Știri
Știri din categoria Politică
Dan Barna avertizează că moțiunea PSD–AUR riscă să blocheze bani europeni-cheie, într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru finanțări și reforme, potrivit Libertatea.
Eurodeputatul USR critică decizia PSD de a depune o moțiune de cenzură împreună cu AUR, pe care o califică drept „iresponsabilă”, într-un interviu acordat RFI. Barna susține că gestul amplifică o criză politică „fără precedent” și pune presiune pe stabilitatea țării.
„Domnul Grindeanu și PSD au hotărât să joace poker cu viitorul României, într-o perioadă în care criza este fără precedent.”
În același interviu, Dan Barna spune că instabilitatea politică vine „într-un moment critic” pentru accesarea unor fonduri pe care le consideră esențiale, indicând explicit:
„Nu putea să fie un moment mai prost, mai nefericit (…), vorbesc aici de cele 16 miliarde din programul SAFE și cele 10 miliarde din PNRR.”
Președintele AUR, George Simion, a declarat că moțiunea de cenzură a fost depusă, iar ulterior a vorbit despre un total de 253 de semnături. Pentru demiterea Guvernului este nevoie de 233 de voturi în Parlament, iar moțiunea urmează să fie votată pe 5 mai.
Textul moțiunii, în varianta finală, are 7 pagini și începe cu afirmația: „România nu este o marfă, iar companiile statului nu sunt active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice”.
Separat de poziția lui Barna, Confederația Patronală Concordia avertizează că instabilitatea politică are deja un cost economic, vizibil în dobânzi mai mari la împrumuturi, fluctuații ale cursului valutar și riscuri legate de accesarea fondurilor PNRR.
Recomandate
Decizia PNL de a-și bloca propriul premier desemnat deschide o criză de guvernare cu efect direct asupra stabilității politice , într-un moment în care partidul intră și într-un conflict frontal cu președintele României, potrivit Mediafax . În ședința Biroului Politic Național, PNL condus de Ilie Bolojan a votat cu 41 pentru și 13 împotrivă să nu susțină în Parlament învestirea lui Adrian Veștea – vicepreședinte PNL – deși acesta fusese desemnat premier de președintele Nicușor Dan. Bolojan a cerut ca Veștea să își depună mandatul de premier desemnat până „astăzi la ora 10.00” și a avertizat că orice membru care contestă decizia partidului – inclusiv prin acceptarea unui portofoliu într-un eventual Executiv Veștea sau prin votarea cabinetului – va fi exclus din PNL. Miza: blocaj instituțional și disciplină de partid dusă la limită Dincolo de disputa internă, decizia PNL mută conflictul în Parlament și pune presiune pe calendarul formării guvernului. În același timp, amenințarea cu excluderea pentru cei care ar susține un guvern condus de un membru PNL indică o încercare de a impune disciplină totală într-un moment de fractură politică. Conflict deschis PNL – Președinție Mediafax notează că, spre deosebire de episoadele anterioare în care PNL a contribuit la căderea propriilor guverne în acord cu președintele de atunci, în iunie 2026 „schimbarea majoră” este poziționarea PNL și a lui Ilie Bolojan într-un conflict deschis cu președintele Nicușor Dan. Bolojan l-a acuzat pe șeful statului de acte „ostile” și de „o evidentă încercare de rupere a PNL”, susținând că nominalizarea unui premier din rândul PNL fără consultarea partidului „încalcă orice principiu de colaborare politică loială”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială.” „PNL nu va susține instalarea unui astfel de Guvern având în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare cu încălcarea spiritului democrație parlamentare printr-o nominalizare a unui prim vicepresedinte al PNL fără consultarea partidului.” Precedentul PSD: partidul care și-a dat jos propriul guvern În paralel, materialul amintește precedentul din 2017, când PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu, iar după refuzul acestuia de a demisiona a depus și a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern – un caz prezentat drept unic la acel moment în istoria democratică a României. În 2018, Mihai Tudose a demisionat după pierderea sprijinului politic în Comitetul Executiv Național al PSD. Mediafax trimite la relatarea de atunci despre finalul mandatului Grindeanu: Mediafax . Context în PNL: guverne căzute pe fondul conflictelor interne Publicația reamintește că PNL a mai trecut prin episoade în care conflictele interne au dus la prăbușirea guvernelor, chiar dacă nu printr-o moțiune de cenzură inițiată de partid împotriva propriului cabinet: în februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură în cadrul unei strategii politice deliberate a PNL, în acord cu președintele Klaus Iohannis, pentru declanșarea alegerilor anticipate (strategie blocată ulterior de pandemie); în 2021, conflictul intern din PNL, suprapus peste criza cu USR, a contribuit la izolarea politică a premierului Florin Cîțu; guvernul a căzut prin moțiune de cenzură inițiată de opoziție și susținută de PSD, USR și AUR, în timp ce parlamentarii PNL au fost prezenți, dar nu au votat. În acest cadru, decizia de acum – blocarea învestirii unui premier desemnat din propriul partid – ridică riscul unui nou episod de instabilitate, cu efect imediat asupra formării guvernului și asupra relației dintre PNL și Președinție. [...]
