Știri
Știri din categoria Politică
Dan Barna avertizează că moțiunea PSD–AUR riscă să blocheze bani europeni-cheie, într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru finanțări și reforme, potrivit Libertatea.
Eurodeputatul USR critică decizia PSD de a depune o moțiune de cenzură împreună cu AUR, pe care o califică drept „iresponsabilă”, într-un interviu acordat RFI. Barna susține că gestul amplifică o criză politică „fără precedent” și pune presiune pe stabilitatea țării.
„Domnul Grindeanu și PSD au hotărât să joace poker cu viitorul României, într-o perioadă în care criza este fără precedent.”
În același interviu, Dan Barna spune că instabilitatea politică vine „într-un moment critic” pentru accesarea unor fonduri pe care le consideră esențiale, indicând explicit:
„Nu putea să fie un moment mai prost, mai nefericit (…), vorbesc aici de cele 16 miliarde din programul SAFE și cele 10 miliarde din PNRR.”
Președintele AUR, George Simion, a declarat că moțiunea de cenzură a fost depusă, iar ulterior a vorbit despre un total de 253 de semnături. Pentru demiterea Guvernului este nevoie de 233 de voturi în Parlament, iar moțiunea urmează să fie votată pe 5 mai.
Textul moțiunii, în varianta finală, are 7 pagini și începe cu afirmația: „România nu este o marfă, iar companiile statului nu sunt active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice”.
Separat de poziția lui Barna, Confederația Patronală Concordia avertizează că instabilitatea politică are deja un cost economic, vizibil în dobânzi mai mari la împrumuturi, fluctuații ale cursului valutar și riscuri legate de accesarea fondurilor PNRR.
Recomandate
PSD, AUR și PACE–Întâi România atacă în moțiune listările și vânzările de companii de stat și susțin că Guvernul Ilie Bolojan ar pregăti tranzacții „netransparente” care ar diminua controlul statului și ar reduce veniturile publice din dividende, potrivit Antena 3 . Documentul urmează să fie depus marți și este intitulat „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”. Miza economică invocată: controlul statului și veniturile din dividende Inițiatorii acuză Executivul că ar confunda „reforma” cu „vânzarea” și că, sub pretextul unor obligații din PNRR și al unor „analize exploratorii”, ar pregăti „cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii”, fără consultare în coaliție și fără dezbatere publică. În text se susține că pachete din companii strategice ar fi direcționate „ocolind Bursa de Valori” prin „mecanismul de plasare accelerată” (o procedură de vânzare rapidă de acțiuni către investitori selectați), la prețuri sub cele considerate „reale”, ceea ce ar exclude investitorii de retail și ar favoriza „cercuri restrânse”. Companiile menționate și acuzația de subevaluare Moțiunea indică drept ținte ale listării/vânzării companii precum CEC Bank, SALROM, Hidroelectrica și Romgaz , prezentate ca profitabile sau strategice. Inițiatorii afirmă că astfel de operațiuni ar reduce influența statului în sectoare cheie și ar diminua veniturile bugetare prin pierderea dividendelor aferente participațiilor vândute. Un exemplu detaliat în document este CEC Bank , descrisă ca „profitabilă” și cu rol în finanțarea economiei reale. Textul moțiunii menționează, între altele, un profit de aproximativ 668 de milioane de lei , active de aproape 100 de miliarde de lei și capitaluri proprii de peste 5 miliarde de lei , susținând că banca ar fi evaluată pentru listare la 5,4 miliarde de lei și că statul ar fi investit în 2025 încă 1 miliard de lei . Pentru SALROM , moțiunea invocă potențialul legat de grafit și menționează „cereri de finanțare de aproximativ 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde de lei )”, susținând că o evaluare de „aproximativ 616 milioane de lei ” ar