Știri
Știri din categoria Politică
USR exclude o majoritate cu PSD, iar această poziționare complică formarea rapidă a unei majorități parlamentare care să susțină un nou guvern, în condițiile în care PSD este acuzat că a făcut o majoritate cu AUR, potrivit Libertatea. Dominic Fritz, președintele USR și primar al Timișoarei, a spus că, în acest context, discuția despre numele premierului – inclusiv ipoteza Ilie Bolojan – este secundară față de întrebarea esențială: cine strânge voturile în Parlament.
Fritz a susținut că problema centrală în actuala criză politică este capacitatea de a construi o majoritate parlamentară care să voteze un guvern, nu alegerea unui nume pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, el a afirmat că nu crede că un tehnocrat ar putea aduna sprijinul necesar în Parlament.
Totodată, liderul USR a indicat că partidul său va colabora cu PNL „pentru pașii viitori”, în timp ce PSD „va trebui să facă un nou guvern”, însă fără USR.
Dominic Fritz a explicat că USR nu va mai face parte dintr-o majoritate guvernamentală alături de PSD, motivând decizia prin formarea unei majorități parlamentare între PSD și AUR. În opinia sa, după acest pas PSD nu mai poate fi considerat un partid care își dorește „un drum de reforme” și „un drum proeuropean”.
În același timp, Fritz a spus că USR nu negociază cu PSD, dar că „ascultă” ideile și propunerile președintelui.
Fritz a criticat PSD pentru moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului anterior, pe care a numit-o „iresponsabilă”. El a mai afirmat că PSD ar fi avut „constant” o „majoritate de rezervă” și a dat ca exemple voturi comune PSD-AUR în mai multe situații, inclusiv „împotriva Dianei Buzoianu” și „în cazul Avocatului Poporului”.
În acest context, liderul USR a cerut PSD să vină cu soluții „în noua realitate politică” și a invocat caracterul „antieuropean și antireformist” al textului moțiunii.
Fritz a prezentat și o direcție strategică pentru USR până în 2028, descriind un program de „curățenie” politică și economică, cu obiectivul de a „curăța România de pesedism”. El a susținut că PSD ar avea „tentaculele sale peste tot în structura statului” și a descris demersul drept o provocare majoră pentru USR.
Recomandate
Blocajul politic pentru formarea noului Guvern riscă să împingă decizia după intrarea Parlamentului în vacanță , în condițiile în care au mai rămas mai puțin de 40 de ore până la finalul sesiunii, iar discuțiile între PSD, PNL, USR și UDMR nu sunt programate, potrivit Antena 3 . Miza imediată este capacitatea Parlamentului de a învesti rapid un Executiv, într-un interval de timp tot mai strâns. După consultările cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, președintele Nicușor Dan așteaptă ca partidele să găsească o formulă de majoritate și să convină asupra numelui viitorului prim-ministru. Conform informațiilor citate, șansele ca șeful statului să desemneze un premier luni sunt „minime”, iar președintele nu are programată o nouă discuție cu liderii celor patru partide. În paralel, tensiunile dintre PSD și PNL s-au accentuat. PSD a transmis, într-un comunicat, că nu va vota „sub nicio formă” un guvern condus de europarlamentarul Siegfried Mureșan și l-a criticat pe Ilie Bolojan pentru această propunere. De cealaltă parte, PNL a reluat acuzațiile la adresa PSD, printr-un mesaj public al purtătorului de cuvânt Ionel Bogdan. „Agresorul este protejat. Victima este arătată cu degetul, stigmatizată și făcută responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat. Cu toate acestea, victima continuă să caute soluții, dialog și înțelegere. Agresorul nu vrea doar să scape nepedepsit. Vrea ca victima să fie pedepsită în locul lui. Iar judecătorul, atent și imparțial, pare să aștepte ca victima să-și ceară scuze, să-și retragă plângerea și să accepte singură sancțiunea.” Fereastra de timp pentru învestire, tot mai îngustă Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că „mai e timp pentru învestirea unui nou Guvern”, argumentând că, dacă se ajunge „astăzi” la o soluție și se face o desemnare, Parlamentul ar putea învesti guvernul „mâine, toată ziua, până noaptea”. Totodată, el a spus că Ilie Bolojan „nu se ține agățat” și că PNL vrea deblocarea situației. În contrapunct, surse politice citate de Antena 3 susțin că „e blocaj între cele două tabere și nu se întrevede nicio soluție”. Aritmetica parlamentară: