Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Eugen Tomac își leagă mandatul de o traiectorie fermă de reducere a deficitului, fără taxe noi pe muncă sau capital productiv, într-un moment în care votul din Parlament și presiunea termenelor din PNRR pot influența direct percepția piețelor și a agențiilor de rating, potrivit Antena 3.
Tomac, nominalizarea președintelui Nicușor Dan pentru formarea unui guvern tehnocrat după prăbușirea Guvernului Bolojan, a declarat într-un interviu pentru Politico că „traiectoria” fiscală este „nenegociabilă”: deficit de 6,2% în 2026, după 7,6% în 2025, și 5,1% în 2027. În același timp, el susține că nu vor exista noi impozite pe muncă sau pe „capitalul productiv”, iar ajustarea va veni din restructurarea cheltuielilor.
Conform Constituției, Tomac are termen până pe 14 iunie să prezinte cabinetul și programul de guvernare în Parlament. PNL a anunțat deja că nu îl va susține, iar PSD și USR nu au comunicat încă o decizie, potrivit informațiilor prezentate.
Miza depășește aritmetica politică: analiști citați în material avertizează că o perioadă prelungită de turbulențe poate pune în pericol stabilitatea economică, pe fondul temerilor privind o posibilă retrogradare din partea agențiilor de rating.
În interviu, Tomac indică drept factor de presiune suplimentar termenul-limită de la finalul verii pentru reforme, necesare pentru deblocarea a aproximativ 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei) din PNRR.
El afirmă că pentru respectarea termenului de 31 august sunt necesare trei direcții:
Tomac promite un dialog „instituționalizat și permanent” cu comunitatea de afaceri și susține că politicile fiscale „neregulate” de după 2022 au costat România credibilitate. În plan operațional, el vorbește despre:
Tomac afirmă că nu există spațiu pentru o nouă „expansiune fiscală”, însă spune că resursele limitate vor fi orientate către cetățenii vulnerabili și pensionari, invocând efectele încetinirii economiei, ale disciplinei fiscale și ale prețurilor mai mari la energie.
În același timp, el admite riscul ca o constrângere fiscală percepută ca nedreaptă să alimenteze extrema dreaptă și spune că statul trebuie să-și „plătească partea” înainte ca povara să ajungă la cetățeni.
În următoarele zile, testul decisiv este votul din Parlament și capacitatea premierului desemnat de a strânge o majoritate în jurul unui program care combină consolidarea fiscală cu termene strânse pentru reformele din PNRR. Dacă sprijinul parlamentar nu se conturează, materialul indică perspectiva unei perioade mai lungi de incertitudine, cu potențiale efecte asupra stabilității economice și a credibilității României în fața finanțatorilor și a instituțiilor europene.
Recomandate
Guvernul pune un plafon de 8 miliarde lei pentru noua lege a salarizării, ceea ce exclude măriri pe toată grila , iar accentul se mută pe corectarea inechităților dintre „familiile ocupaționale”, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , într-o sesiune live pe Facebook dedicată proiectului legii salarizării unitare. Pîslaru a explicat că „anvelopa” de 8 miliarde de lei a fost calculată în raport cu țintele de deficit bugetar pentru 2027 și pe termen mediu. În comparație cu masa salarială actuală din sectorul public, de 166 miliarde de lei, suma ar echivala cu o creștere de 4,7% disponibilă pentru anul viitor, procent pe care ministrul îl consideră insuficient pentru o lege construită ca instrument de majorări generalizate. „Nu poți cu 8 miliarde să crești toată grila salarială.” Ce urmărește proiectul: echivalență între funcții, nu creșteri uniforme În locul unei creșteri „pe toată linia”, ministrul spune că proiectul se bazează pe un principiu de echivalență între familiile ocupaționale, pornind de la o evaluare realizată la începutul lui 2022. Aceasta ar fi analizat 141 