Știri
Știri din categoria Politică
Eugen Tomac are la dispoziție 10 zile să strângă 233 de voturi pentru învestire, iar negocierile care încep luni cu PSD, PNL și USR vor decide dacă România poate avea rapid un guvern „tehnic” sau intră într-un nou blocaj politic, potrivit HotNews.
Premierul desemnat va începe discuțiile luni, în prima zi fiind programate întâlniri cu PNL (ora 11), USR (ora 14) și PSD (ora 17), urmând ca negocierile să continue și cu celelalte grupuri parlamentare. Tomac trebuie să se prezinte în fața Parlamentului pentru votul de încredere până duminică, termen calculat de la nominalizarea oficială de vineri, prin decret publicat în Monitorul Oficial.
Pentru învestire este necesară majoritatea deputaților și senatorilor, adică 233 de voturi. În acest context, poziționările partidelor indică o negociere dificilă, cu linii roșii explicite.
Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a spus că liberalii nu vor vota un guvern în care să existe secretari de stat sau șefi de servicii deconcentrate „puși pe posturi” sau susținuți de PSD, invocând lipsa de încredere după moțiunea de cenzură care a dărâmat guvernul din care PSD făcea parte.
UDMR, prin Kelemen Hunor, a transmis că așteaptă să vadă programul de guvernare, miniștrii propuși și intențiile premierului desemnat înainte de a decide susținerea.
PSD, prin Sorin Grindeanu, a anunțat că este deschis la discuții pentru coagularea unei majorități, dar condiționează susținerea de principii precum reluarea investițiilor și stimularea economică, protejarea veniturilor mici și medii și susținerea IMM-urilor.
USR, prin Dominic Fritz, a precizat că va discuta „din respect pentru președinte și interesul național”, însă intră la negocieri cu o linie clară: fără nicio formulă cu PSD. Fritz a mai spus că USR susține o formulă care include miniștri USR, menționând patru nume.
AUR, prin George Simion, a anunțat că nu va susține executivul și că parlamentarii partidului nu vor intra în sala de vot.
Grupul parlamentar PACE – Întâi România a transmis că votul său este condiționat de acceptarea integrală a „trei linii roșii”, între care „curățarea structurilor de influența USR”, „fără tehnocrați de fațadă” și asumarea a 10 măsuri de urgență.
Tomac a spus că va propune un guvern „tehnic, nu politic”, iar în spațiul public sunt vehiculate mai multe nume pentru ministere, cu mențiunea că discuțiile nu sunt finalizate și lista poate fi modificată pe parcursul negocierilor, potrivit unor surse oficiale citate de News.ro.
Printre numele menționate:
Nicușor Dan a spus că speră ca „toate forțele pro-occidentale” să sprijine guvernul, argumentând că nu ar exista „o altă posibilitate logică pro-occidentală” care să aibă și majoritate. Președintele a respins ideea că și-ar face „guvernul său”, susținând că nominalizarea a fost un răspuns la o „necesitate” și la lipsa unei alternative pro-occidentale.
Întrebat ce se întâmplă dacă Tomac nu reușește să strângă majoritatea, președintele a răspuns că nu vrea să discute scenariul „acum”, potrivit relatării.
Recomandate
PNL și USR contestă la CCR împărțirea funcțiilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaților , susținând că noua formulă nu respectă ponderea partidelor rezultată din componența Parlamentului și că ar fi fost stabilită printr-o înțelegere PSD–AUR, potrivit News . Sesizarea a fost anunțată de cele două grupuri parlamentare într-o conferință comună la Parlament. Miza invocată de PNL și USR este una de reglementare și procedură parlamentară: modul de alocare a pozițiilor din Biroul Permanent ar trebui să reflecte proporțiile din Camera Deputaților, iar abaterea de la acest principiu ar încălca prevederi constituționale. Ce reclamă PNL și USR: „ponderea” din Parlament nu se regăsește în Biroul Permanent Deputatul USR Alexandru Dimitriu a afirmat că disputa nu ar fi „despre posturi”, ci despre respectarea regulilor de reprezentare în conducerea Camerei. El a indicat explicit un dezechilibru între numărul de deputați și numărul de locuri generate în Biroul Permanent, dând ca exemplu situația în care 13 deputați ai SOS România ar avea un loc, în timp ce „peste cincizeci” de deputați PNL ar genera tot un singur loc. În acest context, Dimitriu a susținut că sesizarea cere Curții Constituționale să constate încălcarea și să „anuleze această pondere” stabilită prin noua împărțire. Acuzații politice: înțelegere PSD–AUR și „abuz” procedural Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a încadrat demersul în ceea ce a numit „înțelegeri nepublice” între PSD și AUR, înainte de începerea sesiunii parlamentare. El a cerut ca situația să nu fie acceptată ca un „abuz” care să continue și a vorbit despre o „alianță toxică de guvernare PSD-AUR-SOS”. Ca element de presiune politică, PNL și USR au boicotat, miercurea trecută, activitățile parlamentare, după ce au pierdut două posturi în conducerea Camerei, acuzând o înțelegere PSD–AUR. Ce urmează Următorul pas depinde de Curtea Constituțională, care va decide dacă admite sesizarea și dacă modul de repartizare a funcțiilor din Biroul Permanent respectă cerința de reprezentare proporțională invocată de PNL și USR. În lipsa unei decizii, noua configurație rămâne în vigoare. [...]