ignora dimensiunea strategică. PNRR și calendarul: contestarea justificării oficiale Inițiatorii afirmă că invocarea PNRR „nu se susține” și indică Jalonul 443 , despre care susțin că ar viza trei companii din energie și transporturi și că ar putea fi îndeplinit prin restructurare. În același timp, moțiunea susține că termenul menționat, august 2026 , „nu mai permite o listare corectă”. Documentul mai acuză că lista de companii ar fi fost introdusă „ad-hoc” în dimineața unei ședințe, fără analiză și fără dezbatere într-un comitet interministerial prezidat de vicepremierul Oana Gheorghiu, potrivit textului citat de Antena 3. Critici la adresa politicilor fiscale și a „austerității” Moțiunea atacă și politica economică a Guvernului, susținând că taxele ar fi crescut, iar veniturile populației ar fi fost reduse, fără o scădere a cheltuielilor publice. În document sunt invocate date atribuite „execuției bugetare validate de Eurostat”, inclusiv: deficit bugetar real (ESA) de 7,9% din PIB , despre care inițiatorii spun că ar contrazice un nivel de 7,65% comunicat public; cheltuieli ale statului de 43,3% din PIB , „identice cu cele din 2024”. Textul mai include indicatori pentru începutul lui 2026, precum scăderi ale volumului cifrei de afaceri din servicii prestate populației și ale unor segmente industriale, prezentate drept semne de „stagflație” (combinație între inflație ridicată și stagnare/scădere economică). Alte acuzații: industria de apărare și limbajul public Moțiunea critică includerea unor companii din apărare într-o analiză de listare, menționând Romarm/Uzina Mecanică Cugir, Avioane Craiova și Romaero , pe fondul contextului geopolitic și al creșterii cheltuielilor NATO la 2,5% din PIB , conform textului. În finalul materialului, Antena 3 notează că Ilie Bolojan este acuzat și pentru o formulare considerată „zoomorfizare”, însă fragmentul redat în sursa furnizată este trunchiat, astfel că detaliile exacte ale pasajului nu pot fi redate integral pe baza acestui text. [...]
Moțiunea PSD–AUR intră în linie dreaptă, cu peste 245 de semnături strânse și vot programat pe 5 mai , ceea ce ridică miza unei posibile schimbări de guvern și deschide scenariul unei reconfigurări politice cu efect direct asupra stabilității decizionale, potrivit News . George Simion , președintele AUR, a declarat la Radio România Actualități că pentru moțiunea de cenzură anunțată de PSD și AUR s-au strâns „peste 245” de semnături și că, în acel moment, se mai colectau „ultimele semnături”. El a susținut că moțiunea „va trece fără probleme” și a indicat data votului: marți, 5 mai. Ce urmează dacă moțiunea trece Simion a afirmat că, „în mod normal, într-o democrație”, după adoptarea moțiunii „toate partidele politice sunt convocate de președintele țării” și se acordă mandat unei persoane pentru formarea unui nou guvern. Liderul AUR a spus că formațiunea nu ar fi fost invitată la consultări, deși se consideră „al doilea partid al țării în parlament”. În același context, Simion a reluat poziția AUR în favoarea alegerilor anticipate, cu condiția organizării lor „corect” de un „guvern imparțial”. Argumentele politice invocate de AUR Liderul AUR a prezentat moțiunea ca pe un „act politic, democratic” și a susținut că există încercări de a induce „teamă” privind consecințele căderii guvernului. El a invocat, totodată, nemulțumiri legate de măsuri care ar fi afectat „cetățenii vulnerabili” și „firmele cu capital autohton”, precum și ideea că actuala coaliție nu ar avea „o majoritate în Parlament” și nici „simpatia cetățenilor”. „Nu vom avea emoții, chiar dacă este un spectacol al democrației felul în care se formează o majoritate care votează căderea Guvernului actual. Vă spun că va trece această moțiune, fără probleme.” [...]
