Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Criticile ultranaționaliștilor ruși la...

Criticile ultranaționaliștilor ruși la adresa lui Putin afectează stabilitatea politică - impact asupra conducerii Kremlinului

Vladimir Putin discutând despre situația politică din Rusia.

Ultranaționaliștii ruși se întorc împotriva Moscovei, potrivit Foreign Policy. Acești „Z-patrioți”, inițial susținători ai invaziei Ucrainei, își pierd încrederea în guvernul lui Vladimir Putin, pe care îl acuză de gestionarea ineficientă a războiului. În mod paradoxal, aceleași teorii conspiraționiste promovate de Putin pentru a justifica acțiunile Rusiei sunt acum folosite împotriva sa.

Teorii conspiraționiste și retorică extremistă

Ultranaționaliștii ruși, cunoscuți sub numele de „Z-patrioți”, au adoptat o retorică extremă, descriind Occidentul, în special „Anglo-Saxonii”, ca fiind un inamic conspirativ al Rusiei. Această viziune, care include referințe la un imperiu britanic imaginar și la conspirații masonice, a fost inițial promovată de Putin, dar acum se întoarce împotriva lui.

Un exemplu notabil este Maxim Kalashnikov, un proeminent susținător al acestor teorii, care promovează ideea unui imperiu rus tehnologic avansat, bazat pe tehnologii secrete staliniste. Într-un interviu recent, Kalashnikov și Yuri Yevich, expert în medicină tactică, au discutat despre cum „Anglo-Saxonii” sunt un „popor prădător” care amenință Rusia.

„Anglo-Saxonii sunt un popor prădător, un popor parazit... Ei studiază alte națiuni așa cum un măcelar studiază o vacă—doar pentru a găsi cel mai bun loc în care să înfigă cuțitul”, a declarat Yevich.

Impactul asupra regimului Putin

Această retorică a fost utilă pentru Putin, oferindu-i un inamic vag și convenabil pentru a explica eșecurile interne. Totuși, problema cu stimularea unei astfel de frenezii este că poate să se întoarcă împotriva creatorului său. Persoane precum Yevich, care cred cu adevărat în această propagandă, devin acum o amenințare pentru Putin.

Z-patrioții consideră că imperiul a corupt chiar și conducerea de la Kremlin, ceea ce a dus la o criză de încredere în mitul „țarului bun”. Această pierdere de încredere a dus la o ruptură în contractul social care îi ținea pe acești radicali de partea lui Putin.

Viitorul incert al regimului

În contextul în care visurile de a cuceri rapid Kievul s-au destrămat, iar glumele despre „liniile roșii” ale Rusiei sunt răspândite pe internet, Z-patrioții devin tot mai furioși și deziluzionați. Există temeri că un nou „timp al necazurilor” ar putea fi iminent pentru Rusia, iar o nouă înfrângere militară sau un acord de pace cu Ucraina ar putea fi scânteia care să declanșeze o criză majoră.

Acești credincioși adevărați, furioși și înarmați, nu vor fi acolo pentru a răsturna regimul, ci pentru a „purifica” și a salva imperiul glorios, eliminând un impostor de pe tron. Aceasta este provocarea reală cu care Putin ar putea să se confrunte în viitorul apropiat.

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski discută despre condițiile pentru alegeri în Ucraina în contextul războiului.
Politică12 feb. 2026

Zelenski condiționează organizarea alegerilor în Ucraina de încetarea focului și garanții de securitate - decizia vine în contextul războiului cu Rusia

Ucraina va organiza alegeri doar după încetarea focului și garanții de securitate , a declarat președintele Volodimir Zelenski , potrivit HotNews.ro . Mesajul vine pe fondul speculațiilor că autoritățile de la Kiev ar pregăti un calendar electoral sub presiunea diplomatică a Statelor Unite. Zelenski a indicat două condiții pentru reluarea procesului electoral: o încetare a focului în războiul cu Rusia și punerea în aplicare a „tuturor garanțiilor de securitate necesare”. În prezent, organizarea alegerilor este suspendată din cauza legii marțiale, instituită după invazia rusă. În declarațiile transmise jurnaliștilor, liderul ucrainean a respins ideea că ar urma să convoace alegeri ca răspuns la presiuni externe. El a susținut că pașii sunt „foarte simplu de făcut”, formulând explicit succesiunea: întâi încetarea focului, apoi alegeri, condiționate de un cadru de securitate care să permită desfășurarea campaniei și a votului. Zelenski a mai spus că, dacă și Rusia ar accepta, ostilitățile ar putea fi încheiate „până în vară”. Declarația nu echivalează cu un calendar electoral, dar fixează o legătură directă între evoluția militară și posibilitatea organizării scrutinului. În paralel, surse diplomatice au declarat pentru Financial Times că Zelenski ar urma să anunțe pe 24 februarie, la împlinirea a patru ani de la izbucnirea războiului, un plan pentru alegeri prezidențiale și un referendum național. Publicația a legat această posibilă decizie de „presiuni diplomatice intense” și de negocieri cu administrația de la Washington, context pe care Zelenski îl contestă prin poziționarea sa publică. Miza este amplificată de faptul că mandatul lui Zelenski, ales în 2019 pentru cinci ani, ar fi trebuit să se încheie în 2024, iar Rusia i-a contestat în repetate rânduri legitimitatea. AFP a remarcat și obstacolele practice pentru un scrutin în condiții de război: riscurile de securitate în timpul campaniei și al votului, situația refugiaților din afara țării, precum și a milioanelor de persoane strămutate intern, a celor aflate sub ocupație rusă sau mobilizate pe front. [...]

