Știri
Știri din categoria Politică
Noua lege a salarizării unitare ar urma să reducă sporurile și să reașeze grilele din sectorul public, cu efect direct asupra veniturilor a peste 1,2 milioane de angajați, potrivit Adevărul. Ministrul interimar al Investițiilor și al Muncii, Dragoș Pîslaru, prezintă marți, de la ora 17.00, principalele măsuri incluse în proiectul de act normativ.
Surse politice citate de publicație susțin că partidele ar fi ajuns la un acord pentru aprobarea legii până la 1 iulie. Conform calendarului din draft, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Draftul aflat în analiză urmărește reducerea diferențelor dintre salariile din sistemul bugetar și limitarea sporurilor acordate în prezent. Printre modificările centrale menționate:
Proiectul introduce posibilitatea acordării unui premiu de performanță de până la 30% din salariul de bază, măsură prin care Executivul susține că vrea să stimuleze eficiența și performanța în administrație.
În același timp, draftul menține sporul de 40% pentru gestionarea proiectelor cu fonduri europene, care ar urma să fie acordat în continuare atât funcționarilor publici implicați în astfel de proiecte, cât și aleșilor locali, inclusiv primarilor și președinților de consilii județene.
Noua lege a salarizării unitare este una dintre reformele asumate de România prin jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este o temă sensibilă pentru sectorul bugetar, în condițiile în care modificările propuse pot afecta direct veniturile angajaților din administrație, sănătate, educație și alte instituții publice. În acest stadiu, măsurile sunt prezentate ca draft „aflat în analiză”, iar forma finală și modul de aplicare rămân de confirmat după anunțul de la ora 17.00 și parcursul legislativ.
Recomandate
Legea salarizării unitare ar urma să aducă o anvelopă bugetară suplimentară de circa 8 miliarde de lei , iar în acest cadru vor fi „reașezate” și salariile demnitarilor, pe o grilă rămasă la nivelul din 2017, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , citate de Antena 3 . Miza, în versiunea prezentată de Pîslaru, este una de reglementare cu impact bugetar: un acord politic prealabil între partide pentru a limita „propunerile populiste” înainte ca proiectul să intre în transparență și apoi în Parlament. Ce înseamnă „anvelopa” de 8 miliarde și de ce contează Pîslaru a spus că planul a fost să fie stabilită „anvelopa financiară” a reformei, iar Ministerul Finanțelor a indicat o sumă de 8 miliarde de lei, „confirmată” împreună cu Comisia Europeană. În același timp, ministrul a plasat proiectul în contextul întârzierii: legea ar fi trebuit finalizată în 2023, dar a fost amânată în urma unei renegocieri. În argumentația sa, reforma nu este prezentată ca o majorare generalizată, ci ca o corecție de structură într-un sistem care „nu mai este de mult timp unitar”, din cauza zonelor cu „legi speciale” și tratament diferențiat. Cum justifică Pîslaru reașezarea salariilor demnitarilor Întrebat dacă demnitarii vor avea prioritate la majorări, Pîslaru a susținut că grila lor a rămas la nivelul din 2017 și a numit „populism” ideea că demnitarii trebuie să aibă salarii mici. El a argumentat că, pentru „o țară care se conduce bine”, este nevoie de oameni „bine plătiți” și că nu ar fi vorba de o creștere separată pentru demnitari, ci de includerea lor într-o salarizare unitară, de la președinte până la baza grilei. În același context, ministrul a dat și un exemplu de dezechilibru pe care reforma ar trebui să îl elimine: situații în care un șef de serviciu dintr-o primărie ar putea câștiga mai mult decât un parlamentar. Calendar: trimiterea proiectului în Parlament Potrivit lui Pîslaru, după consultări, proiectul legii salarizării unitare ar urma să fie trimis către Parlament până pe 15 iunie, pentru dezbatere în procedură de urgență. [...]
