Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, condiționează participarea într-un viitor guvern tehnocrat de continuitatea politică necesară pentru finalizarea PNRR, potrivit Digi24. El spune că ar accepta o formulă de tehnocrați condusă de Alexandru Nazare doar dacă există „un acord de principiu” din partea premierului Ilie Bolojan, invocând riscul ca o schimbare bruscă de direcție să afecteze credibilitatea României.
Pîslaru a explicat, într-o intervenție la podcastul „Friendly Fire cu Moise și Vlad”, că se află în actualul executiv pentru că Ilie Bolojan „a avut încredere” să-i ofere această poziție și că, înainte de a lua o decizie privind o eventuală continuare într-o altă formulă guvernamentală, ar considera firesc să se consulte cu prim-ministrul.
„Mi se pare o chestie de minim bun simţ să fac lucrul acesta şi să mă consult cu domnia sa.”
Întrebat în ce guvern nu ar intra, Pîslaru a spus că nu ar accepta nicio formulă în care, după discuția cu Ilie Bolojan, nu ar avea acordul de principiu al acestuia pentru a participa, motivând prin „bun simț” și „o minimă loialitate”. A adăugat că nu este „la ordinul” premierului, ci vorbește despre o consultare pe care o consideră necesară din perspectiva integrității personale.
Totodată, Pîslaru a precizat că nu ar intra într-un guvern în care ar fi AUR.
Despre varianta unui guvern de tehnocrați condus de Alexandru Nazare, ministrul interimar a spus că este „una din opțiuni”, dar numai după consultarea cu premierul și în condițiile unui acord de principiu din partea acestuia. Argumentul central invocat este legat de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență): Pîslaru afirmă că ar lua în calcul o continuare „cel puțin” pentru o perioadă, pentru a putea finaliza programul.
„Motivul pentru care aş gândi o continuare, cel puţin, măcar o perioadă de timp, este să pot finaliza PNRR-ul. (...) Mi se pare că o schimbare de macaz în acest moment ar afecta şi credibilitatea României.”
În material nu sunt oferite detalii despre calendarul unei eventuale reconfigurări guvernamentale sau despre pașii concreți ai negocierilor; poziția lui Pîslaru este prezentată ca disponibilitate condiționată de acordul premierului și de configurația viitorului executiv.
Recomandate
Guvernul vrea să amâne până în 2031 creșterile salariale ale demnitarilor , într-o încercare de a reduce presiunea bugetară și de a evita ca ajustările nete cele mai mari să ajungă la vârful administrației, în timp ce alte categorii din sectorul public au majorări „limitate sau inexistente”, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că a primit mandat de la premierul interimar Ilie Bolojan să negocieze la Bruxelles înghețarea sau eșalonarea acestor creșteri, în cadrul renegocierii finale a PNRR. Pîslaru afirmă că săptămâna viitoare va merge la Bruxelles pentru a susține această poziție în discuțiile cu Comisia Europeană , deși admite că nu poate garanta rezultatul. El invocă „spațiul bugetar disponibil” și contextul „fiscal și social dificil” ca argumente pentru o distribuire mai echilibrată a efortului. Miza: echitate în reformă și acceptabilitate publică Ministrul interimar plasează discuția în interiorul reformei salarizării unitare din sectorul public, pe care o consideră necesară pentru a aduce „ordine, predictibilitate și echitate” într-un sistem cu „prea multe excepții, sporuri și dezechilibre”. În același timp, el susține că România trebuie să poată remunera „adecvat și unitar” funcțiile de demnitate publică, pentru a atrage profesioniști. Totuși, în actualul context, Pîslaru argumentează că demnitarii nu ar trebui să fie principalii beneficiari ai creșterilor nete, mai ales când alte familii ocupaționale au ajustări reduse sau deloc. Ce cere România Comisiei Europene și ce urmează Mandatul primit de Pîslaru vizează negocierea cu Comisia Europeană a uneia dintre următoarele variante pentru salariile demnitarilor, până în 2031: înghețarea creșterilor; eșalonarea creșterilor. El arată că poziția exprimată până acum de Comisia Europeană a fost ca viitoarea lege a salarizării să fie aplicată unitar în întreg sectorul public, dar spune că va încerca să obțină „o evaluare diferită”, folosind „toate argumentele disponibile”. În final, Pîslaru afirmă că va susține la Bruxelles o reformă „corectă, sustenabilă și responsabilă”, care să țină cont atât de angajații din sectorul public, cât și de contribuabili, reiterând că nu poate promite un rezultat, dar că va apăra ferm poziția Guvernului. [...]