Critica lui Bogdan Ivan asupra conducerii economice bazate pe costuri excesive.
Politică15 feb. 2026

Bogdan Ivan critică numirea contabililor în conducerea companiilor - riscul de concentrare excesivă pe costuri poate afecta deciziile strategice

Bogdan Ivan a criticat, indirect, abordarea de tip „contabil” în guvernare , pe fondul tensiunilor din Coaliție legate de reducerea cheltuielilor și de direcția economică, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre tăieri de costuri în administrația locală și centrală, asociate în spațiul public cu premierul Ilie Bolojan , deși ministrul spune că nu la acesta s-a referit. Mesajul ministrului Energiei, social-democrat, a fost formulat ca o critică la adresa unei guvernări concentrate exclusiv pe controlul cheltuielilor, în detrimentul investițiilor și al dezvoltării. Ivan a susținut că, asemenea unei companii, statul are nevoie de „viziune” și asumare, nu doar de reducerea costurilor, mai ales într-un moment în care „întregul raport de forțe mondial se schimbă”. „Nu poți să pui un contabil în fruntea unei companii, pentru că atunci el se va uita la fiecare cost. În fruntea unei companii ai nevoie de viziune, dezvoltare și de risc.” Întrebat explicit dacă aluzia îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, Bogdan Ivan a negat și a spus că vorbea despre „principii”. În aceeași intervenție, el a criticat faptul că agenda publică se blochează în „detalii” care ar trebui să rămână marginale, în loc ca România să urmărească un rol mai puternic în deciziile internaționale, inclusiv pe energie și în regiunea Mării Negre. Declarațiile lui Ivan se înscriu într-un tablou mai larg de critici interne în Coaliție la adresa lui Bolojan. Digi24 notează că premierul a fost „aspru criticat” de colegi din PSD după ce Institutul Național de Statistică a încadrat România în recesiune tehnică, iar Sorin Grindeanu a catalogat situația drept „o rușine pentru Coaliție” și a indicat existența unui „vinovat principal” pentru „direcția greșită”. Pe fond, ministrul Energiei a încercat să lege disputa despre cheltuieli de o miză politică și financiară imediată: menținerea coeziunii între PSD, PNL, USR și UDMR și accelerarea atragerii de bani din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Ivan a subliniat că 2026 este „crucial” pentru a aduce cât mai multe fonduri până la 31 august, sugerând că presiunea pe rezultate poate amplifica fricțiunile din interiorul guvernării. [...]

Zelenski susține un discurs la Conferința de Securitate de la München, abordând tensiunile cu Ungaria.
Politică15 feb. 2026

Dispută publică între Zelenski și Orban - Dezbaterea privind UE se mută în plan politic deschis

Un nou episod tensionat între Volodimir Zelenski și Viktor Orban a avut loc în marja Conferinței de Securitate de la München, unde președintele Ucrainei a lansat un atac direct la adresa premierului ungar , iar reacția Budapestei nu a întârziat. Tema centrală a disputei este aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană , într-un moment în care războiul cu Rusia continuă să redefinească echilibrele politice din Europa. În discursul său, Zelenski a insistat asupra nevoii de unitate europeană în fața agresiunii ruse și a criticat pozițiile considerate prea prudente sau ambigue ale unor lideri din regiune. Referindu-se explicit la Viktor Orban , liderul de la Kiev a afirmat că „numai Viktor se poate gândi cum să-și mărească burta, nu armata”, sugerând că Ungaria nu tratează suficient de ferm amenințarea reprezentată de Moscova. Declarația a fost preluată rapid de presa internațională și a amplificat tensiunile deja existente între cele două capitale. Replica lui Viktor Orban a venit pe platforma X , unde a respins criticile și a reiterat opoziția față de integrarea rapidă a Ucrainei în blocul comunitar. Premierul ungar a transmis că dezbaterea nu este una personală, ci privește viitorul Ungariei, al Ucrainei și al Europei. În mesajul său, Orban a afirmat că Ucraina „nu poate deveni membru al Uniunii Europene”, argumentând că o astfel de decizie trebuie analizată din perspectiva intereselor pe termen lung ale statelor membre. Contextul este unul sensibil. Ungaria a adoptat în ultimii ani o poziție mai rezervată față de sprijinul acordat Kievului, în timp ce Zelenski încearcă să mențină sprijinul politic și militar al partenerilor europeni. Aderarea Ucrainei la UE rămâne un obiectiv strategic declarat al administrației de la Kiev, dar procesul presupune negocieri complexe și consens între statele membre, inclusiv din partea Budapestei. Schimbul de replici de la München reflectă divergențele tot mai vizibile din interiorul Uniunii Europene privind ritmul și condițiile integrării Ucrainei, într-un moment în care securitatea regională este direct legată de evoluția conflictului cu Rusia. [...]

