Știri
Știri din categoria Politică
USR exclude o majoritate cu PSD, iar această poziționare complică formarea rapidă a unei majorități parlamentare care să susțină un nou guvern, în condițiile în care PSD este acuzat că a făcut o majoritate cu AUR, potrivit Libertatea. Dominic Fritz, președintele USR și primar al Timișoarei, a spus că, în acest context, discuția despre numele premierului – inclusiv ipoteza Ilie Bolojan – este secundară față de întrebarea esențială: cine strânge voturile în Parlament.
Fritz a susținut că problema centrală în actuala criză politică este capacitatea de a construi o majoritate parlamentară care să voteze un guvern, nu alegerea unui nume pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, el a afirmat că nu crede că un tehnocrat ar putea aduna sprijinul necesar în Parlament.
Totodată, liderul USR a indicat că partidul său va colabora cu PNL „pentru pașii viitori”, în timp ce PSD „va trebui să facă un nou guvern”, însă fără USR.
Dominic Fritz a explicat că USR nu va mai face parte dintr-o majoritate guvernamentală alături de PSD, motivând decizia prin formarea unei majorități parlamentare între PSD și AUR. În opinia sa, după acest pas PSD nu mai poate fi considerat un partid care își dorește „un drum de reforme” și „un drum proeuropean”.
În același timp, Fritz a spus că USR nu negociază cu PSD, dar că „ascultă” ideile și propunerile președintelui.
Fritz a criticat PSD pentru moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului anterior, pe care a numit-o „iresponsabilă”. El a mai afirmat că PSD ar fi avut „constant” o „majoritate de rezervă” și a dat ca exemple voturi comune PSD-AUR în mai multe situații, inclusiv „împotriva Dianei Buzoianu” și „în cazul Avocatului Poporului”.
În acest context, liderul USR a cerut PSD să vină cu soluții „în noua realitate politică” și a invocat caracterul „antieuropean și antireformist” al textului moțiunii.
Fritz a prezentat și o direcție strategică pentru USR până în 2028, descriind un program de „curățenie” politică și economică, cu obiectivul de a „curăța România de pesedism”. El a susținut că PSD ar avea „tentaculele sale peste tot în structura statului” și a descris demersul drept o provocare majoră pentru USR.
Recomandate
Dominic Fritz susține reducerea numărului de județe, dar avertizează că reforma PSD poate rămâne fără consens politic , potrivit Mediafax . Președintele USR spune că România are „prea multe județe” și că unele nu se mai pot susține financiar, însă tratează cu scepticism inițiativa social-democraților. Fritz a declarat, într-o intervenție la Digi24 , că direcția de „a reduce din județe” și de a crește numărul de locuitori „pe roate” (formulare redată ca atare în material) ar fi menită să îmbunătățească serviciile și că aceasta este „direcția corectă”. Argumentul invocat: sustenabilitatea financiară a județelor Liderul USR a afirmat că, din perspectivă administrativă, managerială și financiară, există județe care „nu se pot susține”, motiv pentru care o reformă administrativă care să reducă numărul lor ar fi justificată. Scepticism față de implementare și opoziție politică Deși validează direcția generală, Fritz spune că rămâne prudent în privința șanselor ca PSD să ducă reforma la capăt, invocând faptul că ar fi apărut deja voci din PSD care contestă propunerea. În același context, materialul amintește că Guvernul Bolojan a încercat anterior să contureze un proiect similar, dar nu a obținut consens în fosta coaliție, iar în prezent mai mulți lideri UDMR se opun reformei propuse de Guvernul Niculescu. Ce urmează: prima etapă, comasări voluntare în decembrie Ministrul Dezvoltării și-a propus ca prima etapă a comasărilor, cea voluntară, să aibă loc în luna decembrie, conform informațiilor din articol. Atunci, primarii comunelor cu sub 1.500 de locuitori ar urma să poată primi bonificații dacă decid să se unească administrativ cu o unitate administrativ-teritorială (UAT) învecinată. [...]
