Știri
Știri din categoria Politică
Eugen Tomac are la dispoziție 10 zile să strângă 233 de voturi pentru învestire, iar negocierile care încep luni cu PSD, PNL și USR vor decide dacă România poate avea rapid un guvern „tehnic” sau intră într-un nou blocaj politic, potrivit HotNews.
Premierul desemnat va începe discuțiile luni, în prima zi fiind programate întâlniri cu PNL (ora 11), USR (ora 14) și PSD (ora 17), urmând ca negocierile să continue și cu celelalte grupuri parlamentare. Tomac trebuie să se prezinte în fața Parlamentului pentru votul de încredere până duminică, termen calculat de la nominalizarea oficială de vineri, prin decret publicat în Monitorul Oficial.
Pentru învestire este necesară majoritatea deputaților și senatorilor, adică 233 de voturi. În acest context, poziționările partidelor indică o negociere dificilă, cu linii roșii explicite.
Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a spus că liberalii nu vor vota un guvern în care să existe secretari de stat sau șefi de servicii deconcentrate „puși pe posturi” sau susținuți de PSD, invocând lipsa de încredere după moțiunea de cenzură care a dărâmat guvernul din care PSD făcea parte.
UDMR, prin Kelemen Hunor, a transmis că așteaptă să vadă programul de guvernare, miniștrii propuși și intențiile premierului desemnat înainte de a decide susținerea.
PSD, prin Sorin Grindeanu, a anunțat că este deschis la discuții pentru coagularea unei majorități, dar condiționează susținerea de principii precum reluarea investițiilor și stimularea economică, protejarea veniturilor mici și medii și susținerea IMM-urilor.
USR, prin Dominic Fritz, a precizat că va discuta „din respect pentru președinte și interesul național”, însă intră la negocieri cu o linie clară: fără nicio formulă cu PSD. Fritz a mai spus că USR susține o formulă care include miniștri USR, menționând patru nume.
AUR, prin George Simion, a anunțat că nu va susține executivul și că parlamentarii partidului nu vor intra în sala de vot.
Grupul parlamentar PACE – Întâi România a transmis că votul său este condiționat de acceptarea integrală a „trei linii roșii”, între care „curățarea structurilor de influența USR”, „fără tehnocrați de fațadă” și asumarea a 10 măsuri de urgență.
Tomac a spus că va propune un guvern „tehnic, nu politic”, iar în spațiul public sunt vehiculate mai multe nume pentru ministere, cu mențiunea că discuțiile nu sunt finalizate și lista poate fi modificată pe parcursul negocierilor, potrivit unor surse oficiale citate de News.ro.
Printre numele menționate:
Nicușor Dan a spus că speră ca „toate forțele pro-occidentale” să sprijine guvernul, argumentând că nu ar exista „o altă posibilitate logică pro-occidentală” care să aibă și majoritate. Președintele a respins ideea că și-ar face „guvernul său”, susținând că nominalizarea a fost un răspuns la o „necesitate” și la lipsa unei alternative pro-occidentale.
Întrebat ce se întâmplă dacă Tomac nu reușește să strângă majoritatea, președintele a răspuns că nu vrea să discute scenariul „acum”, potrivit relatării.
Recomandate
Consultările de luni ale premierului desemnat Eugen Tomac deschid negocierile pentru formarea noului guvern , cu un calendar care începe cu PNL, continuă cu USR și se încheie cu PSD, potrivit Mediafax . Conform programului anunțat duminică, Tomac se întâlnește luni cu: PNL , de la ora 11.00 ; USR , de la ora 14.00 ; PSD , de la ora 17.00 . Toate consultările sunt programate la sediile partidelor , iar programul de marți urmează să fie anunțat luni , mai notează publicația. Eugen Tomac a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru după ce președintele României, Nicușor Dan , a semnat vineri decretul în acest sens. Următorul pas procedural este ca premierul desemnat să poarte negocieri pentru conturarea majorității și să meargă în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor propuși . În paralel, în spațiul public circulă și o listă de nume pentru viitorul cabinet, atribuită de Mediafax unor „surse G4Media”, cu propuneri discutate pentru portofolii precum Apărare, Externe, Justiție, Interne, Energie, Finanțe, Agricultură, Educație, Muncă și Cultură. Informațiile privind componența sunt, însă, la acest moment la nivel de nume vehiculate , nu de decizii oficiale. [...]