Viktor Orban vorbește despre amenințările din Bruxelles în fața susținătorilor săi.
Politică15 feb. 2026

Orban atacă Bruxelles-ul într-un moment electoral sensibil - Opoziția conduce în sondaje, iar premierul susține că pericolul vine din UE, nu din Est

Viktor Orban acuză UE că este „adevărata amenințare” pentru Ungaria și susține că Bruxelles încearcă să-i submineze guvernul înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie 2026, potrivit Deutsche Welle . Într-un discurs rostit sâmbătă în fața susținătorilor săi, premierul ungar a afirmat că „cei care iubesc libertatea nu ar trebui să se teamă de Est, ci de Bruxelles” și a descris instituțiile europene drept o sursă de „pericol iminent”. Declarațiile vin într-un moment politic delicat pentru liderul aflat la putere din 2010. Partidul Tisza , condus de Peter Magyar, se află înaintea formațiunii Fidesz în majoritatea sondajelor , ceea ce transformă scrutinul din aprilie în cea mai serioasă provocare electorală pentru Orban din ultimii ani. Premierul a susținut că Uniunea Europeană îl sprijină pe principalul său adversar și a vorbit despre o „mașină represivă” care ar funcționa în Ungaria, promițând că aceasta va fi „curățată după aprilie”. Context politic și mize Discursul se înscrie într-o linie constant critică la adresa Bruxelles-ului. Orban: s-a opus în repetate rânduri sprijinului financiar acordat de UE Ucrainei; a blocat decizii europene privind ajutorul pentru Kiev; este considerat un aliat al fostului președinte american Donald Trump. În plan intern, mesajul transmite ideea că adevărata confruntare nu este cu opoziția maghiară, ci cu instituțiile europene, pe care premierul le acuză că influențează politica de la Budapesta. Alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026 vor arăta dacă această strategie de campanie, centrată pe confruntarea cu Uniunea Europeană, reușește să mobilizeze electoratul fidel sau dacă ascensiunea partidului Tisza va produce o schimbare politică majoră în Ungaria. [...]

Donald Trump zâmbind, purtând o șapcă roșie cu mesajul politic.
Politică15 feb. 2026

Fostul președinte Obama susține că Trump alunecă spre practici de dictatură; Discursul politic, redus la nivel de clovn

Conform Mediafax , fostul președinte american Barack Obama critică dur operațiunile ICE din Minnesota , pe care le compară cu metode întâlnite în regimuri autoritare. În opinia sa, amploarea raidurilor federale și consecințele acestora – inclusiv uciderea a doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, după ce au încercat să reziste agenților – marchează o abatere periculoasă de la principiile democratice. Obama a condamnat aceste acțiuni în podcastul lui Brian Tyler Cohen, unde a subliniat că practica amintește de comportamente „văzute în dictaturi”, accentuând gravitatea situației și reacțiile publice generate în Minneapolis, oraș în care protestele au izbucnit imediat după incident. În același podcast, fostul lider de la Casa Albă a discutat și despre degradarea discursului politic din SUA, pe care a descris-o drept „un spectacol de clovni” . Declarația sa vine în contextul scandalului iscat de distribuirea de către Donald Trump a unui videoclip rasist în care el și soția sa, Michelle Obama, erau reprezentați cu fețele suprapuse pe corpuri de maimuțe. Obama consideră că astfel de gesturi arată pierderea decenței publice și a respectului pentru funcțiile statului, un fenomen tot mai vizibil în spațiul politic american. Pentru a înțelege reacțiile generate de operațiunile ICE, merită observate câteva elemente cheie: Raidurile au implicat mii de agenți federali , desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni. Arestările au vizat atât imigranți, cât și cetățeni americani , fapt care a ridicat întrebări privind legalitatea și proporționalitatea acțiunilor. Operațiunea a fost anulată oficial , însă doar după intensificarea tensiunilor și apariția criticilor publice. Obama a lăudat reacția comunității locale, remarcând rezistența civică și mobilizarea în condiții extrem de dificile, inclusiv temperaturi sub zero grade. Pentru fostul președinte, aceste manifestări reprezintă un indicator al vitalității societății americane și al capacității ei de a respinge derapajele instituționale. În paralel, Donald Trump a minimalizat controversele legate de videoclipul rasist, susținând că nu a vizionat materialul în întregime și că un membru al personalului său este responsabil pentru publicarea acestuia. Reacțiile politice au fost însă extinse, atât democrați, cât și o parte dintre republicani criticând decăderea normelor de comunicare publică. [...]

Ilie Bolojan discutând despre sprijinul României pentru Ucraina la Europa FM.
Politică15 feb. 2026

Bolojan: România a acordat Ucrainei circa 50 de milioane de euro - sprijin financiar prin NATO pentru securitatea națională

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM . Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată. Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei. „Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.” Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România. Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major. [...]