USR acuză PSD că împinge reforma administrativă fără bază de analiză, riscând să o transforme într-un exercițiu politic, nu într-o schimbare care să îmbunătățească serviciile publice. Potrivit Digi24 , președintele USR, Dominic Fritz , spune că planul PSD de reorganizare administrativ-teritorială este „o bâlbâială” și „un spectacol” menit să distragă atenția de la reforme „esențiale” pe care guvernarea nu le-ar livra. Fritz susține că discuția despre redesenarea hărții administrative a fost aruncată în spațiul public prin „tot felul de variante, tot felul de praguri, tot felul de hărți”, fără o abordare aplicată și fără o dezbatere reală, mai ales pe componenta care ar conta cel mai mult: dezvoltarea zonei rurale și modul de finanțare a acesteia. „Nu așa faci o reformă profundă a țării, pentru că aici nu vorbim doar despre niște cifre, despre niște praguri, despre niște reduceri. De fapt, trebuie să discutăm cum ridicăm din nou, mai ales, zonele rurale.” Ce critică USR la modul de lucru propus de PSD Liderul USR indică drept problemă și ideea vehiculată de PSD privind asumarea răspunderii Guvernului pentru o astfel de reformă, pe care o consideră incompatibilă cu amploarea schimbării. În viziunea sa, o reorganizare administrativ-teritorială ar avea nevoie de „seriozitate”, „analize” și „dezbateri la toate nivelurile, inclusiv în Parlament”. În același timp, Fritz afirmă că PSD ar folosi tema pentru a menține o controversă publică, în timp ce „nu avansează pe câteva reforme esențiale”, acuzând partidul că joacă simultan rolul puterii și al opoziției, prin voci diferite. Unde vede Fritz miza: servicii mai bune prin „economii de scară” Deși critică demersul PSD, Fritz admite că o reformă administrativ-teritorială este necesară și spune că „avem prea multe județe”, inclusiv județe care „nu se pot susține” din punct de vedere „administrativ, managerial, financiar”. El afirmă că direcția de reducere a numărului de județe și de creștere a numărului de locuitori pe unitate administrativ-teritorială (UAT) ar putea avea sens dacă obiectivul este îmbunătățirea serviciilor. Întrebat cum pot fi îmbunătățite serviciile pentru cetățeni dacă mai puțini oameni ar urma să deservească mai mulți locuitori, Fritz invocă „scalarea” (extinderea aceleiași structuri de lucru la un volum mai mare), cu economii rezultate din faptul că anumite activități administrative ar putea fi făcute centralizat, nu replicate în fiecare primărie. „Munca pentru 2.000 de oameni e aceeași ca și pentru 4.000 de oameni. Și astea sunt economii care se fac, care apoi se pot investi efectiv în calitatea serviciilor.” În argumentația sa, reducerea aparatului administrativ de bază ar trebui să ducă la servicii care „ajung la mai mulți, la costuri mai puține”, nu doar la tăieri de posturi sau la schimbări de hartă. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția USR este că discuția trebuie mutată de la „cine pierde” la „ce câștigăm”, cu accent pe finanțarea și ridicarea calității serviciilor publice în mediul rural. Articolul nu indică un calendar concret al PSD pentru adoptarea reformei, dar menționează că în spațiul public au fost vehiculate mai multe variante și praguri, inclusiv ideea asumării răspunderii Guvernului. [...]
AUR își revendică rolul de „balama” în Parlament , iar George Simion spune că partidul va colabora la vot atât cu PSD, cât și cu PNL-USR, în funcție de proiecte, pe fondul unor voturi comune și al unei înțelegeri privind împărțirea unor funcții parlamentare și în instituții publice, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre „buna colaborare” PSD–AUR pe proiecte legislative, amendamente și numiri. Întrebat despre această cooperare și despre împărțirea funcțiilor, liderul AUR nu a oferit un răspuns concret, dar a susținut că formațiunea pe care o conduce „înclină balanța” în legislativul de la București. „Vom colabora și cu PSD, și cu PNL-USR, pentru că noi înclinăm balanța în Parlamentul României și vom continua să facem acest lucru, dar noi rămânem fideli principiilor noastre.” Ce spune Simion despre funcții și voturile AUR Simion a legat discuția despre funcții de statutul AUR de „al doilea partid al țării” și a enumerat tipuri de poziții pe care partidul ar trebui să le obțină în arhitectura parlamentară și în instituții aflate în subordinea Parlamentului (de exemplu, o funcție de secretar general adjunct și președinții în anumite instituții). Totodată, liderul AUR a afirmat că partidul nu a votat mai multe formule guvernamentale menționate de el (guvernul Veștea, guvernul Siegfrid Mureșan și Guvernul Luca Niculescu) și a insistat că obiectivul este ca „proiectele” AUR să fie adoptate. „Proiectele noastre, ca al doilea partid al țării, trebuie să prindă viață și lucrul ăsta se va întâmpla și pe mai departe.” De ce contează: semnal de negociere pentru majorități și numiri Mesajul lui Simion indică o strategie de poziționare a AUR ca actor decisiv în formarea majorităților punctuale din Parlament, atât pe legislație, cât și pe numiri în funcții care depind de votul legislativului. În practică, o astfel de abordare poate crește puterea de negociere a partidului în jurul proiectelor și al împărțirii pozițiilor instituționale. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce proiecte concrete au fost susținute împreună cu PSD sau despre lista funcțiilor negociate, dincolo de referințele generale la colaborare, voturi și împărțirea unor poziții. [...]