niciuna dintre tabere nu are majoritate Potrivit calculelor prezentate, nici PSD, nici tabăra PNL–USR–UDMR nu strâng, în forma actuală, voturile necesare pentru o majoritate de 233. Scenariul „Guvern Grindeanu” : PSD, o parte dintre minorități, UPR, neafiliați și Grupul PACE ar ajunge la „în jur de 190 de voturi”. Cu posibile voturi de la 16 parlamentari PNL disidenți și eventual din zona SOS România, totalul ar urca la „cel mult 218–220”. Majoritatea ar putea fi obținută doar dacă ar vota și UDMR. Scenariul „Guvern Mureșan” : PNL, USR, UDMR, minorități și câteva voturi de la neafiliați ar aduna „în jur de 180–190”, sub pragul de 233. Fără voturile celor 16 parlamentari PNL disidenți, numărul ar fi și mai mic. Pentru context, Antena 3 indică următoarea distribuție a parlamentarilor: PSD (127), AUR (90), PNL (76), USR (59), UDMR (31), minorități (17), Uniți pentru România (15), Grupul S.O.S România (15), neafiliați (15 deputați și 8 senatori), Grupul Pace-Întâi România (11 senatori). Dacă blocajul persistă, președintele Nicușor Dan va trebui să decidă cui încredințează mandatul de formare a noului Executiv, în încercarea de a debloca criza politică, însă sursa notează că, în acest moment, nu există o formulă de majoritate agreată între actorii implicați. [...]
Convocarea Parlamentului în iulie ar putea debloca legile pentru PNRR și, implicit, învestirea Guvernului , într-un moment în care România intră în vacanță parlamentară fără un calendar pentru instalarea rapidă a unui nou executiv, potrivit TVR Info . Vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, a spus la Digi 24 că se așteaptă ca Parlamentul să fie convocat în a doua parte a lunii iulie, într-o sesiune extraordinară. În opinia lui, aceasta ar crea „o oportunitate” atât pentru adoptarea unor legi necesare atragerii banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și pentru testarea unei majorități parlamentare care să permită învestirea unui nou Guvern. Mureșan a susținut că, în acest moment, „nu există un plan pentru o învestire imediată a Guvernului”, în condițiile în care nu a fost convocată o sesiune extraordinară și nu există o desemnare de premier. El a adăugat că Ilie Bolojan rămâne prim-ministru interimar, cu atribuții limitate, iar în următoarele săptămâni executivul ar urma să se concentreze pe reformele necesare pentru finalizarea PNRR. Miza: termenul de 31 august și „aproximativ 7 miliarde de euro” din PNRR Argumentul central invocat de Mureșan este calendarul PNRR: până la finalul lunii august, România ar trebui să mai absoarbă „aproximativ 7 miliarde de euro” (aprox. 35 miliarde lei), iar pentru asta ar fi nevoie de adoptarea unor legi până la 31 august. În acest context, el a afirmat că va fi necesară convocarea Parlamentului, deoarece „un Guvern demis nu poate da ordonanțe de urgență”. Ce scenarii politice vede Mureșan și ce exclude Europarlamentarul liberal a reiterat că, la acest moment, există două variante pe care le numește „ipotetice”: un guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu premier; un guvern minoritar PNL–UDMR–USR. Mureșan a respins ideea că guvernarea ar depinde de AUR, partid despre care a spus că are „aproximativ 20%” în Parlament, și a afirmat că o majoritate poate fi construită fără discuții cu AUR. Totodată, a declarat că nu agreează varianta rotației premierului, argumentând că un mandat de patru ani oferă stabilitate și predictibilitate. Materialul are ca sursă Agerpres. Pentru contextul blocajului politic și al intrării în vacanța parlamentară, TVR Info trimite și la un articol separat despre lipsa unui compromis între partidele prooccidentale pentru formarea guvernului. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că guvernarea „în provizorat” complică gestionarea urgențelor economice și a PNRR , după ce moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului a lăsat România fără un executiv cu puteri depline, potrivit news.ro . El a catalogat demersul drept „iresponsabil” și „negândit”, în contextul unor crize interne și externe. Într-o intervenție marți seară la TVR 1, Bolojan a spus că moțiunea a fost inițiată „acum aproape două luni” de PSD, „susținut de AUR”, și că de atunci România se află într-o situație de guvern interimar. „În condiţiile în care dărâmi ceva fără să pui în loc înseamnă că n-ai gândit la paşii următori şi, în situaţia asta de crize pe care le-am trecut