Intrarea UDMR la guvernare devine o piesă de aritmetică parlamentară , după ce premierul desemnat Adrian Veștea le-a propus oficial să se alăture viitorului Executiv, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că Veștea i-a indicat o formulă de guvern cu PSD și „o parte din PNL”, fără a nominaliza tabăra liberală care ar intra în coaliție. Miza imediată este majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, iar UDMR își asumă rolul de potențial „balans” în negocieri: Csoma Botond afirmă că, fără voturile UDMR, Adrian Veștea nu își poate trece Cabinetul prin Parlament. Ce a discutat UDMR cu Adrian Veștea și ce lipsește din negocieri Csoma Botond a relatat că întâlnirea cu premierul desemnat a fost scurtă, de aproximativ 10–15 minute, deoarece Veștea s-a grăbit să ajungă la o ședință a PNL. Potrivit declarațiilor sale, discuția a fost una de principiu, fără detalii despre împărțirea puterii în viitorul Executiv. Concret, liderul UDMR spune că nu s-a discutat „nimic concret despre portofolii, ministere”, iar formațiunea urmează să decidă marți, în Consiliul Permanent, dacă intră sau nu la guvernare. Formula de guvern invocată și riscul unei majorități „amestecate” Întrebat cu cine ar urma să facă guvernul, Veștea ar fi indicat PSD și „o parte din PNL”, adică acei liberali care susțin participarea la guvernare, fără să ofere nume, potrivit lui Csoma Botond. În același timp, liderul deputaților UDMR a ridicat problema voturilor necesare pentru învestire din afara acestei formule. El a spus că Veștea ar avea nevoie și de voturi de la PACE și de la neafiliați proveniți din „unele partide extremiste”, menționând că UDMR nu ar dori „să se trezească cu AUR-ul în barcă”. Ce urmează UDMR anunță o decizie marți privind participarea la guvernare. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea dacă majoritatea pentru învestirea Guvernului Veștea se poate construi strict din PSD, o parte din PNL și UDMR sau dacă va depinde de voturi suplimentare, cu costuri politice și de stabilitate. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a deschis un nou front de instabilitate în PNL , cu risc de blocaj politic pe termen scurt, în condițiile în care liberalul ar putea ajunge să fie contestat chiar de propriul partid înainte de a încerca să strângă majoritatea parlamentară necesară, potrivit Libertatea . România se află într-o criză politică prelungită, după săptămâni de negocieri eșuate și alianțe de conjunctură, iar mutarea de duminică dimineață a președintelui Nicușor Dan – retragerea lui Eugen Tomac și desemnarea lui Adrian Veștea – a escaladat tensiunile, transformând disputa într-un „război” deschis între Nicușor Dan și Ilie Bolojan . Cum s-a ajuns la schimbarea de premier desemnat Cronologia prezentată de publicație pornește de la 23 aprilie, când PSD și-a retras miniștrii din Guvern, într-o mișcare prin care conducerea partidului ar fi urmărit să-l forțeze pe Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament. Bolojan nu a mers în Parlament, iar PSD s-a aliat oficial cu AUR pentru moțiunea de cenzură, care a trecut pe 5 mai, „cu un număr record de voturi”, conform aceleiași surse. Deși demis prin moțiune, Ilie Bolojan a rămas premier interimar (premier demis) la conducerea Guvernului. Tot pe 5 mai a existat și o tentativă de contestare internă în PNL, care, potrivit relatării, nu a slăbit poziția lui Bolojan, ci i-a întărit-o. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, pe care l-a numit „independent”, însă Libertatea notează că Tomac conduce un partid care a ratat intrarea în Parlament, după ce a obținut 2% la alegeri. În acest context, Tomac nu a reușit să atragă sprijin politic consistent: PNL și USR au refuzat să voteze un guvern în care ar vedea influența PSD, iar UDMR a avut o poziție tranșantă. PSD a fost singurul partid care a lăsat impresia că îl susține, inclusiv pe fondul faptului că Nicușor Dan nu i-a încredințat lui Sorin Grindeanu formarea Executivului. Miza imediată: voturile din Parlament și testul intern din PNL Duminică dimineață, președintele a decis retragerea lui Tomac și l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal, fără consultarea partidului, ceea ce a declanșat conflictul cu Ilie Bolojan, potrivit sursei. În plan parlamentar, Veștea este prezentat ca un posibil candidat capabil să atragă peste pragul de 233 de voturi necesare învestirii. În plan intern însă, are un obstacol imediat: ședința PNL de luni seară, unde, potrivit Libertatea, ar putea fi pusă în discuție chiar excluderea sa. Din punct de vedere procedural, planul „Veștea-premier” ar trebui concretizat printr-o echipă de miniștri și un program de guvernare până miercuri, 24 iunie, în timp ce negocierile parlamentare sunt în desfășurare, iar deznodământul rămâne incert. [...]