PNL vrea să blocheze moțiunea de cenzură , invocând riscul de instabilitate înainte de Summit-ul B9 din 13 mai , iar dacă demersul trece, PSD și AUR ar trebui să vină cu o formulă de guvernare, potrivit declarațiilor președintelui Senatului, Mircea Abrudean, citate de News . Abrudean a spus că, după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de Regulament, va fi convocat un Birou permanent reunit al Camerei Deputaților și Senatului pentru stabilirea calendarului de citire, dezbatere și vot. În viziunea sa, acest lucru ar urma să se întâmple „în scurt timp”, fără motive de decalare. Miza: evitarea unei crize politice înainte de un eveniment extern major Președintele Senatului a susținut că nu există motive pentru „criza politică și guvernamentală” și a atribuit-o PSD, „cu sprijinul AUR”. El a legat explicit moțiunea de riscuri mai largi pentru România, inclusiv pe fondul organizării Summit-ului B9 pe 13 mai, la care sunt așteptați lideri ai țărilor de pe Flancul estic și secretarul general al NATO. „Nu e suficient să generezi o criză politică economică şi să atragi toate riscurile asupra României.” Ce urmează dacă moțiunea trece: interimat și negocieri pentru o nouă majoritate Abrudean a afirmat că, în cazul în care guvernul cade la moțiune, „responsabilitatea” de a propune o formulă de guvernare și de a obține susținere parlamentară revine PSD și AUR, argumentând că „cine dărâmă un guvern trebuie să pună ceva în loc”. Întrebat dacă este posibil un guvern nou până la Summit-ul B9, el a răspuns că, „pe calendar”, acest lucru este posibil, însă a adăugat că, în practică, nu crede că se va întâmpla. Potrivit explicațiilor sale, ar urma o perioadă de interimat până la formarea unei noi majorități, iar președintele ar desemna un prim-ministru care trebuie să obțină votul Parlamentului. În același context, Abrudean a mai precizat că PNL și-a arătat susținerea pentru Ilie Bolojan „prin voturi succesive în forurile de conducere”. [...]
Sorin Grindeanu condiționează plecarea de la Camera Deputaților de demisiile lui Bolojan și Abrudean , într-un moment în care PSD încearcă să limiteze costurile politice ale colaborării punctuale cu AUR, după discuții cu socialiștii europeni, potrivit Euronews . Liderul PSD a confirmat, pe culoarele Parlamentului, că a discutat cu liderii PES despre asocierea cu AUR în contextul moțiunii de cenzură. Euronews România notează, citând surse, că socialiștii europeni i-ar fi transmis să nu continue „în această formulă” dincolo de episodul moțiunii. Grindeanu a respins ideea că și-ar încălca promisiunea din 26 martie 2026, când garanta că nu va exista o alianță cu partidele extremiste, trimițând la pozițiile exprimate de lidera grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez, și de alți reprezentanți. Miza internă: demisia de la Cameră, legată de un „protocol” mai larg Întrebat despre o eventuală demisie de la șefia Camerei Deputaților, Grindeanu a spus că va pleca atunci când își vor da demisia premierul Ilie Bolojan și președintele Senatului, Mircea Abrudean, invocând existența unui protocol care ar trata la pachet aceste funcții. „Atâta timp cât exista un protocol care spunea că primul ministru își dă demisia, că Senatul, Camera Deputaților sunt parte a aceluiași protocol – că e vorba de prim-ministru, că e vorba de Cameră, că e vorba de Senat, lucrurile trebuie discutate la același mod.” În aceeași intervenție, Grindeanu a sugerat că nu vede semne privind o demisie „dinspre Guvern”, adăugând, retoric, că ar fi „o veste bună” dacă ar exista. Presiune externă și efecte de imagine: mesajul către PES Grindeanu a susținut că mesajul transmis în discuția cu liderii europeni a fost unul pro-european, dar axat pe „rezultate concrete pentru români”, respingând ideea „vânturării” unor alianțe cu extremiștii. Contextul este amplificat de informația publicată anterior de Euronews, potrivit căreia socialiștii europeni i-ar fi cerut să nu prelungească această asociere politică după moțiune (detaliu prezentat de publicație ca informație „pe surse”, în materialul de aici: Euronews ). Reacția la plecarea Victoriei Stoiciu Liderul PSD a comentat și anunțul senatoarei Victoria Stoiciu , care a părăsit „tabăra democrată” marți dimineață, în urma alianței cu AUR pentru depunerea moțiunii anti-Bolojan (menționată de Euronews aici: Euronews ). „Mă gândesc că-și dă și din Senat. E democrație.” [...]