Deși Guvernul Bolojan a căzut prin moțiune, Camera a funcționat în continuare pe un consens larg la votul final , cu PSD, PNL și USR votând identic în 92% dintre proiectele ajunse la vot final în ultima lună, potrivit unei analize News . Datele sugerează că, dincolo de retorica despre „noi majorități”, predictibilitatea legislativă a rămas ridicată pe multe dosare, inclusiv pe proiecte cu impact economic, precum modificări ale Codului fiscal. Analiza acoperă perioada 5 mai (data moțiunii de cenzură) – 3 iunie și arată că, din 75 de proiecte aflate la vot final în Camera Deputaților , PSD, PNL și USR au votat la fel la 69 dintre ele (92%). În 48 de cazuri (64%), toate cele patru partide mari din Parlament – PSD, AUR, PNL și USR – au avut aceeași opțiune de vot. Ce arată cifrele despre „majoritățile” din Parlament În zile consecutive de după moțiune, consensul a fost aproape total pe pachete întregi de proiecte: pe 6 mai, cele patru partide au votat la fel toate cele 10 proiecte ajunse la vot final, iar pe 13 mai s-a repetat situația pentru alte 10 proiecte. Prima „fisură” notabilă, potrivit analizei, a apărut pe 18 mai, la un proiect de modificare a Codului fiscal: PSD și AUR au votat pentru, PNL s-a abținut, iar USR a votat împotrivă. Pe 20 mai, din opt proiecte la vot final, jumătate au fost tratate identic de PSD, AUR, PNL și USR, iar în rest au apărut combinații diferite de vot. În această logică a „permutărilor”, News notează și două proiecte pe Codul fiscal unde opțiunile au fost împărțite: la PL 355/2025, PSD, AUR și USR au votat la fel, iar PNL s-a abținut; la PL 118/2026 , PSD și AUR au votat la fel, în timp ce PNL și USR s-au abținut. „Toate combinațiile politice”, inclusiv pe proiecte cu miză economică și instituțională Acolo unde nu a existat unanimitate, analiza indică faptul că au apărut practic toate combinațiile posibile între partide. Sunt date exemple precum: PSD și PNL pentru, AUR și USR contra (PL 97/2026, privind modificări la legea de funcționare a Curții Constituționale); PSD și AUR pentru, PNL și USR împotrivă (PL 376/2026, privind măsuri pentru „protejarea intereselor naționale în activitatea economică”); PSD, AUR, PNL pentru, USR contra (PL 11/2022, privind utilizarea sistemelor video pentru monitorizarea traficului și constatarea automată a abaterilor). Context: consens și la Senat, dar cu o pondere mai mică La Senat, din 60 de inițiative legislative sau proiecte aflate la vot final, 40 (66%) au fost tratate similar de PSD, PNL și USR, iar 14 au avut acord comun și cu AUR, potrivit aceleiași analize. Și aici sunt menționate exemple de voturi împărțite în formule diferite, inclusiv pe proiecte privind desființarea unor instituții sau modificări la legislația fondului funciar. Cum explică partidele votul „la fel” Liderii de grup invocați de News pun convergența pe seama naturii proiectelor ajunse la vot final în această perioadă: inițiative vechi aflate de mult în circuitul parlamentar și proiecte de aprobare a unor ordonanțe din guvernările 2021–2026. Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) susține că multe proiecte sunt din perioada în care exista o coaliție mai largă și includ idei comune sau texte lucrate împreună. Mihai-Adrian Enache (AUR) afirmă că votul a fost dat „în funcție de impactul acestora în societate”, nu de inițiator. Gabriel Andronache (PNL) spune că în ultimele săptămâni s-au discutat „aproape exclusiv” proiecte de aprobare a unor ordonanțe, iar Diana Stoica (USR) indică faptul că au ajuns la vot ordonanțe inițiate de guvernul din care USR face parte, ceea ce explică susținerea lor. În paralel, analiza reia și acuzațiile publice privind o „majoritate funcțională” PSD–AUR, pe care PSD a negat-o în repetate rânduri, inclusiv înaintea moțiunii din 5 mai. De ce contează Din perspectiva funcționării economiei și a mediului de afaceri, datele indică un lucru pragmatic: după căderea guvernului, mecanismul legislativ nu s-a blocat, iar pe o parte semnificativă din proiectele ajunse la vot final a existat o majoritate largă, uneori chiar transpartinică. Totodată, exemplele de „fisuri” – inclusiv pe modificări ale Codului fiscal – arată că dosarele cu impact direct pot genera rapid linii de separație, chiar într-un context de consens statistic ridicat. [...]
