezastru economic și social masiv.”
Totodată, el a afirmat că aceeași răspundere ar reveni și partidelor care ar vota noul Guvern și a cerut parlamentarilor să acționeze „imediat” pentru suspendarea președintelui.
Georgescu a venit la Judecătoria Sectorului 1 pentru un termen în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară, însă a stat doar câteva minute, iar procesul a fost amânat pentru luna august, mai notează publicația.
Conform articolului, el a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General pentru promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea în public a ideilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Procurorii arată că faptele reținute ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inclusiv prin interviuri, declarații și postări online.
În aceeași intervenție, Georgescu a susținut că „întoarcerea la democrație” ar însemna „turul doi înapoi” și a cerut desecretizarea ședinței CSAT și a unei ședințe informale a CCR dinaintea anulării alegerilor din 6 decembrie 2024, conform relatării Digi24.
Recomandate
Premierul desemnat Eugen Tomac își fixează reperele de politică externă și internă într-o serie de caracterizări scurte ale liderilor politici și ai marilor puteri, cu mesaje tranșante despre Rusia și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Tomac a făcut declarațiile luni seară, la Antena 3, unde a fost rugat să definească „printr-un cuvânt sau o propoziție” mai mulți lideri politici. În acest cadru, el l-a descris pe Nicușor Dan drept „un președinte care va scrie istorie pentru țară”. Mesajul central: Rusia, „inamic”, iar Putin „ne disprețuiește” În lista de caracterizări, Tomac a folosit formulări directe pentru actorii externi, indicând o poziționare fermă față de Rusia și o diferențiere între marile puteri: Rusia: „Inamic” Vladimir Putin: „Ne disprețuiește” Statele Unite: „Am încredere” Ucraina: „O țară pe care o respectăm” Donald Trump: „Un lider influent și important” Xi Jinping: „Un conducător care și-a consolidat poziția” Europa: „O port în suflet” Cum îi descrie pe liderii politici din România Pe scena internă, Tomac a oferit aprecieri diferite, de la elogii la critici, în funcție de persoană: Nicușor Dan: „Un președinte care va scrie istorie pentru țară” Ilie Bolojan: „Un om politic cu multă experiență” Sorin Grindeanu: „Un om politic destul de dispus să facă lucruri importante pentru ca țara să meargă înainte” Dominic Fritz: „Un lider politic pe care îl respect” Kelemen Hunor: „Un om politic cu foarte multă experiență și aș spune un bun român de etnie maghiară” George Simion: „Un politician care nu respectă regulile” Eugen Tomac (despre sine): „Un român care își iubește țara” În aceeași serie de răspunsuri, Tomac a mai spus despre „Moldova” că este „parte din țara mea”, iar despre „România” că este „țara mea”. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
Președintele ar păstra varianta unui premier tehnocrat și la a doua nominalizare , dacă Guvernul Tomac nu trece de votul Parlamentului, potrivit Wall-Street . Mesajul, transmis de Dominic Fritz după întâlnirea cu Eugen Tomac, indică o strategie care evită explicit numirea unui premier din rândul partidelor parlamentare, cu potențial de a prelungi incertitudinea politică și, implicit, blocajele administrative. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că a înțeles că acesta este planul președintelui Nicușor Dan în scenariul în care Cabinetul Tomac pică la vot: a doua propunere ar rămâne tot un „premier tehnocrat” (adică o persoană fără apartenență politică, cel puțin formal, la partidele din Parlament). „Așa am înțeles, că acesta este planul: dacă pică guvernul Tomac, atunci a doua propunere va fi tot un premier tehnocrat” În același context, publicația notează că liberalii și-ar fi dorit să vină cu o propunere la a doua rundă de consultări de la Cotroceni, însă varianta descrisă de Fritz ar exclude un premier din PSD, PNL sau USR. Calendarul lui Tomac și miza votului din Parlament Eugen Tomac, premierul