Noua lege a salarizării ar urma să reducă plafonul sporurilor și să limiteze ecartul salarial în sectorul public , fără tăieri de venituri, potrivit declarațiilor deputatului PSD Petre Florin Manole , citat de Mediafax . Proiectul este legat de un jalon din PNRR , iar întârzierea adoptării ar putea pune în risc fonduri europene. PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială. Conform acordului, documentul ar trebui adoptat până la finalul lunii iunie. Ce se schimbă în arhitectura cheltuielilor cu salariile Manole afirmă că principiul de bază este că „nici un venit nu scade”, iar proiectul ar include o reducere a „anvelopei” sporurilor (adică plafonul total al sporurilor, raportat la bugetul de salarii) pe ordonator de credite, de la 30% la 20%. El a mai spus că „foarte multe sporuri dispar”, accentul fiind pus pe scăderea plafonului total, nu pe denumirea sporurilor. „Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu.” Limitarea diferențelor între salarii și „anvelopa” bugetară Deputatul PSD mai susține că diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public ar urma să se reducă de la raportul 1–12 (în legea actuală) la 1–8. În exemplul dat, cel mai mare salariu, al președintelui, ar urma să fie de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public. În ceea ce privește impactul bugetar, Manole indică o „anvelopă” de 8 miliarde de lei, agreată cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană, despre care spune că respectă angajamentele privind deficitul și ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice. Ce urmează Fostul ministru al Muncii spune că există un draft rămas la Ministerul Muncii și că, în perioada următoare, Guvernul și ministrul de resort ar urma să analizeze amendamentele, „cu maximă prudență” față de bugetul disponibil, care „nu avem cum să-l depășim”. [...]
Blocarea de către cinci state NATO a unei contribuții fixe de 0,25% din PIB pentru ajutorul militar către Ucraina riscă să complice împărțirea poverii financiare în Alianță înaintea summitului din iulie. Potrivit Adevărul , Marea Britanie, Franța, Canada, Italia și Spania au respins propunerea promovată de secretarul general al NATO, Mark Rutte , care urmărea uniformizarea și creșterea contribuțiilor. Inițiativa prevedea ca fiecare stat membru să aloce echivalentul a 0,25% din PIB pentru sprijin militar destinat Ucrainei, însă a fost blocată, potrivit unor surse citate de The Telegraph . Rutte a admis anterior că există opoziție semnificativă față de „valoarea fixă” și a spus că nu crede că va fi acceptată. De ce contează: o formulă „fixă” pentru bani scoate la iveală fracturi între aliați Miza propunerii era să reducă diferențele dintre statele care contribuie consistent și cele care rămân în urmă, într-un moment în care NATO discută tot mai apăsat despre distribuția efortului financiar. În acest context, Rutte a susținut că „în acest moment, doar șase sau șapte aliați fac munca grea”, în timp ce obiectivul său este o implicare mai echilibrată a tuturor membrilor. Potrivit acelorași surse, cel puțin alte șapte state NATO ar susține propunerea și ar contribui deja cu peste 0,25% din PIB la ajutorul militar pentru Kiev, ceea ce indică diferențe mari de angajament în interiorul Alianței. Un semnal politic sensibil: opoziție inclusiv din partea unor susținători vocali ai Kievului Elementul care atrage atenția este că două dintre țările care resping mecanismul – Franța și Marea Britanie – au fost până acum printre cei mai vocali susținători ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, atât politic, cât și militar. În paralel, articolul notează că Regatul Unit a fost criticat recent după ce, pe fondul unei crize de combustibil, a relaxat unele restricții privind importurile de produse petroliere rusești procesate în țări terțe, decizie care a generat reacții la Kiev și în unele capitale europene. Totodată, refuzul Franței este interpretat ca un semnal al diferențelor de strategie în cadrul „Coaliției Voluntarilor”, structură condusă de Paris și Londra pentru coordonarea sprijinului de securitate pe termen lung pentru Ucraina. Ce urmează: summitul NATO din iulie, cu finanțarea Ucrainei pe agendă Discuțiile au loc înaintea summitului anual NATO din iulie, programat la Ankara, unde finanțarea sprijinului pentru Ucraina și împărțirea responsabilităților între aliați ar urma să fie teme centrale. Zelenski a fost invitat, dar nu și-a confirmat încă prezența, potrivit sursei. Pe fundal, sprijinul occidental pentru Ucraina rămâne sub presiunea dezbaterilor interne, inclusiv după schimbările de poziție ale Statelor Unite odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, acesta cerând o implicare financiară mai mare din partea partenerilor europeni. [...]