PNL își închide oficial opțiunea de guvernare cu PSD , după ce Ilie Bolojan a spus, într-un interviu citat de News , că partidul „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și a decis „să nu mai facă coaliții cu PSD”. Mesajul are miză de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru agenda de reforme, într-un moment în care Bolojan leagă direct blocajele din coaliții de costuri publice și de criza bugetară . În aceeași intervenție, președintele PNL și premier interimar a susținut că „cea mai mare pacoste” este formarea unor coaliții care „nu funcționează”, iar alternativa la o coaliție „stabilă, dar care nu face nimic” ar fi opoziția. Bolojan a acuzat PSD că ar fi „dinamitat coaliția” prin încălcarea înțelegerilor și prin evitarea asumării răspunderii, ceea ce ar fi dus la guvernare „cu frâna de mână trasă”. De ce contează: semnal de repoziționare cu efect asupra guvernării Decizia anunțată de Bolojan ridică o barieră politică între cele două partide care au guvernat împreună și poate îngusta opțiunile de majoritate în viitoarele formule de guvernare. În logica expusă de liderul PNL, problema nu ar fi una „de persoane”, ci de „încredere minimă” necesară pentru rezultate într-o coaliție. Bolojan a legat explicit funcționarea coalițiilor de reacția electoratului, afirmând că alianțele mari „fără să livrăm” au alimentat „votul anti-sistem”, prin ocuparea de funcții fără reformele „de care țara asta avea nevoie”. Contextul invocat: criza bugetară și responsabilitatea partidelor de guvernare Premierul interimar a spus că România a intrat într-o „criză bugetară” din cauze interne, nu din șocuri externe ca în 2008–2010, argumentând că statul a cheltuit „ani de zile mai mult decât ne-am putut permite”. Potrivit lui Bolojan, responsabilitatea pentru această situație ar aparține partidelor care au guvernat înainte de 2024, „adică PSD și PNL”. Totodată, el a afirmat că „nu s-a înghesuit nimeni să-și asume mandatul de premier” și a descris încercarea de a menține guvernarea pe baza unei înțelegeri între partide, până când, spune el, s-a ajuns „în fața acestei moțiuni de cenzură”. Ce urmează Din informațiile citate, Bolojan poziționează PNL pe o linie de evitare a coalițiilor cu PSD, cu argumentul că acestea nu pot produce reforme și generează costuri politice și sociale. News nu oferă, în același material, detalii despre o alternativă concretă de majoritate sau despre un calendar al unor negocieri viitoare. [...]
Ilie Bolojan susține că PNL și-a asumat guvernarea cu „decizii dificile” și spune că, atunci când iei măsuri nepopulare, „rămâi singur”, acuzând PSD că „a dispărut din orice fel de fotografie a răspunderii”, potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un moment în care tema responsabilității la guvernare devine un criteriu de negociere și poziționare politică, cu efect direct asupra stabilității executive. Declarațiile au fost făcute sâmbătă după-amiază, la Hunedoara, într-o conferință de presă, după ce Bolojan a fost întrebat ce este mai important: interesul de partid sau interesul național. Liderul PNL și premier interimar a afirmat că, „din vara anului trecut până acum”, deciziile sale ar arăta că a pus „pe primul loc interesul țării” și nu pe cel al partidului. În argumentația sa, Bolojan a invocat faptul că PNL, cu „15% în Parlament”, și-a asumat conducerea guvernului în vara anului trecut, într-un context în care, spune el, „nu s-a înghesuit nimeni” să fie premier. El a descris guvernarea ca pe un exercițiu în care, odată ce îți asumi răspunderea, ești „forțat să iei decizii dificile”, nu neapărat „mai bune sau mai rele”. „Când faci lucruri care nu sunt bune, rămâi singur” Bolojan a susținut că asumarea deciziilor costisitoare politic duce la izolare și a indicat PSD ca exemplu. „S-a văzut și faptul că atunci când faci lucruri care nu sunt bune, rămâi singur. Că ați văzut cum a dispărut din orice fel de fotografie a răspunderii Partidul Social Democrat , ca să dau un exemplu concret.” În aceeași intervenție, el a spus că miniștrii liberali „și-au asumat niște lucruri care nu le-au adus felicitări”, prezentând acest lucru drept o „dovadă de responsabilitate”. Miza: cine își asumă costurile guvernării Din perspectiva funcționării guvernului, mesajul lui Bolojan fixează o linie de demarcație între partidele care își asumă decizii dificile și cele care evită asocierea cu costurile politice ale acestora. În lipsa altor detalii în material despre măsurile concrete la care se referă, rămâne de urmărit cum va fi folosit acest argument în raport cu PSD și în discuțiile despre susținerea politică a executivului. [...]