PNL și USR cer oprirea votului online în Parlament , invocând degradarea activității parlamentare și nevoia de prezență fizică la dezbateri, potrivit news.ro . Solicitarea a fost depusă oficial la conducerea Camerei Deputaților de grupurile reunite ale celor două partide. Deputatul PNL Raluca Turcan a argumentat că votul online a fost introdus în pandemie și a fost menținut ulterior pentru a permite finalizarea proiectelor de reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , însă „pandemia s-a încheiat” și „PNRR s-a încheiat”, astfel că „nu mai există nicio motivație” pentru păstrarea acestui mecanism. Miza: reguli mai stricte de prezență și funcționare Turcan a susținut că Parlamentul „nu este work from home” și că votul ar trebui să fie rezultatul unei dezbateri, nu doar o reacție la indicațiile liderilor de grup. În acest context, PNL și USR cer renunțarea la votul online și pregătesc solicitări suplimentare privind modul de lucru în comisii. Concret, potrivit declarațiilor citate, ar urma să fie cerute și măsuri care să vizeze: desfășurarea comisiilor cu prezență fizică; eliminarea suprapunerii ședințelor de comisie, astfel încât parlamentarii să poată participa la dezbateri. Argumentul politic: „activitatea s-a degradat” Raluca Turcan a afirmat că activitatea parlamentară „s-a degradat foarte mult” și a pus această evoluție și pe seama votului online. Ea a mai spus că în democrații „puternice” votul online nu mai este acceptat în Parlament. În același registru, deputatul PNL a criticat parlamentarii care își concentrează activitatea în zona de expunere pe rețele sociale, afirmând: „Sunt zeci de parlamentari care sunt cunoscuţi pe TikTok, dar abia dacă au păşit în instituţia Parlamentului şi îşi desfăşoară întreaga activitate, confortabil, dintr-un fotoliu şi un vot pe tabletă.” Ce urmează Solicitarea a fost depusă în Biroul de conducere al Camerei Deputaților, iar următorul pas este discutarea ei la nivelul conducerii Camerei. Materialul nu precizează un calendar sau o decizie deja luată privind eliminarea votului online. [...]
Asocierea PNL cu PSD a avut un cost politic major , iar partidul „și-a recăpătat coloana vertebrală” după schimbarea conducerii, susține vicepremierul și vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu , potrivit Adevărul . Mesajul indică o repoziționare internă a liberalilor, cu implicații directe pentru stabilitatea și direcția viitoare a coaliției de guvernare. Gheorghiu a transmis duminică, într-o postare pe Facebook, că PNL trebuie „să aibă curajul să învețe din lecțiile trecutului” și „să nu mai repete aceleași greșeli”. Declarația vine în contextul participării sale la școala de vară a seniorilor liberali, unde a discutat despre traseul său din societatea civilă către politică și despre valorile pe care le consideră definitorii pentru liberalism. Critica „stabilității” și delimitarea de fosta conducere Vicepreședinta PNL afirmă că apropierea de PSD a fost justificată în trecut prin concepte precum „stabilitate” și „interes național”, pe care le descrie drept „cuvinte golite de conținut”. În evaluarea sa, fosta conducere ar fi transformat PNL „într-o anexă la PSD”. În același mesaj, Gheorghiu leagă schimbarea de ton de preluarea conducerii partidului de către Ilie Bolojan , moment după care PNL ar fi început să se delimiteze mai ferm. Ce valori spune că ar trebui să ghideze PNL Gheorghiu enumeră o listă de repere pe care le consideră esențiale pentru identitatea liberală: libertatea individuală; proprietatea privată; antreprenoriatul; statul de drept; investițiile și productivitatea; respectul pentru muncă și pentru banul public. În același registru, ea susține că politicienii ar trebui să prioritizeze interesul cetățenilor și critică ideea de compromisuri făcute pentru „funcții și privilegii”. De ce contează Mesajul pune presiune politică pe linia de colaborare cu PSD și sugerează că, în interiorul PNL, costurile alianței sunt folosite ca argument pentru o repoziționare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau decizii de coaliție, rămâne de văzut dacă această delimitare se va traduce în schimbări de strategie sau doar într-o recalibrare de discurs. [...]