Partidele politice și organizațiile minorităților au rulat aproape 5 miliarde de lei în ultimii șapte ani , iar dependența de bani publici și împrumuturi decontate ulterior creează vulnerabilități de transparență și risc de „excese”, potrivit unei analize citate de G4Media . Raportul, publicat de think-tank-ul Expert Forum , arată că donațiile au o pondere semnificativ mai mică decât subvențiile de la buget și împrumuturile care ajung să fie acoperite din fonduri publice. Unghiul principal al raportului este de reglementare: cadrul legal actual ar permite finanțări greu de urmărit și cheltuieli insuficient delimitate, iar soluțiile propuse vizează atât plafonarea surselor private, cât și reguli mai stricte pentru subvenții, rambursări și raportări. De unde vin banii și ce vulnerabilități indică raportul Expert Forum susține că structura actuală a veniturilor partidelor – dominată de subvenții și împrumuturi decontate ulterior – se sprijină pe „lipsă de transparență” și poate încuraja cheltuieli excesive. În acest context, organizația propune reducerea limitelor pentru donații și împrumuturi și introducerea unor constrângeri suplimentare care să reducă influența finanțatorilor. Printre recomandările pe zona de venituri se numără: reducerea plafoanelor maxime pentru donații și împrumuturi (inclusiv prin limite anuale); obligativitatea plăților prin cont bancar peste un anumit prag (un salariu minim brut – SMB); scurtarea termenelor de returnare a împrumuturilor și delimitarea mai strictă a împrumuturilor pentru campanie față de fondurile curente; interzicerea transformării împrumuturilor în donații; interzicerea finanțării cu criptomonede, inclusiv pentru partide (nu doar pentru campanii). Subvențiile, cheltuielile și contractele din bani publici Pentru subvențiile de la buget, raportul propune un mecanism mai predictibil de stabilire a bugetului anual, inclusiv printr-un prag superior mai jos (este dat ca exemplu 0,2% din bugetul național) sau printr-un cost per vot indexat anual, cu o limită maximă. Pe partea de utilizare a subvențiilor, recomandările includ: returnarea la final de an a banilor necheltuiți; clarificarea tipurilor de cheltuieli permise pe categorii (de exemplu, ce intră la „propagandă” sau „protocol”); introducerea unor limite procentuale, inclusiv o limită de 30% din subvenții pentru contracte cu destinația „presă și propagandă” și o limită procentuală pentru fonduri publice folosite în campanie; interdicția ca un partid să acorde contracte din fonduri publice unor furnizori deținuți de persoane apropiate decidenților partidului (rude/afini până la gradul III–IV); raportare lunară obligatorie, mai detaliată, și mecanisme suplimentare de control pentru Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) , inclusiv raportări despre beneficiarii finali ai fondurilor. Rambursări și raportări: mai multă publicitate a finanțatorilor Raportul recomandă reconsiderarea politicii de rambursări, astfel încât partidele să nu ajungă finanțate „aproape integral” din bugetul public și pentru a sprijini formațiunile cu capacitate financiară mai redusă. Totodată, se propune ca donațiile să nu poată fi supuse rambursării. La capitolul transparență, Expert Forum cere finalizarea sistemului informatic de colectare a datelor și publicarea mai detaliată și uniformă a rapoartelor de venituri și cheltuieli. Printre propuneri: publicarea numelor donatorilor peste 1 SMB, pentru echilibru între protecția datelor și transparență; publicarea pe parcursul anului, pe site-ul AEP, a identității persoanelor care finanțează un partid cu peste 30 SMB; publicarea regulată de către AEP, în timpul campaniei, a raportărilor privind veniturile și cheltuielile competitorilor, inclusiv cu informații despre sursa fondurilor; includerea identității finanțatorilor în forma publică a rapoartelor finale de campanie. Raportul mai propune reducerea limitelor de cheltuieli, în special la prezidențiale și europarlamentare, și consolidarea controalelor, inclusiv prin întărirea capacității și independenței AEP și colaborare interinstituțională. De asemenea, este menționată necesitatea ca Parlamentul să reglementeze procedura de publicare a declarațiilor de avere și interese. Raportul integral al Expert Forum este disponibil aici: Expert Forum . [...]