în această perioadă, România cu siguranţă nu avea nevoie de acest provizorat pe care îl avem astăzi.” Ce riscuri economice invocă premierul interimar Bolojan a enumerat mai multe presiuni care, în opinia sa, fac dificilă administrarea țării fără un guvern cu mandat deplin: criza bugetară și „deficite importante” care trebuie corectate; probleme legate de prețul energiei; probleme de „sustenabilitate” a economiei românești; crize externe, inclusiv „războiul din Golf”, despre care a afirmat că a dus la creșterea prețurilor la combustibil și la „un ușor puseu de inflație”; contextul general din Europa. De ce contează provizoratul pentru PNRR și deciziile urgente Premierul interimar a susținut că, după căderea Guvernului, au fost încercate „diferite soluții” pentru ieșirea din criza politică, însă fără rezultat, iar situația rămâne neîncheiată. În acest cadru, el a atras atenția asupra limitărilor unui executiv interimar în raport cu urgențele și prioritățile curente, inclusiv absorbția fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Ştiu cât de dificil este să administrezi un guvern care nu are puteri depline, în condiţiile în care ai nişte urgenţe majore, ai nişte priorităţi care înseamnă absorbţia fondurilor din PNRR.” Bolojan nu a oferit un calendar sau o soluție concretă pentru depășirea blocajului, limitându-se la a spune că „lucrurile nu sunt încheiate”. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere adoptarea rapidă a legii salarizării unitare pentru a nu pierde bani din PNRR , susținând că Parlamentul ar trebui să o voteze în sesiune extraordinară „cu toate neajunsurile” ei, potrivit Antena 3 . Miza, în argumentația sa, este dublă: disciplină bugetară într-un context de deficit ridicat și îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a evita pierderea finanțării europene aferente. Bolojan a spus, într-o emisiune la TVR 1, că România și-a asumat încă din 2021 adoptarea acestei legi și că decizia trebuie luată în Parlament, după dialogul cu partenerii sociali și analiza Comisiei Europene. De ce leagă Guvernul legea de disciplina bugetară Șeful Executivului a invocat nivelul deficitului și ponderea cheltuielilor de personal ca limitări pentru majorări salariale generalizate. În declarațiile citate, el a indicat că cheltuielile de personal au o pondere de 8,1% din PIB și a susținut că această pondere „nu poate fi depășită”. În același context, Bolojan a afirmat că, la nivelul anului în curs, deficitul ar fi de 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB, și a avertizat că plata dobânzilor ridicate reduce spațiul pentru investiții publice, inclusiv în infrastructură, spitale și școli. Două scenarii: indexare clasică sau lege nouă, cu redistribuiri Bolojan a descris două opțiuni pentru evoluția salariilor din sectorul public: Indexarea anuală cu inflația , practică folosită în anii anteriori, care ar menține actuala structură a veniturilor, dar ar duce, potrivit lui, la pierderea sumei aferente jalonului din PNRR , „aproape de un miliard de euro”. Adoptarea legii salarizării unitare , care ar permite României să își „ia banii” din PNRR pentru continuarea lucrărilor, însă creșterile nu ar mai fi acordate proporțional cu inflația pentru toată lumea , ci în cadrul aceleiași „anvelope” bugetare. În explicațiile sale, Bolojan a mai spus că cheltuielile totale de personal în sectorul public ar fi de aproximativ 166 de miliarde de lei și că o indexare la o inflație „de peste 7%” ar însemna o creștere de circa 12 miliarde de lei (cifre prezentate de el ca rotunjite). Lege controversată și calendarul politic Bolojan a recunoscut că proiectul este controversat, argumentând că orice lege care „generează așteptări mari, dar nu poate oferi prea mult” ajunge să fie disputată și că este nevoie de explicații publice. În același timp, în emisiunea „Sinteza Zilei”, Mihai Gâdea a susținut că legea ar fi „isterizat” categoriile profesionale și că ar tăia venituri pentru unele dintre ele, punând sub semnul întrebării dacă va exista cvorum pentru vot în sesiunea extraordinară despre care s-a discutat. Ce urmează, din informațiile prezentate, este decizia de convocare și desfășurare a sesiunii extraordinare și, mai ales, forma finală a legii după dialogul cu partenerii sociali și analiza Comisiei Europene, în condițiile în care Guvernul leagă explicit adoptarea de menținerea finanțării din PNRR. [...]