PSD a decis să intre în negocieri cu premierul desemnat Adrian Veștea , într-un moment în care partidul reclamă un „blocaj instituțional” după expirarea celor 45 de zile de interimat , potrivit Libertatea . Consiliul Politic Național al PSD, reunit online, i-a acordat mandat președintelui Sorin Grindeanu să înceapă discuțiile cu Veștea. Grindeanu a susținut că desemnarea lui Adrian Veștea este „constituțională”, dar a afirmat că nu a știut dinainte de această numire. El a invocat un precedent din 2008, când, după alegeri, premierul desemnat inițial (Theodor Stolojan) a fost înlocuit după câteva zile cu Emil Boc, fără consultări, argumentând că o astfel de schimbare este posibilă din punct de vedere constituțional. Negocierile pornesc pe fondul acuzațiilor de vid de putere Ședința PSD a fost convocată după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze Guvernul, o decizie despre care Libertatea notează că ar fi fost luată fără consultarea sau informarea prealabilă a PNL. Primele discuții dintre Grindeanu și premierul desemnat ar urma să aibă loc marți, potrivit News.ro, citată de publicație. În interiorul PSD, liderii au reclamat că, odată cu expirarea celor 45 de zile de interimat, s-ar fi ajuns la un „blocaj instituțional major”, invocând lipsa miniștrilor (inclusiv la Justiție) și absența unei ordonanțe de abilitare, potrivit unor stenograme scurse către presă, menționate de Libertatea. Majoritatea parlamentară rămâne incertă: USR refuză, UDMR așteaptă, PNL își decide linia Pe partea de aritmetică parlamentară, Libertatea consemnează mai multe semnale care complică misiunea lui Veștea: USR a decis să nu susțină Guvernul Veștea și a transmis că nu va intra la guvernare alături de PSD, ceea ce reduce opțiunile de majoritate. UDMR a spus că nu a fost consultat înainte de desemnare și că poziția sa depinde de deciziile PNL, de programul de guvernare, de formula cabinetului și de majoritatea pe care s-ar baza. PNL urma să discute luni, de la ora 17.00, la Palatul Parlamentului, desemnarea lui Veștea, în condițiile în care partidul condus de Ilie Bolojan nu i-ar fi dat un mandat oficial pentru formarea Guvernului și ar fi aflat despre nominalizare după ce decizia fusese luată la Cotroceni. În acest context, ședința PNL este prezentată drept „primul test real” pentru Adrian Veștea, în condițiile în care, fără o poziție internă unitară a liberalilor și fără sprijinul USR, negocierile pentru votul de învestitură rămân fragile. Context: Veștea l-a înlocuit pe Tomac după 10 zile Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat. Libertatea notează că Tomac nu a reușit să strângă sprijin parlamentar suficient, iar după retragere a transmis public că „a jucat cinstit” și pleacă „împăcat”. În paralel, liderul PNL Ilie Bolojan l-a acuzat pe președinte că ar încerca să rupă partidul, criticând desemnarea unui premier din rândurile PNL fără consultare prealabilă. Veștea, la rândul său, a transmis un mesaj intern în PNL în care a spus că vrea continuarea reformelor și că partidul ar trebui să înceapă negocieri cu formațiunile proeuropene, însă Libertatea arată că mesajul nu a calmat toate reacțiile, Ciprian Ciucu acuzându-l public de „trădare”. Ce urmează, potrivit informațiilor din sursă, este deschiderea negocierilor PSD–Veștea și decizia PNL privind susținerea politică a premierului desemnat, elemente care vor determina dacă desemnarea de la Cotroceni se poate transforma într-un guvern cu puteri depline. [...]
