Știri
Tag: drept de veto

Comisia Europeană ia în calcul limitarea temporară a dreptului de veto pentru statele care aderă recent la UE, ca instrument de a face extinderea mai ușor de gestionat politic și instituțional, potrivit Mediafax , care citează The Guardian. Măsura ar putea fi introdusă chiar în acordul cu Muntenegru , descris drept prima țară care ar urma să adere la UE, conform surselor citate. Ideea ar fi ca renunțarea la veto să fie limitată în timp, pentru a evita „percepția unor membri UE de mâna a doua”. De ce apare acum discuția despre veto Potrivit informațiilor citate, Bruxelles-ul analizează această opțiune în contextul în care UE intenționează să admită mai mulți membri noi în următorii ani. Printre țările menționate ca posibili viitori membri apar Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Ce problemă încearcă să rezolve UE Sursele The Guardian susțin că restricțiile ar putea face admiterea de noi membri mai acceptabilă pentru statele deja membre, în condițiile în care unele capitale – în special Franța – sunt prudente privind efectele extinderii asupra unor dosare politice sensibile. În același timp, posibilele limitări sunt puse în legătură și cu experiența recentă a UE cu Ungaria, care a blocat unele decizii la nivel european, inclusiv acordarea unui pachet de ajutor de 90 de miliarde de euro Ucrainei. Ce urmează Informațiile sunt prezentate ca scenariu aflat „în considerare”, pe baza unor surse citate de The Guardian. Materialul nu indică un calendar sau o decizie formală deja luată la nivelul Comisiei Europene. [...]

Ursula von der Leyen reia ideea limitării veto-ului în politica externă a UE , argumentând că trecerea la votul cu majoritate calificată ar reduce blocajele care au afectat decizii sensibile în ultimii ani, potrivit Politico . Mesajul vine în contextul alegerilor din Ungaria, pe care șefa Comisiei Europene le-a descris drept „o victorie pentru libertățile fundamentale” și un semnal că țara „revine pe calea europeană”. Într-o declarație publică, von der Leyen a susținut că momentul ar trebui folosit și pentru „lecțiile învățate” în interiorul Uniunii, indicând explicit politica externă ca domeniu în care unanimitatea a produs „blocaje sistemice”. În prezent, deciziile în astfel de zone sensibile cer acordul tuturor statelor membre. De ce contează: decizii mai rapide, dar o schimbare dificilă de arhitectură instituțională Trecerea la votul cu majoritate calificată ar schimba raportul de forțe în Consiliul UE, reducând capacitatea unui singur stat de a bloca decizii comune. În articol este explicat că, în mod normal, majoritatea calificată înseamnă 55% dintre statele membre, care reprezintă 65% din populația totală a UE, să voteze „pentru”. Miza este în special operațională și de reglementare: o UE care decide mai repede în politica externă (și, potențial, pe elemente ale bugetului pe termen lung) ar putea evita situații în care dosare strategice rămân suspendate din cauza veto-ului. Contextul Ungariei și precedentul „blocajelor” invocat în discuție Textul amintește că, înainte de alegerile din Ungaria, existau „mai multe propuneri” discutate între statele UE pentru a limita capacitatea premierului Viktor Orbán de a perturba funcționarea blocului, în scenariul în care ar fi câștigat, potrivit unor diplomați citați de Politico. Un exemplu menționat este un episod recent în care Orbán ar fi blocat un împrumut pentru Ucraina, aprobat în decembrie. Tot în logica „soluțiilor de avarie”, articolul amintește de un moment din 2023, când, în discuțiile despre negocierile de extindere cu Ucraina, fostul cancelar german Olaf Scholz i-ar fi sugerat lui Orbán să iasă din sală, pe baza unei interpretări a regulilor potrivit căreia unanimitatea poate fi considerată îndeplinită și dacă un lider lipsește. Obstacolul major: unanimitatea rămâne un principiu-cheie Chiar dacă ideea extinderii votului cu majoritate calificată este susținută de unii diplomați (unul dintre ei afirmând că, pentru reacții rapide, e nevoie de mai multe decizii luate astfel), articolul notează și limita: propunerea „nu ar putea funcționa”, deoarece colaborarea tuturor țărilor UE este un principiu central al construcției comunitare. Cu alte cuvinte, discuția despre reducerea veto-ului nu este doar una de eficiență, ci una care atinge direct echilibrul dintre suveranitatea statelor membre și capacitatea UE de a acționa unitar în dosare externe. [...]