UDMR cere demisia ministrului Culturii, Demeter András István , pe fondul unei crize de credibilitate instituțională provocate de apariția în spațiul public a unei înregistrări audio în care acesta folosește un limbaj vulgar și face afirmații considerate ofensatoare la adresa interesului național, potrivit Adevărul . Reacția Uniunii a venit luni după-amiază, după publicarea materialului audio atribuit ministrului. Formațiunea spune că se delimitează „ferm” de conținut și susține că astfel de declarații sunt incompatibile cu statutul unui demnitar. În comunicatul transmis de Csoma Botond, purtător de cuvânt al UDMR și lider al grupului parlamentar din Camera Deputaților, Uniunea afirmă: „UDMR se delimitează atât de limbajul vulgar, cât și de conținutul unor astfel de afirmații, incompatibile cu responsabilitatea unei funcții publice și de natură să afecteze încrederea în instituțiile statului și în valorile serviciului public”. Demisia, prezentată drept „gestul firesc și responsabil” UDMR arată că, în acest context, demisia ministrului ar fi „gestul firesc și responsabil”, argumentând că efectele depășesc persoana lui Demeter András István și pot lovi în comunitatea maghiară și în reprezentarea ei politică. „Declarațiile de acest tip nu afectează doar imaginea unei persoane, ci proiectează efecte nedrepte și de durată asupra comunității maghiare și asupra reprezentării sale politice.” Apel la „echilibru” și respingerea stigmatizării etnice Uniunea avertizează, totodată, că episodul nu ar trebui transformat într-un atac generalizat asupra comunității maghiare și cere evitarea „instrumentalizării politice” și a etichetărilor colective. Ce se știe despre înregistrare și poziția ministrului Conform relatării, înregistrarea audio ar fi din noiembrie 2025, ar fi fost realizată în sediul Ministerului Culturii și a fost publicată de 2mnews.ro – Știri din Maramureș . În material, ministrul este surprins folosind un limbaj extrem de vulgar și făcând afirmații care, potrivit sursei, minimalizează interesul național. Ministrul a declarat pentru publicația locală că afirmațiile vizau riscul ca Radio Chișinău să ajungă sub influență rusă și că, în realitate, ar fi acționat „în interesul României”. Inițial, el a spus că nu neagă existența înregistrării, iar ulterior, într-un mesaj scris, a sugerat că aceasta ar putea fi „editată” sau „contrafăcută”, deși anterior nu ridicase această posibilitate. În paralel, pe fondul scandalului, în spațiul public este menționată și inițiativa AUR de a depune o moțiune simplă împotriva ministrului, subiect tratat separat de Adevărul . [...]
Rusia își restrânge obiectivele în Ucraina la un singur țel principal , după ce planul inițial de a controla rapid țara a eșuat, potrivit Bild . Publicația scrie că Moscova pregătește o ofensivă de vară, în condițiile în care, după 2022, Kremlinul a fost nevoit să-și reducă treptat ambițiile militare. Materialul plasează în context această schimbare de strategie: la începutul invaziei, pe 24 februarie 2022, Rusia ar fi urmărit să aducă Ucraina „sub control” în câteva zile, însă rezistența ucraineană a împiedicat atingerea obiectivului. Mai mult, în toamna lui 2022, Ucraina a recucerit „mari părți” din teritoriile ocupate, ceea ce a forțat Moscova să-și ajusteze țintele de război. De ce contează: semnalul unei strategii de uzură Din perspectiva impactului operațional, faptul că Rusia ar fi ajuns să se concentreze „în principal pe un singur obiectiv” indică o repoziționare către o campanie mai limitată, dar potențial mai susținută, în care resursele sunt direcționate mai concentrat. Bild nu detaliază în textul disponibil care este acest obiectiv și nici parametrii concreți ai ofensivei de vară, menționând că informațiile complete sunt în zona BILDplus. Publicația ridică și întrebarea dacă un atac major asupra Kievului a fost „începutul” acestei etape, însă, în fragmentul accesibil, nu oferă date suplimentare care să confirme legătura sau să descrie planul în detaliu. Ce urmează În lipsa detaliilor operaționale din articolul disponibil, concluzia care se desprinde este una de direcție: Moscova ar intra în vară cu obiective mai înguste decât în 2022, după ce evoluțiile de pe front au redus spațiul de manevră al Kremlinului. Pentru evaluarea riscurilor imediate (zone vizate, calendar, intensitate), sunt necesare informații suplimentare față de cele publicate în fragmentul accesibil. [...]