AUR își retrage sprijinul la învestire, complicând aritmetica parlamentară a Guvernului Veștea , într-un moment în care noul executiv are nevoie de o majoritate funcțională pentru a trece programul și primele măsuri, potrivit Antena 3 . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a declarat luni, la Antena 3 CNN, că niciun parlamentar al partidului nu va vota învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Adrian Veștea. El a spus că aleșii AUR „vor sta în bănci sau vor ieși”, dar nu vor vota. Dungaciu a susținut că decizia este „de principiu”, nu una personală, și a afirmat că AUR exclude să voteze „orice guvern din care nu facem parte”, motiv pentru care nu vede utilitatea unor discuții cu premierul desemnat. De ce contează: semnal de instabilitate pentru un guvern cu susținere mai mică În intervenția sa, Dungaciu a pus sub semnul întrebării viabilitatea proiectului politic al viitorului executiv, argumentând că, dacă o majoritate foarte largă nu a reușit să îndeplinească anumite obiective „politico-economice”, un guvern cu o susținere parlamentară mai redusă ar avea și mai puține șanse să implementeze programul preluat de la Guvernul Bolojan, în condiții de tensiuni politice mai mari. „Poți să-l pui în fruntea lui și pe Papa de la Roma, că tot nu va funcționa.” Dungaciu a criticat și logica unei „coaliții occidentale” invocate de premierul desemnat și de predecesorul său, despre care spune că ar fi gândită ca un mesaj „către Bruxelles”, în cheia unei confruntări între „bine” și „rău”. În același context, el a afirmat că în Europa ar exista un obiectiv politic de a împiedica „partidele de protest” să ajungă la guvernare, dând exemple precum Marea Britanie, Germania și Franța. Suspendarea președintelui : fără decizie formală, spune Dungaciu Întrebat despre suspendarea președintelui, vehiculată în spațiul public de George Simion și Călin Georgescu, Dungaciu a spus că nu a fost luată nicio decizie politică formală și că nu a început un demers în acest sens, precizând că a fost vorba despre o postare pe Facebook în care Simion „întreba mai multe lucruri pe români”. [...]
Sorin Grindeanu susține că desemnarea lui Adrian Veștea ca premier este constituțională , deși spune că PSD nu a fost consultat și că el nu a discutat cu președintele Nicușor Dan înaintea deciziei, potrivit News . Poziția liderului PSD mută disputa din zona politică în cea de procedură, într-un moment în care partidul încă nu a decis dacă intră la guvernare. Grindeanu a făcut declarațiile luni, după ședința Consiliului Politic al PSD, fiind întrebat la Parlament dacă Veștea „ar fi bun de premier”. Răspunsul său a fost rezervat, indicând că urmează discuții: „Să vedem, urmare a discuțiilor”. PSD: fără decizie privind intrarea la guvernare Liderul PSD a precizat că, în partid, nu s-a luat încă o decizie dacă social-democrații vor face parte din viitorul Executiv. În acest context, desemnarea unui premier fără consultări prealabile cu partidele ridică miza negocierilor politice, dar Grindeanu a ales să valideze, pe fond, cadrul constituțional al deciziei. Argumentul constituțional invocat de Grindeanu Întrebat dacă președintele Nicușor Dan a procedat constituțional atunci când nu a chemat partidele la consultări înainte de desemnare, Grindeanu a invocat un precedent din 2008, când, după alegeri, a fost format un guvern PSD–PDL, iar desemnarea premierului s-a schimbat rapid de la Theodor Stolojan la Emil Boc. „Vă aduc aminte că în 2008, după alegeri, s-a făcut un guvern PSD-PDL şi a fost desemnat prim-ministru, în primă instanţă, a fost Theodor Stolojan, care după câteva zile a renunţat şi a venit Emil Boc, fără niciun fel de consultări. E constituţional, întrebaţi-l pe Băsescu.” Totodată, Grindeanu a spus că nu a știut dinainte de planul președintelui privind desemnarea lui Adrian Veștea și că „nu am discutat” despre acest subiect. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, rămâne deschisă decizia PSD privind participarea la guvernare, iar evaluarea politică a candidaturii lui Adrian Veștea este, cel puțin la nivel declarativ, plasată de Grindeanu în zona negocierilor care urmează. [...]