Guvernul vrea să eșaloneze majorările pentru demnitari ca să nu blocheze acordul cu Comisia Europeană pe legea salarizării , potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că l-a mandatat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , să ceară Comisiei Europene acceptul pentru creșteri „eșalonate” ale salariilor demnitarilor prevăzute în noua lege a salarizării. Miza este una de reglementare cu impact bugetar: demnitarii trebuie incluși în ierarhia salarială a sistemului public, însă Bolojan susține că majorarea veniturilor lor „nu reprezintă o prioritate” în contextul economic actual. „L-am mandatat astăzi pe domnul ministru Pîslaru ca, în negocierile pe care le poartă în aceste zile cu Comisia Europeană (...) să caute să eșaloneze în următorii ani creșterea salariilor la demnitari. Țara are multe probleme (...) Dar nu asta este prima noastră grijă.” De ce contează: acordul Comisiei Europene și banii din PNRR În discuție este proiectul noii legi a salarizării, iar Bolojan leagă adoptarea și acceptarea ei de către Comisia Europeană de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. În același timp, el indică presiunea pe buget: România ar avea „printre cele mai mari cheltuieli de personal din Europa raportat la veniturile statului”, conform afirmațiilor citate de Digi24. Ce urmează Negocierea cu Comisia Europeană este în derulare, iar mandatul dat ministrului Pîslaru vizează obținerea unui acord pentru calendarul de aplicare a creșterilor la demnitari, astfel încât acestea să fie distribuite pe mai mulți ani. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este precizat un termen exact sau un scenariu final de eșalonare. [...]
Eugen Tomac evită declarațiile, dar transmite că „țara are nevoie de guvern” , într-un moment în care negocierile pentru formarea noului Executiv sunt descrise ca dificile, potrivit Mediafax . Tomac s-a întâlnit miercuri cu jurnaliștii înaintea unui eveniment, însă a refuzat să facă declarații, spunând că va comenta „la momentul potrivit”. La insistențele presei, a oferit totuși un mesaj scurt: „țara are nevoie de guvern”. Negocieri complicate și două formule de cabinet în discuție Conform unor surse din lumea politică citate de publicație, Eugen Tomac ar fi propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de premier. În același timp, discuțiile cu liderii partidelor parlamentare sunt prezentate ca fiind dificile, pe fondul dezacordurilor legate de componența viitorului cabinet. În negocieri sunt luate în calcul două variante: un guvern cu miniștri proveniți din partidele politice; un cabinet de tehnocrați (specialiști fără afiliere politică directă), susținut de formațiunile parlamentare. Context: Guvern demis și Executiv interimar cu atribuții limitate Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, după adoptarea unei moțiuni de cenzură cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233. Cabinetul rămâne în funcție cu atribuții limitate până la formarea unui nou Executiv. După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, într-un context politic fragmentat, cu poziții divergente privind formula majorității. Indiciu de piață: Tomac, favorit pe Polymarket Mediafax notează că Tomac apare și ca favorit pe platforma de predicții Polymarket, unde piața „Viitorul premier al României?” îi atribuie o probabilitate implicită de aproximativ 51%. Următorii clasați sunt Alexandru Nazare (8%), Sorin Grindeanu (5%), iar Cătălin Predoiu și Ilie Bolojan (aprox. 4% fiecare). [...]