desemnat, a anunțat că lucrează la lista miniștrilor și că intenționează să finalizeze formula de Cabinet până miercuri. El a precizat că își dorește „2-3 propuneri” pentru fiecare portofoliu și că selecția finală pentru miniștrii trimiși la vot în Parlament va fi decizia sa. „Pentru o parte dintre membrii viitorului Cabinet discuțiile s-au încheiat, pentru câteva ministere urmează azi și mâine, cel târziu miercuri să finalizez formula de Cabinet” Nume vehiculate pentru portofolii, potrivit informațiilor „pe surse” Articolul include o „listă scurtă” cu nume discutate pentru mai multe ministere, menționând că negocierile continuă și că lista se poate modifica până miercuri. Pentru această listă, sursa informațiilor este indicată ca Digi 24. Printre numele menționate: Afacerilor Externe : Luca Niculescu Educației : Sorin Costreie (consilier prezidențial pe educație și cercetare) Culturii : Adrian Papahagi Muncii : Lavinia Niculescu / Diana Morar Dezvoltării : Vladimir Ionaș Sănătății : Cătălin Cîrstoiu Finanțelor : Bogdan Drăgoi / Bogdan Glăvan Economiei : Radu Burnete (consilier al președintelui pe probleme economice și sociale) Apărării : Mihnea Motoc / Dan Neculăescu Energiei : Corina Popescu Transporturilor : Ionuț Mașala (director economic CNAIR) Mediului : Doru Dulceață Justiției : Cosmin Soare Filatov (consilier prezidențial pe probleme constituționale) De ce contează: risc de prelungire a interimatului și a deciziilor amânate Dacă scenariul descris de Dominic Fritz se confirmă, menținerea opțiunii pentru un premier tehnocrat și la a doua nominalizare ar putea reduce spațiul de negociere politică cu partidele parlamentare și ar putea împinge mai departe momentul formării unei majorități stabile. În practică, asta înseamnă o perioadă mai lungă de incertitudine pentru agenda guvernamentală, inclusiv pentru deciziile cu impact bugetar și administrativ care depind de un executiv validat de Parlament. [...]
USR condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de reprezentare politică , în contextul în care, potrivit news.ro , președintele partidului, Dominic Fritz , spune că „planul” ar fi ca, dacă guvernul propus de Eugen Tomac nu trece, a doua nominalizare să fie tot un tehnocrat. Fritz a fost întrebat dacă Eugen Tomac le-a transmis că, în cazul în care nu obține susținerea USR, președintele Nicușor Dan ar urma să vină cu o a doua propunere la următoarea rundă de consultări. Liderul USR a răspuns că aceasta este înțelegerea lui privind scenariul de rezervă. „Așa am înțeles, că asta este planul, dacă pică guvernul Tomac, atunci a doua propunere ar fi tot un tehnocrat. Așa am înțeles eu, cel puțin.” Miza pentru USR: participare la guvernare, nu susținere „din afară” În același context, Dominic Fritz a reiterat poziția USR privind condițiile în care ar susține un guvern: partidul vrea să fie „reprezentat politic” în Executiv, nu doar să ofere voturi în Parlament. „Noi, așa cum am mai spus, credem că un guvern care merită susținerea noastră este un guvern, bineînțeles, în care suntem reprezentați politic.” Fritz a mai spus că USR va rămâne consecvent deciziilor și valorilor sale, dar a adăugat că „realitatea” politică se poate schimba. În prezent, el afirmă că există „această majoritate PSD-AUR” și că USR nu ar putea susține un guvern care ar funcționa ca „paravan” pentru ca PSD „să continue să pună frâne la reformele necesare”. Anticipate și relația cu președintele Nicușor Dan Liderul USR a declarat că partidul nu se teme de alegeri anticipate, dacă nu se găsește o soluție de majoritate, și a punctat că USR, PNL și UDMR „nu au o majoritate”. Întrebat dacă își dorește un guvern PSD, Fritz a răspuns că nu consideră „sănătos” un astfel de guvern pentru România și a ridicat întrebarea „ce este un guvern tehnocrat”. Pe tema relației cu președintele Nicușor Dan, Fritz a spus că îi leagă o istorie comună de „luptă pentru aceleași valori” și că are încredere că relația va rămâne, chiar dacă pot ajunge la concluzii politice diferite. [...]
