Știri
Știri din categoria Politică
Nominalizarea lui Adrian Veștea poate redeschide tensiunile din PNL și repoziționa relația cu PSD, pe fondul acuzațiilor publice că desemnarea ar urmări o „reconfigurare” a raporturilor de putere din partid. Reacția vine de la Cristian Tudor Popescu, după anunțul făcut duminică, 14 iunie, de președintele Nicușor Dan, potrivit Adevărul.
La scurt timp după ce șeful statului a anunțat la Palatul Cotroceni că îl desemnează pe liberalul Adrian Veștea să încerce formarea unei majorități parlamentare și a unui nou executiv, CTP a publicat un mesaj în care susține că alegerea nu este „deloc întâmplătoare” și că ar marca începutul unei apropieri și mai mari între PSD și PNL.
În mesajul său, Popescu îl atacă dur pe Nicușor Dan și afirmă că „visul” acestuia ar fi „să spargă PNL și să-l lipească cu scuipat de PSD”, susținând că desemnarea lui Veștea ar fi fost făcută „cu acordul lui Grindeanu și compania” și că prima misiune ar fi „să-i rupă picioarele” președintelui PNL, Ilie Bolojan.
„În sfârșit, N. Dan își dă visul pe față: să spargă PNL și să-l lipească cu scuipat de PSD. Veștea, prim-vice PNL, a fost desemnat, ca și consumabilul Tomac, cu acordul lui Grindeanu și compania. Prima lui misiune – să-i rupă picioarele președintelui PNL Ilie Bolojan. (…) mai adaug un cuvânt: ticălos.”
Tot în aceeași postare, CTP adaugă că Nicușor Dan ar urmări să „aranjeze” un tandem de tipul „Ciolacu-Ciucă”, dar „sub forma Grindeanu-Veștea”.
Desemnarea lui Adrian Veștea a venit după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar președintele a început consultările pentru numirea unui nou premier. Potrivit informațiilor din articol, poziționarea lui Veștea diferă de cea a lui Tomac: acesta din urmă susținea un executiv tehnocrat, în timp ce Veștea a indicat că își dorește un guvern politic, sprijinit de partidele care vor forma majoritatea parlamentară.
În acest context, reacția lui Cristian Tudor Popescu indică faptul că nominalizarea va fi evaluată nu doar prin prisma șanselor de a forma rapid un guvern, ci și prin posibilele efecte asupra echilibrului intern din PNL și asupra relației dintre liberali și PSD. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre pașii concreți ai negocierilor sau despre o majoritate deja conturată.
Recomandate
Ilie Bolojan acuză o ruptură politică în PNL după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier , decizie pe care o numește „un act ostil” și spune că a fost luată fără informarea prealabilă a conducerii partidului, potrivit Economica . Miza imediată este una operațional-politică: PNL anunță convocarea Biroului Politic Național (BPN) pentru o poziție oficială, ceea ce poate influența negocierile și stabilitatea viitoarei formule de guvernare. Bolojan afirmă că nici el, nici conducerea PNL nu au fost informați înainte ca președintele Nicușor Dan să facă desemnarea și susține că decizia ar fi „o evidentă încercare de rupere a PNL”, intenție pe care o leagă de „doborârea guvernului în interesul PSD”, conform declarației publicate duminică pe pagina sa de Facebook. Ce contestă PNL în procedura desemnării În declarația citată, Bolojan critică ideea de a „impune unui partid un premier din rândurile sale” fără consultare prealabilă și spune că o astfel de abordare „încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, invocând și faptul că forurile partidului ar fi luat anterior decizii „în unanimitate”. Ce urmează: convocarea BPN Bolojan anunță că, „în perioada imediat următoare”, PNL va organiza un BPN pentru a lua „o decizie oficială”. Publicația nu oferă detalii despre calendarul exact al ședinței sau despre opțiunile care vor fi puse pe masă, dar semnalul politic este că partidul își pregătește o reacție formală la desemnarea lui Adrian Veștea. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier desemnat mută disputa politică spre o linie „reformă vs. status-quo”, cu potențial de a complica formarea unei majorități în jurul unui program de reforme , potrivit G4Media . Senatorul USR Cristian Ghinea susține că decizia președintelui Nicușor Dan „aduce în mainstream” o ruptură ideologică nouă, diferită de clivajele clasice stânga–dreapta sau proeuropeni–suveraniști. Ghinea afirmă că „noua paradigmă” ar fi una între „reformatori” și susținătorii „status-quo-ului”, adică ai menținerii „sistemului politic vechi”, indiferent de partid. În această logică, el spune că propunerea de premier făcută de Nicușor Dan, deși din PNL, „reprezintă, în realitate, partida anti-reformatoare”. Critici din USR: „nominalizare de compromis”, risc de repetare a „scenariului din 2021” În același registru critic, Clotilde Armand , fost primar al Sectorului 1, a transmis că nominalizarea lui Adrian Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă” decât o soluție. Ea susține că, în locul construirii unei majorități „în jurul reformelor” alături de Ilie Bolojan și USR, „anumite grupări din PNL” ar fi hotărâte să repete „exact scenariul din 2021”, invocând „jocuri de culise, orgolii și calcule de partid”. Contextul deciziei: Tomac a renunțat, Veștea a fost propus Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat, iar în locul lui a fost propus Adrian Veștea pentru a forma Guvernul. Publicația notează că reacțiile din USR vin imediat după această schimbare, pe fondul unei dispute despre direcția politică a viitoarei majorități. [...]