Proiectul noii legi a salarizării unitare riscă să intre în blocaj de negociere și adoptare , după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, a pus sub semnul întrebării atât conținutul tehnic al documentului, cât și capacitatea unui guvern interimar de a purta discuții credibile cu sindicatele, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare, cu efecte directe asupra calendarului PNRR , deoarece adoptarea legii este legată de un jalon cu termen 1 iulie 2026. Hunor a declarat, marți seară, la Euronews, că proiectul prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , are „foarte multe probleme”, în special de natură tehnică și de „așezare” a așa-numitelor „familii ocupaționale” (grupări de funcții din sectorul public, folosite pentru ierarhizarea salariilor). Criticile UDMR: anexe, ierarhii și presiune pe dialogul social Liderul UDMR a indicat probleme în anexele proiectului, cu efecte în mai multe domenii, menționând explicit educația, magistratura și cultura. În cazul culturii, a spus că familia ocupațională „nu e tratată cum ar trebui”, ceea ce ar impune un dialog „foarte, foarte eficient” cu sindicatele și partenerii sociali, dacă se urmărește promovarea legii și votarea ei în Parlament până la finalul lunii iunie. „Guvernul interimar nu are legitimitatea” pentru negocieri Pe lângă conținut, Hunor a pus accent pe problema legitimității politice a unui executiv interimar în negocierile cu sindicatele, susținând că, după demiterea guvernului „cu 281 de voturi”, acesta „nu mai are legitimitatea, greutatea” necesară pentru a discuta cu partenerii sociali. „Un guvern interimar nu are legitimitatea necesară de a discuta cu partenerii sociali… Nu mai ai legitimitatea, greutatea de a discuta cu sindicatele.” Ce prevede proiectul: grilă cu 12 grade și valoare de referință în 2027 Dragoș Pîslaru a prezentat luni, într-o conferință de presă, proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Documentul propune reașezarea salariilor bugetarilor pe baza: unei grile cu 12 grade salariale; coeficienți între 1 și 8; o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 de lei. Salariile de bază, soldele și indemnizațiile ar urma să fie calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR cu termen 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei). [...]
Ilie Bolojan condiționează discuția despre unire de integrarea europeană a Chișinăului , susținând că miza imediată pentru Republica Moldova este deschiderea negocierilor de aderare la UE , potrivit Antena 3 . Premierul interimar a fost întrebat dacă este de acord cu unirea României cu Republica Moldova, iar răspunsul său a fost explicit: „Dacă ar depinde de votul meu, da!” De ce mută Bolojan accentul pe UE În aceeași intervenție, la Digi FM, Bolojan a spus că, „în acest moment”, cel mai important lucru pentru Republica Moldova este apropierea de Uniunea Europeană și deschiderea negocierilor de aderare. Argumentul invocat este unul economic: fără o legare „mai puternică” de o zonă care poate „tracta economic” și fără acces la „transfer de tehnologie și de bunăstare”, Republica Moldova ar avea dificultăți să reziste într-un context geopolitic complicat, „la limita de lumi”. Ce urmează Din declarațiile citate nu rezultă un calendar sau un demers instituțional concret privind unirea, ci o poziționare politică: susținerea unirii, dar cu prioritatea imediată plasată pe parcursul european al Republicii Moldova. Informațiile au fost transmise de Agerpres, preluate de Antena 3. [...]
USR exclude intrarea la guvernare alături de PSD , o poziționare care îngustează opțiunile de formare a unei majorități și menține presiunea pe negocierile din zona partidelor pro-europene, potrivit Wall Street . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că informațiile vehiculate „pe surse” despre discuții cu social-democrații sunt false. Fritz afirmă că „nu există niciun fel de negocieri subterane” privind intrarea USR la guvernare alături de PSD și susține că astfel de scenarii sunt împinse în spațiul public pentru a „semăna neîncredere” și a „sparge alinierea” dintre USR și PNL, pe care le descrie drept „cele două partide mari de centru-dreapta”. „Nu vom fi de decor” într-un guvern cu PSD În mesajul publicat pe Facebook, liderul USR respinge explicit ideea unei formule în care partidul să joace un rol secundar într-un executiv care ar „masca colaborarea între PSD și AUR”. „USR nu va fi niciodată de decor într-un guvern care maschează colaborarea între PSD şi AUR.” Totodată, Fritz motivează refuzul prin nevoia de „asumare și claritate morală” pentru protejarea „drumului proeuropean și reformist al României”. Miza politică: stabilitate versus condiții de guvernare Dominic Fritz susține că USR nu va accepta o guvernare justificată prin argumentul stabilității, dacă aceasta ar compromite obiectivul unui „stat curat și performant”. „Nu vom sacrifica speranţele românilor pentru un stat curat şi performant pentru o presupusă stabilitate. Nu dăm stabilitate corupţilor.” Liderul USR le cere susținătorilor să nu se lase „dezbinati” de „virușii dezinformării” și să urmărească „ce fac miniștrii USR”, nu informațiile atribuite unor „surse”. [...]