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
Disputa Nicușor Dan–AUR mută presiunea pe autorizarea protestelor după ce președintele a respins acuzația lui George Simion că ar fi intervenit pentru ca manifestația AUR să nu fie autorizată, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională și de ordine publică: cine își asumă organizarea și cum se desfășoară un protest anunțat după ce autoritățile locale au respins solicitarea de autorizare. Nicușor Dan a declarat că nu a intervenit în decizia privind protestul și a refuzat să intre într-o polemică punctuală, formulând în schimb o critică generală la adresa liderului AUR. „Evident că nu am intervenit. (...) Nu vreau să comentez decât cu o întrebare generală. Adică, câte tâmpenii la rând poate să spună un lider politic ca să nu-l mai luăm în seamă? (...) la un moment dat, eu cred că lumea pur şi simplu n-ar trebui să mai ia în seamă ce spune cineva care s-a dovedit că de o sută de ori a spus tâmpenii.” Ce a declanșat conflictul George Simion l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar fi „ordonat” oprirea protestului AUR, după ce primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, nu a autorizat organizarea mitingului. În reacție, Simion a anunțat că își asumă el responsabilitatea pentru manifestație și i-a chemat pe susținători „în stradă”, conform relatării. De ce contează: autorizare respinsă și risc de incidente Primăria Capitalei a respins solicitarea de autorizare a mitingului AUR programat pentru 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, în București. Motivația invocată în material este că Jandarmeria și Poliția Capitalei au avertizat că manifestația ar putea genera incidente violente și probleme de ordine publică. În acest context, disputa politică se suprapune peste o problemă practică: desfășurarea unui protest anunțat public, în condițiile în care autorizarea a fost refuzată și există avertizări privind riscuri de securitate. Ce urmează Protestul este anunțat pentru 14 noiembrie, iar Simion spune că își asumă responsabilitatea personală „dacă vreo instituție a statului român o va cere”. Potrivit Antena 3, la protest și-ar fi anunțat participarea și reprezentanți ai partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), informație atribuită unor „surse” ale postului. [...]
PNL cere intervenția MAI pentru menținerea ordinii publice înaintea manifestației anunțate de AUR și susținătorii lui Călin Georgescu, programată sâmbătă în București, invocând riscul de violențe și vandalism în cazul unui miting neautorizat, potrivit Digi24 . Într-un comunicat, PNL solicită Guvernului și Ministerului Afacerilor Interne să ia „toate măsurile necesare” pentru respectarea legii și prevenirea incidentelor. Liberalii susțin că, în lipsa autorizării și a măsurilor de aplicare a legii, pot apărea tulburări ale ordinii publice. „Facem direct răspunzători Guvernul PSD și liderii AUR de tulburările și vandalismele care ar putea rezulta dintr-un miting neautorizat, în contextul încălcării legii și al absenței măsurilor care se impun pentru aplicarea ei.” Miza: responsabilitatea autorităților și riscul de incidente în Capitală PNL afirmă că dreptul la protest și libertatea de exprimare sunt garantate, dar trebuie exercitate cu respectarea condițiilor legale. În același mesaj, partidul cere autorităților să acționeze „în limitele competențelor” pentru a preveni problemele dacă o manifestație nu îndeplinește cerințele de organizare. Liberalii își exprimă și susținerea față de poziția primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu , în ceea ce privește aplicarea legii și prevenirea incidentelor. În articol se menționează și că Ministerul Afacerilor Interne este condus de vicepremierul social-democrat Marian Neacșu. Suprapunerea cu meciul România – Polonia, argument pentru măsuri suplimentare Un element invocat de PNL este faptul că manifestația ar urma să coincidă cu meciul de fotbal România – Polonia, eveniment care ar aduce în București grupuri numeroase de suporteri. „Această suprapunere impune măsuri suplimentare de prevenție, pentru a evita eventuale confruntări sau încercări de provocare a unor violențe.” Totodată, PNL critică asocierea la manifestație a unor reprezentanți ai unor formațiuni politice extremiste din străinătate, pe care îi acuză de declarații xenofobe la adresa românilor din alte țări europene. Replica AUR: Simion spune că au existat cereri, dar au fost respinse George Simion îl acuză pe primarul general Ciprian Ciucu de minciună și susține că au fost depuse mai multe cereri pentru organizarea manifestației, însă toate ar fi fost respinse. Liderul AUR a mai declarat că va participa la protest și că este dispus să colaboreze cu autoritățile pentru ca evenimentul să se desfășoare fără incidente. „Au fost mai multe cereri depuse, respinse toate. Minte primarul Ciucu când spune că nu a văzut nicio cerere.” Afirmațiile vin după ce primarul general a spus că nu are cunoștință despre vreo solicitare de autorizare depusă de AUR pentru manifestația programată în Parcul Izvor. [...]
