Financial Times: demiterea Guvernului Bolojan expune riscul ca austeritatea să alimenteze instabilitate politică în Europa - România avea deficit de 7,65% din PIB în 2025 și trebuie să recâștige încrederea investitorilor

Demisia Guvernului Bolojan reaprinde riscul ca austeritatea să destabilizeze politic România , exact într-un moment în care țara trebuie să recâștige încrederea investitorilor și să îndeplinească condițiile UE pentru deblocarea fondurilor de redresare, potrivit Economedia , care redă o analiză Financial Times. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți prin moțiune de cenzură , după ce PSD s-a aliat cu AUR pentru a răsturna un executiv care încerca să adopte măsuri de austeritate. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, peste pragul de 233 necesar majorității. Deficit mare, măsuri nepopulare și o fereastră îngustă pentru finanțare Financial Times notează că Bolojan a încercat să reducă deficitul bugetar, care a fost de 7,65% din PIB în 2025, peste limita de 3% din regulile UE. Reducerile de cheltuieli și creșterile de taxe au devenit însă extrem de controversate, iar PSD a părăsit coaliția tocmai din cauza acestor măsuri nepopulare. În acest context, analiza avertizează că Bucureștiul riscă o criză politică prelungită „exact în momentul” în care are nevoie să recâștige încrederea investitorilor și să respecte condițiile UE pentru a debloca miliarde de euro din fondurile de redresare. Alianța PSD–AUR: semnal politic cu ecou european Financial Times subliniază caracterul rar al unei alianțe între un partid mainstream de centru-stânga și un partid ultranaționalist eurosceptic, în condițiile în care multe parlamente din UE au aplicat un „cordon sanitar” pentru a ține extrema dreaptă departe de putere. Profesorul Alberto Alemanno (HEC Paris) avertizează asupra efectelor de contagiune politică: „Lecția ultimului deceniu este clară: de fiecare dată când un partid mainstream tratează cordonul sanitar ca fiind negociabil, următoarea breșă devine mai ușor de justificat.” PSD și AUR au susținut, potrivit relatării, că votul a fost o situație singulară și că nu intenționează să formeze împreună un guvern. Ce urmează: negocieri rapide pentru un guvern „credibil” După vot, PSD a transmis că ar vrea să revină la guvernare într-o coaliție, dar sub un alt lider. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat înaintea discuțiilor cu președintele că „opțiunile sunt deschise” și că își dorește „rapid un guvern”, respingând varianta guvernelor minoritare. De cealaltă parte, PNL a anunțat că își „menține, de asemenea, opțiunile deschise”, iar vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a avertizat că neîntoarcerea la guvernare ar putea „lăsa loc AUR să preia puterea”. În plan european, Terry Reintke, copreședinte al grupului Verzilor din Parlamentul European, a criticat mișcarea PSD, în timp ce grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) și Partidul Socialiștilor Europeni (PES) au transmis că își continuă sprijinul pentru partidul membru din România și au cerut formarea rapidă a unui guvern credibil, capabil să livreze reforme. Miza economică din spatele crizei: presiuni bugetare care pot reapărea în UE Analiza citează și evaluarea potrivit căreia nemulțumirea față de ajustările macroeconomice (măsuri de corecție bugetară) poate împinge partidele către decizii politice riscante. Dániel Hegedűs (Institutul pentru Politică Europeană din Berlin) spune că elementul „mai îngrijorător” este situația structurală a României și avertizează că tipul de nemulțumire generat de consolidarea bugetară ar putea apărea și în alte țări europene, pe fondul creșterii economice slabe, al majorării cheltuielilor de apărare și al deficitelor în creștere. [...]