de funcții din sectorul public și ar fi încercat ierarhizarea lor în funcție de complexitate, pentru a fundamenta grilele. Pîslaru a susținut că, într-un sistem care a devenit inechitabil de la an la an, indexările sau majorările punctuale tind să amplifice diferențele. Miza bugetară și PNRR : costuri în instanță și risc de pierdere a banilor Ministrul a legat adoptarea legii și de condiționalitățile din PNRR, afirmând că România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) dacă reforma nu este făcută. În același timp, el a invocat costuri deja existente generate de litigii: 7 miliarde de lei de plătit pe hotărâri judecătorești, din care 5 miliarde în sectorul justiției și 2 miliarde în alte sectoare; o estimare că suma ar putea urca spre 11 miliarde de lei dacă nu sunt corectate prin legislație unitară „disfuncționalitățile” și inechitățile. Pîslaru a mai avertizat că lipsa de predictibilitate ar menține presiunea pe decizii politice punctuale, mai ales în ani electorali, cu efect potențial asupra deficitului și cu riscul reluării unor măsuri de austeritate. Ce urmează: noi discuții cu „familiile ocupaționale”, cu posibilă întârziere Ministrul a spus că se află în a treia săptămână de discuții cu sindicatele și că, săptămâna viitoare, intenționează să cheme din nou familiile ocupaționale pentru a prezenta modificările și soluțiile avute în vedere, menționând totuși o posibilă întârziere din cauza volumului mare de informații. El a adăugat că ritmul poate fi afectat de aprobarea noului guvern: dacă acesta este aprobat, procesul se poate opri „mai brusc”; dacă nu, lucrul la lege ar urma să continue și săptămâna viitoare. [...]
PNL își anunță votul împotrivă, iar Tomac încearcă să strângă majoritatea de 233. Într-o reacție publică la decizia liberalilor de a nu susține Cabinetul pe care îl propune, premierul desemnat Eugen Tomac ridică miza pe aritmetica parlamentară și pe ideea de „guvern funcțional” pentru a ieși din blocaj, potrivit Antena 3 . Tomac i-a răspuns lui Ilie Bolojan la câteva ore după ce acesta a anunțat că PNL nu va vota Guvernul Tomac, motivând că nu are susținere politică și că ar fi „mai slab decât un guvern minoritar”. În replică, Tomac acuză „demagogie” și susține că inclusiv guvernele PNL au depins de voturile PSD, invocând „adevărul politic” al majorităților construite în Parlament. „Dar renunțați la demagogie, dacă mă uit la algoritmul politic din Parlament, știm cu toții că inclusiv guvernul demis a fost votat de PSD.” În mesajele publice citate de Antena 3, premierul desemnat spune că rămâne „optimist” privind învestirea și insistă că „miza” este ieșirea din blocaj și obținerea stabilității, nu disputa dintre partide. Tomac afirmă că este hotărât să meargă mai departe „cu dialog și deschidere” către cei care ar susține guvernul. Aritmetica votului și negocierile de ultim moment Potrivit surselor Antena 3, Tomac încearcă „pe ultima sută de metri” să adune sprijin pentru Cabinet și ar fi avut discuții în ultimele ore pentru a convinge USR și UDMR să voteze guvernul, inclusiv prin oferirea de ministere. Ținta este atingerea pragului de 233 de voturi necesare învestirii. Context: desemnarea și presiunea pentru deblocare În același context, Antena 3 notează că președintele Nicușor Dan s-a declarat nemulțumit de blocajul negocierilor și a spus că l-a desemnat pe Eugen Tomac deoarece partidele nu au propus o alternativă pentru ieșirea din criza politică. Șeful statului a criticat și calculele electorale legate de alegerile din 2028, afirmând că „românii vor guvernare”. De aici înainte, testul decisiv rămâne votul din Parlament: fără sprijinul PNL, Guvernul Tomac depinde de o majoritate construită rapid, iar negocierile pentru voturi și portofolii devin factorul operațional care poate decide dacă România iese sau nu din blocajul politic. [...]