UDMR transmite că nu poate garanta votul pentru învestirea viitorului guvern , ceea ce complică formarea unei majorități parlamentare în jurul premierului desemnat Eugen Tomac , potrivit Antena 3 . Mesajul lui Kelemen Hunor vine după întâlnirea cu Tomac și pune accent pe condițiile politice și pe conținutul programului de guvernare, nu pe o susținere „din oficiu”. Kelemen Hunor a spus că UDMR „nu votează împotriva unui guvern”, dar nici „nu poate promite” un vot pentru, înainte de a vedea programul de guvernare și dacă există o majoritate care să-l susțină. Liderul UDMR a adăugat că nu a avut impresia că Eugen Tomac ar fi „extrem de ambițios” în privința programului și că, fără o majoritate, este improbabil ca un executiv să poată duce lucrurile „la bun sfârșit”. De ce UDMR spune că votul e „aproape imposibil” acum UDMR își leagă poziția de faptul că a fost înlăturată de la guvernare prin moțiune de cenzură și consideră greu de justificat să voteze imediat un nou guvern din care nu face parte. „E aproape imposibil să votăm un guvern după ce am fost dați afară dintr-un guvern prin moțiune de cenzură. A doua zi să votăm un guvern din care nu facem parte. Nu se leagă în niciun fel. Nu suntem masochiști politici.” În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a indicat că, „deocamdată”, UDMR nu are „argumente suficiente” pentru a susține un guvern din care nu ar face parte, în contextul moțiunii votate de PSD și AUR, conform relatării. Critica față de varianta unui guvern tehnocrat Kelemen Hunor a criticat și ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un guvern condus de un om politic ar trebui să fie „un guvern politic”, cu responsabilitate asumată de partide. În viziunea sa, apelul la un guvern tehnocrat ar semnala lipsă de încredere în partide și ar folosi Parlamentul doar pentru a justifica învestirea unui guvern „care nu are legătură directă cu partidele politice”. UDMR spune că va reveni la discuții după finalizarea programului de guvernare, iar decizia va fi luată în funcție de conținutul acestuia și de existența unei majorități parlamentare. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac pune sub semnul întrebării actualul proiect al legii salarizării și cere o recalibrare care să evite înghețarea veniturilor pentru o parte a bugetarilor , pe fondul nemulțumirilor din sectorul public, potrivit Biziday . Tomac susține că proiectul „nu a fost făcută bine” și că nu a fost explicat suficient, ceea ce a amplificat tensiunile. Într-un interviu la Antena 3 CNN, Tomac a insistat că miza proiectului nu ar fi o majorare generală a salariilor, ci „corectarea dezechilibrelor existente în grilele de salarizare”. În același timp, el a criticat formula care ar crește salariile doar pentru anumite categorii, în timp ce pentru alți angajați din instituțiile publice veniturile ar rămâne pe loc. „Nu sunt de acord cu această formulă, de a crește salariile doar unor categorii, iar persoanelor angajate în instituțiile publice să le stagneze în continuare salariile.” Tomac a legat situația de amânările repetate ale legii în anii anteriori, invocând motive precum pandemia sau calculele electorale, iar acum, spune el, presiunea adoptării a crescut fără ca proiectul să fi rezolvat efectiv diferențele dintre categorii. Ce propune pentru viitorul guvern și ce nume a avansat Tot în contextul negocierilor politice, Tomac a spus că în formula sa de executiv ar urma să existe trei vicepremieri, responsabili de educație, economie și digitalizare. Conform declarațiilor citate de News.ro (preluate de Biziday), el a indicat și o serie de propuneri pentru portofolii: Apărare: Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO; Mediu: Teodor Dulceață, secretar general-adjunct în minister; Dezvoltare: sociologul Vladimir Ionaș; Agricultură: Nicola Istudor, rectorul ASE; Educație: Sorin Costreie, consilier al președintelui Nicușor Dan. Negocierile pentru majoritate: semnalul UDMR În paralel, Tomac a început consultările cu partidele parlamentare, iar prima întâlnire a zilei a fost cu UDMR. La final, liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a transmis că, în lipsa unei majorități, șansele de a „duce lucrurile la bun sfârșit” sunt reduse și că UDMR nu are, în acest moment, motive să voteze un guvern din care nu face parte, dar nici motive „solide” să voteze împotrivă, cât timp programul de guvernare nu este finalizat, potrivit Biziday . Kelemen Hunor a mai arătat că decizia va depinde de conținutul programului și de discuțiile interne, menționând explicit teme precum PNRR , programul SAFE și bugetul pentru anul viitor, unde este nevoie de o susținere politică stabilă. Ce urmează Tomac are programate în aceeași zi consultări și cu alte grupuri parlamentare (minoritățile naționale, Uniți pentru România, PACE și POT). În acest context, poziționarea sa față de legea salarizării devine un test de negociere: pe de o parte, trebuie să răspundă nemulțumirilor din sectorul public, iar pe de altă parte să contureze o formulă acceptabilă politic într-un Parlament în care, deocamdată, majoritatea rămâne incertă. [...]
