Nicușor Dan își construiește mesajul public pe o linie de „echilibru” între critică și recunoașterea progresului, încercând să delimiteze explicit trei tipuri de discurs pe care le consideră nocive în spațiul public: instrumentalizarea religiei, defetismul și „naționalismul găunos”, potrivit Adevărul.

Într-un interviu la Euronews, președintele a spus că nu s-a referit la persoane anume, ci la „categorii de oameni”. Pentru „farisei”, Nicușor Dan a descris profilul celor care folosesc oportunist religia și sentimentul religios „ca să parvină”, insistând că fenomenul este ușor de recunoscut prin contrast cu „smerenia” asociată doctrinei creștine.

Defetismul, „nociv” chiar și fără rea intenție

Pe tema defetismului, șeful statului a nuanțat că nu îl vede neapărat ca rezultat al unei intenții rele, dar îl consideră dăunător pentru că distorsionează evaluarea societății și a administrației. În același timp, a enumerat problemele pe care spune că trebuie recunoscute „cu obiectivitate”: corupție, instituții care nu funcționează, nemulțumiri ale cetățenilor față de administrația publică și dificultăți în justiție.

În contrapondere, președintele a invocat o serie de argumente pe care le consideră dovezi de progres, inclusiv pe zona economică și de investiții publice:

• „dezvoltare economică impresionantă” în ultimii 20 de ani, inclusiv percepută de diplomați străini care au mai fost în România;
• absorbție de 99% pe exercițiul „clasic” de fonduri europene;
• absorbție de 92% pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), despre care a spus că „putea să fie 99%”, dar că 92% „nu e 60%”;
• construirea „a niște sute de kilometri de autostradă”.

„Demagogii” și critica „naționalismului găunos”

Pentru categoria „demagogilor”, Nicușor Dan a spus că s-a referit la „naționalismul ăsta găunos”, pe care l-a descris ca pe un discurs ce susține că „noi suntem grozavi”, dar „alții nu ne lasă”. El a argumentat că mândria identitară trebuie dublată de muncă și rezultate măsurabile și a criticat ideea unui „monopol al iubirii de țară” revendicat de cei „mai zgomotoși”.

Contextul: mesajul către tinerii ortodocși și apelul la dialog

Explicațiile vin după un discurs susținut marți, 1 septembrie, la întâlnirea internațională a tinerilor ortodocși, unde președintele i-a îndemnat pe participanți să își exprime public valorile „ferm, dar simplu și decent” și a avertizat că spațiul public este ocupat de „farisei”, „defetiști” și „demagogi”.

În același discurs, Nicușor Dan a abordat și tema divizării societății, făcând apel la dialog și la capacitatea de a asculta opiniile celorlalți.