Posibilitatea ca România să rămână cu un guvern interimar până în toamnă limitează capacitatea Executivului de a lua rapid măsuri , inclusiv prin ordonanțe de urgență, într-un moment în care marți, 30 iunie, este ultima zi pentru desemnarea unui premier înainte de vacanța parlamentară, potrivit Economedia . Scenariul „de lucru”, relatat de publicație pe baza informațiilor G4Media , este ca România să funcționeze cu un guvern interimar condus de Ilie Bolojan până în toamnă. Situația s-ar putea schimba doar printr-o desemnare de ultim moment a președintelui Nicușor Dan . Ce se schimbă dacă rămâne un guvern interimar Dacă nu este desemnat un premier și Guvernul Bolojan rămâne interimar până la reluarea activității Parlamentului, premierul ar trebui să ceară votul parlamentarilor aflați în vacanță pentru măsurile pe care ar vrea să le adopte, notează Economedia. Motivul: un Executiv interimar are atribuții restrânse, iar un exemplu explicit menționat este că nu poate adopta ordonanțe de urgență . Soluția de avarie: sesiuni extraordinare, inclusiv online În acest context, Parlamentul ar putea fi convocat în sesiuni extraordinare, în care deputații și senatorii să voteze inclusiv în ședințe online. O astfel de variantă a fost avansată și de deputatul USR Iulian Lorincz, care a spus luni că Parlamentul, în sesiune extraordinară, poate adopta jaloanele rămase din PNRR , în condițiile în care Guvernul nu poate emite ordonanțe de urgență în acest sens, potrivit G4Media . [...]
AUR ridică miza crizei politice prin anunțul că începe demersurile de suspendare a președintelui Nicușor Dan și printr-un ultimatum public pentru desemnarea „săptămâna aceasta” a unui premier, potrivit Antena 3 . George Simion a transmis mesajul într-o postare pe Facebook, în care a spus că formațiunea „începe demersurile” pentru suspendare și îl „somează” pe șeful statului să desemneze un premier „conform obligațiilor constituționale”. Din punct de vedere procedural, pentru inițierea suspendării este nevoie de semnăturile a 155 de parlamentari, iar pentru declanșarea referendumului de suspendare este necesar votul a 233 de parlamentari. Antena 3 notează că AUR are în prezent 90 de senatori și deputați, ceea ce înseamnă că demersul depinde de sprijin din afara partidului. Ce urmărește AUR și de ce contează aritmetica parlamentară Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 CNN că cererea „are o logică politică” și a indicat că partidul mizează pe coagularea unei majorități împreună cu alte formațiuni. Peiu a spus că vede „cel puțin două partide nemulțumite” de ceea ce a făcut Nicușor Dan până acum, menționând PNL și USR. În aceeași intervenție, Peiu a descris trei posibile ieșiri din criza politică: o înțelegere pentru un guvern „pe aceleași baze” ca până acum, alegeri anticipate sau, dacă președintele nu ar accepta direcția către anticipate, „suspendarea și demiterea președintelui”. Contextul ultimatumului pentru desemnarea premierului Antena 3 amintește că, pe 26 iunie, George Simion a cerut ca AUR să intre la guvernare și a afirmat că președintele Nicușor Dan trebuie suspendat „dacă nu se conformează”. În lipsa unor detalii suplimentare despre un calendar concret sau despre partidele care ar urma să se alăture, rămâne neclar dacă AUR poate strânge rapid semnăturile și voturile necesare pentru a trece de pragurile parlamentare prevăzute de procedură. [...]