PSD susține că are majoritatea pentru demiterea Guvernului Bolojan , ceea ce deschide perspectiva unei schimbări rapide de executiv și prelungește incertitudinea politică într-un moment în care partidul invocă deja „recesiunea” și blocaje instituționale, potrivit Mediafax . Social-democrații spun că au strâns voturile necesare pentru adoptarea moțiunii de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan și prezintă demersul drept unul „democratic”, reglementat constituțional, menit să evite un „blocaj guvernamental” în condițiile în care premierul ar fi rămas „fără sprijin parlamentar”. În comunicatul citat, PSD acuză „incapacitatea” premierului de a-și respecta partenerii de guvernare și de a fi receptiv la problemele populației, susținând că acest lucru a afectat actul de guvernare și a produs „numeroase blocaje instituționale”. Partidul leagă situația politică și de evoluții economice negative, afirmând că România „a ajuns în recesiune”, că „consumul s-a prăbușit”, „producția a scăzut”, iar inflația a redus puterea de cumpărare. „Moțiunea de cenzură împotriva unui premier lipsit de legitimitate și fără sprijin parlamentar reprezintă un proces democratic, reglementat la nivel constituțional.” Ce arată aritmetica parlamentară invocată de PSD Moțiunea de cenzură a fost inițiată împreună cu parlamentari AUR și ai Grupului PACE și a strâns 253 de semnături, conform informațiilor din comunicatul PSD. Pentru demiterea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. Ce spune PSD că urmează după o eventuală demitere PSD afirmă că demiterea premierului „deschide calea” pentru formarea unui „guvern funcțional”, condus de un premier „capabil de colaborare”, invocând și contextul geopolitic „complicat” și nevoia de „relansare economică”. Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar al votului sau nume pentru o alternativă de premier. [...]
George Simion a evitat să confirme dacă mai consideră PSD „partid corupt” după ce AUR a depus împreună cu PSD o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, potrivit G4Media . Într-o conferință de presă, liderul AUR a refuzat repetat să răspundă direct la întrebarea dacă își menține eticheta folosită anterior la adresa PSD, invocând votul pe moțiune. Contextul: moțiune de cenzură depusă împreună cu PSD Momentul are loc după ce AUR și PSD au depus împreună moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. În acest cadru, jurnaliștii l-au întrebat pe George Simion dacă PSD mai este, în opinia sa, un „partid corupt”, așa cum îl numise „de nenumărate ori”. Simion a spus că nu dorește „în momentul acesta” să facă remarci la adresa PSD și că se concentrează pe votul privind „căderea Guvernului Bolojan”, menționând totodată că PSD a făcut parte din guvern. Ce a răspuns Simion și ce a refuzat să spună Întrebat insistent dacă PSD mai este sau nu „corupt”, liderul AUR a repetat că nu face „acum referințe” la PSD și a închis subiectul afirmând că a răspuns deja. În același dialog, întrebat dacă se teme că PSD „va trăda” la moțiunea de cenzură, Simion a replicat că este „treaba lor” și a adăugat: „Eu am 90 de parlamentari. Datoria mea este să am 90 de semnături și 90 de voturi.” Întrebarea despre alegătorii AUR Un jurnalist l-a întrebat și „cât de naivi” îi consideră pe alegătorii AUR. Conform relatării, Simion nu a oferit un răspuns verbal și „ridică din umeri”. De ce contează Episodul indică o schimbare de registru public în raport cu PSD, într-un moment în care AUR și PSD acționează împreună procedural, prin depunerea moțiunii de cenzură. Refuzul de a reafirma acuzațiile anterioare vine pe fondul unei mize imediate: votul din Parlament asupra căderii Guvernului Bolojan. [...]