Ilie Bolojan spune că PNL nu se poate reforma cât timp guvernează , avertizând că energia politică este consumată de actul guvernării, iar reorganizarea internă devine „aproape imposibilă” în paralel, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză operațională pentru partid: dacă PNL rămâne prins între administrarea guvernării și reglajele interne, riscă să repete blocajele care i-au afectat performanța electorală. Bolojan, premier interimar, a fost întrebat despre dezamăgirea unor alegători legată de lipsa reformelor din PNL și despre ideea unui „pol de dreapta”. În răspuns, el a susținut că guvernarea „îți ia toată energia, de dimineața până seara”, iar în același timp nu poți „să intri în partid, să faci alegeri peste tot”. Lecția din 2021: conflictul intern a „mâncat” guvernarea Bolojan a indicat drept exemplu Congresul PNL din septembrie 2021, când Ludovic Orban a fost înlocuit la conducerea partidului de premierul de atunci, Florin Cîțu . El a descris acel episod drept un „festival al democrației” care a generat un conflict între premier și președintele partidului, în timp ce PNL era la guvernare. „Una dintre erorile pe care le-a făcut PNL a fost așa-numitul festival al democrației când fiind în guvernare (...) PNL a generat acel conflict între premierul în funcție și președintele partidului.” În aceeași logică, Bolojan a spus că deplasările și competiția internă au deturnat resursele de la problemele de guvernare. „În loc ca cei care erau pe funcții să își consume energia cu problemele României, și le consumau cu măcelurile din partid.” „România are nevoie de o bună guvernare”, dar PNL trebuie să se schimbe În contextul unui „pol de modernizare”, Bolojan a legat dezvoltarea țării de eficiența guvernării, susținând că România „are nevoie de o bună guvernare care să modernizeze România”. În același timp, a admis diversitatea internă a partidului și inevitabilitatea schimbării, în condițiile în care organizațiile județene au abordări diferite. El a avertizat că lipsa reformei poate avea costuri politice directe, afirmând că, dacă PNL nu se schimbă, „ne vor schimba oamenii în 2028” și a invocat rezultatul de „8,9%” obținut în 2024 ca reper al consecințelor. Miza de credibilitate: schimbare de oameni și distanțare de „anexarea la PSD” Bolojan a pus accent și pe problema de credibilitate, susținând că PNL, după anii în care a fost „într-o formă de anexare la PSD”, „s-a îmbâcsit de oameni care s-au discreditat”. În final, el a spus că în anii următori vor fi „mult mai mulți oameni cu credibilitate” în partid. Mesajul sugerează o alegere strategică pentru PNL: fie prioritizează guvernarea și amână reorganizarea internă, fie își asumă costurile unei reforme care, în viziunea lui Bolojan, nu poate fi făcută „la modul deschis” în timp ce partidul este la putere. [...]
Guvernul Ungariei pregătește controale detaliate asupra organizațiilor maghiare din afara granițelor , inclusiv asupra finanțărilor către instituții media acuzate că funcționează ca propagandă, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare și control al banilor publici: Budapesta anunță o „verificare în detaliu” a sprijinului acordat peste graniță, într-un context politic intern tensionat. Ministrul ungar al Culturii și Relațiilor Sociale, Zoltán Tarr , citat de Rador, a spus că „a venit momentul pentru acțiune” și că vor începe verificări amănunțite ale organizațiilor maghiare din afara Ungariei, inclusiv ale sprijinului pentru media care ar face propagandă. Ce vrea să verifice Budapesta Din declarațiile prezentate în articol, direcțiile anunțate vizează: organizațiile maghiare care funcționează în afara granițelor Ungariei; sprijinul financiar acordat instituțiilor media despre care oficialul afirmă că ar funcționa ca propagandă. Materialul nu oferă detalii despre calendar, procedură, criterii sau instituțiile care vor face efectiv verificările. Context politic: referirea la susținerea pentru George Simion Zoltán Tarr a invocat și episodul în care fostul premier Viktor Orbán l-a susținut la alegerile prezidențiale din România pe George Simion, descris în articol drept „candidatul extremist”, potrivit agenției Hirado. La acel moment, UDMR a criticat decizia lui Orbán, mai notează publicația. Într-o postare citată, Tarr a susținut că „este imposibil să ignorăm relațiile” moștenite de la guvernul anterior și a acuzat fosta conducere că ar fi folosit maghiarii din afara granițelor în schimbul unui aliat politic în România. Ce urmează și de ce contează Anunțul indică o posibilă schimbare de abordare a Budapestei față de rețeaua de organizații și proiecte media sprijinite în comunitățile maghiare din țările vecine, printr-un filtru de control mai strict asupra finanțărilor și a criteriilor de acordare. În lipsa unor detalii operaționale în textul citat, rămâne neclar ce organizații vor fi vizate concret și ce consecințe administrative sau financiare ar putea rezulta din aceste verificări. [...]