Senatul a extins ancheta asupra Comisiei de constituționalitate pentru a verifica cine a plătit și ce miză a avut zborul privat la Mykonos al judecătorului CCR Cristian Deliorga , într-un demers care poate aduce clarificări de reglementare privind integritatea și independența magistraților de rang înalt, potrivit HotNews . Plenul Senatului a votat marți extinderea anchetei cu 106 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere. Odată cu extinderea investigației la cazul Deliorga, Senatul a aprobat și prelungirea cu 30 de zile a termenului de depunere a raportului comisiei. Aceeași comisie analizează și întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu. Ce verifică, concret, comisia Senatului Conform hotărârii Senatului publicate marți seara în Monitorul Oficial , comisia are ca obiective: clarificarea circumstanțelor și a scopului deplasării judecătorului Cristian Deliorga la Mykonos, la 8 iulie 2026; clarificarea naturii relațiilor dintre participanții la deplasare și judecător; clarificarea organizării și a acoperirii costurilor, inclusiv identificarea persoanei sau entității care a achitat transportul; identificarea eventualelor beneficii materiale sau de altă natură primite în legătură cu deplasarea; clarificarea altor împrejurări relevante pentru independența, imparțialitatea și integritatea judecătorului și pentru încrederea publică în actul jurisdicțional al Curții Constituționale. Sesizări anunțate la CCR și CSM În paralel cu ancheta parlamentară, PNL și USR au anunțat că vor sesiza Curtea Constituțională și Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu deplasarea la Mykonos a judecătorului CCR Cristian Deliorga și a președintelui Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru. „PNL împreună cu USR sesizează CCR şi solicită declanşarea unei anchete interne privind deplasările judecătorului Cristian Deliorga şi posibilele efecte ale relaţiilor sale cu politicieni şi oameni de afaceri asupra imparţialităţii deciziilor sale. Totodată, vom cere Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze prezenţa preşedintelui Tribunalului Constanţa, Marius Cătălin Croitoru, în deplasarea de lux din Mykonos, plătită de o entitate privată, şi efectele acesteia şi ale întâlnirii acestuia cu politicieni, oameni de afaceri”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan. Potrivit acestuia, Camera de Comerț ar trebui să ofere „explicații complete” despre costuri, criteriile de selecție a participanților și beneficiile demersului. „Ce au căutat aceşti oameni, demnitari ai statului român, plătiţi din bani publici într-un avion privat, într-o excursie în Mykonos, ce scop au avut, cine a plătit acele zboruri? Dacă le-a plătit Camera de Comerţ, a făcut-o cu contribuţiile antreprenorilor români? Pentru asta contribuie firmele din România cu bani, ca să se plimbe domnul Manole şi domnul Ponta cu avioane private prin Mykonos? Trebuie să aflăm răspunsul la toate aceste întrebări”, a spus Diana Stoica, lidera deputaților USR. De ce contează Extinderea anchetei mută discuția din zona de controversă politică în cea a posibilelor standarde de integritate și a transparenței privind finanțarea deplasărilor unor demnitari și magistrați. În funcție de concluziile comisiei și de eventualele verificări interne la CCR și CSM, cazul poate genera presiune pentru reguli mai stricte privind acceptarea de beneficii și participarea la deplasări plătite de entități private. [...]