Schimbarea premierului desemnat redeschide criza de guvernare și riscă să blocheze rapid negocierile pentru o majoritate , după ce președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veștea în locul lui Eugen Tomac , care și-a depus mandatul, potrivit HotNews . Nicușor Dan a făcut anunțul la Cotroceni alături de Eugen Tomac și Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov și prim-vicepreședinte PNL. Șeful statului a argumentat alegerea prin experiența administrativă a lui Veștea, inclusiv gestionarea bugetelor și atragerea de fonduri europene, menționând și proiectul Aeroportului din Brașov. „Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul și îl desemnez ca prim-ministru pe Adrian Veștea.” În declarația sa, președintele a susținut că a ajuns la această decizie „în urma consultării cu partidele politice” și că „o soluție politică este cea potrivită” în acest moment. Veștea a spus că își dorește „un guvern politic” care să își asume „reforme reale” și a afirmat că este deschis la discuții cu „formațiunile politice democratice pro-occidentale” din Parlament. Reacții: contestare în PNL și critici privind consultarea partidelor Nominalizarea a fost descrisă drept surprinzătoare pentru liberali. Ilie Bolojan a declarat că nici el, nici conducerea PNL nu au fost informați înainte și a acuzat președintele de „o evidentă încercare de rupere a PNL”, calificând decizia drept „un act ostil”. Și Ciprian Ciucu a reacționat dur, vorbind despre „complot, trădare, ingerință” și despre „un act de agresiune” la adresa PNL. Din USR, deputatul Alexandru Dimitriu a spus că președintele ar fi trebuit să consulte partidele parlamentare înainte de a propune un nou candidat pentru funcția de premier, trimițând disputa și în zona de procedură constituțională. Contextul imediat: Tomac nu strânsese încă voturile pentru învestire Potrivit informațiilor din articol, schimbarea vine în timp ce Eugen Tomac, premier desemnat până azi, încerca încă să adune voturile necesare învestirii (233). Cu o zi înainte, Tomac prezentase programul de guvernare, despre care echipa sa precizase că nu fusese încă trimis Parlamentului. În mesajul său, Tomac a afirmat că, în ultimele 10 zile, a încercat să obțină sprijinul partidelor afiliate familiilor politice europene, dar „nu a găsit această atitudine din partea tuturor partidelor”, exprimându-și regretul că nu a reușit să convingă. De ce contează: incertitudine politică, cu efecte rapide asupra deciziilor economice Schimbarea premierului desemnat, însoțită de acuzații publice între președinte și conducerea PNL, mută criza din zona negocierilor discrete în conflict deschis și poate întârzia formarea unei majorități funcționale. În practică, asta prelungește perioada de incertitudine privind direcția guvernării și capacitatea executivului de a lua decizii cu impact bugetar și administrativ, în condițiile în care chiar președintele a invocat explicit nevoia unei „soluții politice”. Ce urmează depinde de discuțiile pentru susținere parlamentară și de poziționarea partidelor față de noua nominalizare, pe fondul reacțiilor deja critice din interiorul PNL și al contestării din opoziție privind consultarea prealabilă. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier pune în prim-plan continuitatea administrării fondurilor de dezvoltare , într-un moment în care schimbarea rapidă a conducerii guvernamentale poate afecta ritmul proiectelor locale și al investițiilor publice, potrivit HotNews . Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică dimineață că l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze un nou Guvern, după ce europarlamentarul Eugen Tomac și-a depus mandatul. În PNL, Veștea este prim-vicepreședinte, în conducerea partidului condus de premierul demis Ilie Bolojan. Veștea are 52 de ani și este, în prezent, președintele Consiliului Județean Brașov, instituție pe care a mai condus-o și în trecut, aflându-se la al treilea mandat. Înainte, a fost primar al orașului Râșnov în perioada 2004–2016. Profil: experiență în administrație și dezvoltare Un element relevant pentru agenda economică și investițională este faptul că Adrian Veștea a fost ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în Guvernul Ciolacu. Portofoliul este unul cheie pentru finanțarea proiectelor locale și pentru programele de investiții derulate prin administrația centrală către autoritățile locale. Studii și calificări Conform CV-ului citat de HotNews, Veștea a urmat cursurile Universității „George Barițiu” din Brașov și a obținut licența în „Contabilitate și informatică de gestiune” la Academia de Studii Economice București. Are un master în „Managementul administrației publice în procesul integrării europene”, obținut la Universitatea „Lucia Blaga” din Sibiu, și este certificat ca expert contabil. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier deschide un conflict politic cu potențial de blocaj instituțional , după ce primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu , susține că PNL nu a fost consultat „nici măcar întrebat” înainte ca președintele Nicușor Dan să facă desemnarea, potrivit Mediafax . Ciucu a catalogat nominalizarea drept „Complot. Trădare. Ingerință” și a afirmat că decizia a fost comunicată conducerii partidului abia după ce a fost luată, „când au început să sune telefoanele”. „Conducerea statutară a Partidului Național Liberal nu a fost consultată, nici măcar întrebată cu privire la această nominalizare. Am aflat cu toții post-factum, când au început să sune telefoanele.” Miza: coeziunea PNL și capacitatea de a negocia formarea guvernului În declarațiile citate, Ciucu descrie desemnarea ca pe „un act de agresiune la adresa unui partid democratic” și susține că ar fi vorba despre o escaladare a unor tensiuni interne din ultimele luni. „Este un act de agresiune la adresa unui partid democratic, nemaîntîntâlnit până acum, pe care cei care au complotat împotriva noastră în ultimele luni, l-au dus astăzi în cea mai agresivă fază a lui.” El mai afirmă că persoane ar fi știut „încă de săptămâna aceasta” despre desemnare, fără să informeze partidul, și îl include pe Adrian Veștea în această categorie. „Au știut încă de săptămâna acesta, nu au spus nimic, au conspirat. De aceea, cei care ne vor cere să ducem trădarea mai departe, nu au venit la ședința BPN. Dl. Veștea fiind printre ei.” Ce urmează, potrivit mesajului lui Ciucu Primarul general spune că „unul dintre obiective este ruperea PNL” și transmite că partidul ar trebui să reziste presiunilor, în contextul negocierilor pentru formarea guvernului. „Am încredere că Partidul Național Liberal nu se va face preș și va trece și acest test. România are nevoie de partide serioase, mature, care să nu se lase călcate în picioare.” [...]
Șansele Guvernului Tomac de a trece de Parlament scad și mai mult , după ce UDMR a ajuns intern la concluzia că Executivul propus nu are „nicio șansă” la vot, potrivit unor surse politice citate de Adevărul . Miza imediată este blocajul politic care prelungește incertitudinea asupra unei majorități capabile să susțină măsuri economice dificile, într-un context de deficite și angajamente asumate de România. UDMR ar fi așteptat decizia din interiorul USR: dacă USR ar fi votat învestirea, și UDMR s-ar fi aliat cu premierul desemnat Eugen Tomac . Însă USR a respins susținerea guvernului printr-un vot intern de peste 90%, iar în aceste condiții, potrivit sursei, singurul partid rămas „lângă” Tomac este PSD. UDMR: decizie oficială luni, dar semnal neoficial de retragere Oficial, UDMR urmează să anunțe luni dacă votează sau nu guvernul, după ce Eugen Tomac va trimite în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare. Neoficial, susțin sursele citate, liderul UDMR Kelemen Hunor ar aștepta ca Tomac să se retragă din cursă, pe fondul șanselor „foarte mici” de a strânge o majoritate. USR și PNL au spus „nu”. Argumentul: guvern fără sprijin politic Comitetul Politic al USR a decis vineri, 12 iunie, într-o ședință online, să nu susțină învestirea Guvernului condus de Eugen Tomac, potrivit aceleiași surse. Președintele USR, Dominic Fritz, a motivat decizia prin riscul ca un guvern tehnocrat să fie nefuncțional: „Concluzia noastră este că un guvern tehnocrat ar fi nefuncțional dintr-un motiv simplu: faptul că nimeni nu răspunde cu adevărat pentru decizii nu va pune capăt crizei, ci va adânci doar haosul.” Cu o zi înainte, conducerea PNL a decis în unanimitate că nu va susține învestirea Executivului propus de Tomac. Ilie Bolojan a argumentat că un guvern fără susținere politică și parlamentară nu poate rezista și va rămâne izolat când va trebui să aplice măsuri nepopulare, impuse de deficite și de angajamentele României: „Un guvern fără susținere politică nu poate spera decât la supraviețuire. (...) În condițiile în care un astfel de guvern va veni cu o măsură (...) dificil de asumat, acest guvern va rămâne singur pentru că nimeni nu îl va susține.” Ce urmează: majoritate tot mai greu de construit În ansamblu, guvernul propus de Eugen Tomac pare să aibă șanse tot mai mici să obțină sprijinul necesar, pe fondul pozițiilor publice ale principalilor lideri politici. În paralel, potrivit sursei, dificultățile se acumulează și prin refuzuri ale unor persoane vehiculate pentru funcții ministeriale de a accepta nominalizarea. [...]