AUR își păstrează linia „anticipate”, dar lasă ușa întredeschisă pentru discuții cu PSD potrivit Antena 3 , care îl citează pe liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu . Mesajul vine pe fondul criticilor interne la adresa lui George Simion și al speculațiilor privind o posibilă repoziționare a partidului în negocierile pentru o majoritate parlamentară. Peiu a respins ideea unei „revolte” sau a existenței unor tabere în AUR, susținând că este vorba doar despre „puncte de vedere” diferite, în contextul declarațiilor făcute de Mohammad Murad, Gheorghe Piperea și Marius Lulea. Ce spune Peiu despre „trio-ul” Murad–Piperea–Lulea și PSD Cei trei au apărut împreună la o emisiune la Realitatea TV, unde l-au criticat pe George Simion și au cerut ca AUR să negocieze formarea unei majorități parlamentare cu PSD. Peiu a spus că, în opinia sa, pozițiile exprimate de Murad și Piperea sunt „rezonabile”, dar nu a comentat afirmațiile lui Marius Lulea. În interpretarea lui Peiu, răspunsurile celor doi au fost date la întrebarea dacă AUR ar trebui să meargă la discuții dacă PSD invită partidul la negocieri. El a argumentat că nu poți refuza o discuție, dar a nuanțat că aceasta ar avea sens doar într-un cadru care implică participarea AUR la guvernare. „Eu aș spune că nu există tabere în AUR, există puncte de vedere.” „Această discuție se poate face numai în contextul în care am participa la guvernare.” Linia oficială: alegeri anticipate, pe fondul crizei politice Peiu a reiterat că poziția oficială a AUR pentru încheierea crizei politice rămâne organizarea de alegeri anticipate. Tot el a afirmat că partidul ar putea obține un scor care „probabil” i-ar permite să formeze guvernul și a susținut că „aritmetica parlamentară” ar arăta diferit după eventuale anticipate. În același context, Peiu a spus că percepția publică despre AUR s-ar schimba odată ajuns la putere, respingând ideea unei transformări de tip „melonizare” (referire la premierul italian Giorgia Meloni), pe care a prezentat-o ca pe o etichetă externă, nu ca pe o schimbare reală a partidului. Context: blocajul de după căderea Guvernului Bolojan Potrivit sursei, la patru luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, finalul crizei politice rămâne incert. Președintele Nicușor Dan nu se grăbește cu o nouă desemnare de premier, iar ultimul nume vehiculat pentru această funcție este cel al fostului ambasador Luca Niculescu. [...]
Negocierile PSD–AUR pentru învestirea Guvernului Veștea au eșuat din start , după ce AUR susține că și-a anunțat din timp refuzul de a vota, iar discuțiile au rămas fără un acord politic care să livreze majoritate în Parlament, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a declarat că i-a informat personal pe Sorin Grindeanu și Marian Neacșu că partidul nu va vota pentru „Guvernul Veștea” și că l-a sfătuit pe președintele PSD să nu îl trimită pe Adrian Veștea la sediul AUR, pentru a evita un episod public „de râs”. „Eu le-am spus: «sfatul meu este să nu-l lăsați pe domnul Veștea să se ducă la sediul AUR că se va face de râs». A fost un sfat chiar dezinteresat”, a afirmat Petrișor Peiu. De ce contează: blocajul politic prelungește guvernarea interimară Miza practică a acestui schimb de acuzații este prelungirea crizei de guvernare, într-un context în care Executivul are atribuții limitate. Antena 3 amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, inițiată de PSD și AUR, iar de atunci guvernul este interimar și „nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament”. În același interval, președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a strâns o majoritate) și Adrian Veștea, care a picat la votul din Parlament. Ce spun actorii: refuzul AUR și discuțiile despre șefia Senatului Peiu a respins ideea că George Simion ar fi făcut „alte promisiuni” către PSD și a reiterat condiția politică a AUR: dacă partidul nu este invitat la guvernare, nu votează învestirea. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a confirmat că a avut mai multe întâlniri cu liderul AUR înainte de vot, pentru a negocia susținerea parlamentarilor, și a spus că „unii au promis că vor da voturile”. În discuții ar fi existat și varianta ca șefia Senatului să revină AUR, iar Simion „nu a cerut să intre la guvernare”, conform relatării. În lipsa unei majorități, următorul pas depinde de o nouă formulă de negociere și de o nouă propunere care să treacă de votul Parlamentului, însă articolul nu indică un calendar sau un nume suplimentar. [...]