USR se îndreaptă spre un „nu” la învestirea Guvernului Tomac, ceea ce reduce și mai mult șansele unei majorități parlamentare , potrivit informațiilor publicate de Știrile Pro TV . Conform unor surse politice citate de publicație, membrii USR din filialele județene ar fi decis „aproape în unanimitate” să nu susțină guvernul premierului desemnat Eugen Tomac. Decizia oficială a USR privind poziția față de Guvernul Tomac urmează să fie luată vineri, 12 iunie, notează aceeași sursă. Până atunci, semnalul intern din teritoriu indică o opoziție consistentă, care ar complica aritmetica votului din Parlament. Context: semnale negative și din PNL Știrea vine după ce PNL a decis oficial că nu va susține Guvernul propus de Eugen Tomac, chiar dacă acesta nu a prezentat încă programul de guvernare și nici lista finală de miniștri. Motivarea publică a liberalilor a fost legată de lipsa unei susțineri politice explicite pentru un astfel de cabinet, potrivit declarației președintelui PNL, Ilie Bolojan : „De ce am luat această decizie? În primul rând pentru că, dat fiind situaţia în care avem un guvern fără o susţinere politică explicită, deci fără o susţinere parlamentară explicită, acest guvern nu are puterea să continue reformele necesare pentru România şi deci nu este o soluţie guvernamentală în momentul de faţă”. Ce urmează Înaintea deciziei formale de vineri, 12 iunie, Eugen Tomac a mers la sediul USR pentru a încerca să obțină sprijin în Parlament, însă Dominic Fritz a declarat ulterior că partidul „vede cu greu” o susținere pentru guvernul premierului desemnat, potrivit articolului citat. Dacă poziția filialelor se va reflecta în votul conducerii, perspectiva unei învestiri devine și mai fragilă, în condițiile în care și PNL a anunțat deja că nu susține cabinetul. [...]
Votul pentru Guvernul Tomac riscă să eșueze, iar PNL pregătește varianta unui guvern minoritar , în condițiile în care USR intră vineri în ședința decisivă cu o poziție aproape unanimă împotriva susținerii noului Executiv, potrivit HotNews . Comitetul Politic al USR se reunește de la ora 17:00, for care include conducerea restrânsă, parlamentari, europarlamentari, președinți de filiale și primari cu rezultate bune la alegeri, conform statutului partidului. Consultările din filiale au indicat o opoziție aproape unanimă față de un vot „pentru” Guvernul Tomac, chiar dacă în ultima săptămână au existat discuții între Dominic Fritz și premierul desemnat, potrivit unor surse din partid citate de publicație. Cu câteva ore înainte de ședință, Eugen Tomac a transmis către USR lista de miniștri, însă pe listă nu se regăsesc actualii miniștri USR, așa cum ceruse Dominic Fritz imediat după desemnarea lui Tomac. În USR, ședința de vineri este descrisă drept mai degrabă o formalitate, după o întâlnire informală anterioară în care liderii au menținut linia că un guvern tehnocrat nu este potrivit în acest moment. PNL: refuz pentru „paravan” și plan de guvern minoritar PNL a decis în unanimitate că nu susține Guvernul Tomac, pe care îl consideră „o formulă de paravan pentru a scuti PSD de răspundere”, după cum a explicat Ilie Bolojan. Liberalii acuză că pe lista de miniștri se află persoane apropiate de PSD. În paralel, potrivit unor surse din conducerea PNL, dacă Guvernul Tomac pică și președintele declanșează o nouă rundă de consultări, liberalii ar fi pregătiți să îi propună lui Nicușor Dan un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR. Dominic Fritz declarase anterior, înainte de moțiune, că varianta unui guvern minoritar este „sănătoasă” și „realistă”. UDMR și PSD își temporizează deciziile UDMR urmează să decidă în weekend dacă susține Guvernul Tomac, însă Kelemen Hunor a indicat o reticență puternică, invocând dificultatea de a vota un guvern din care formațiunea nu face parte, după ce a fost îndepărtată prin moțiune de cenzură. Totodată, UDMR nu își dorește un guvern care să depindă permanent de voturile parlamentarilor plecați din POT și S.O.S România, ajunși în grupurile Uniți pentru România și PACE. PSD a amânat pentru începutul săptămânii viitoare ședința în care să decidă dacă susține sau nu Guvernul Tomac, pe motiv că vrea să vadă depuse la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri. Social-democrații iau în calcul fie să nu voteze „pentru”, pentru a nu fi singurul mare partid care susține guvernul, fie să lase votul la latitudinea fiecărui parlamentar. Ce ar însemna lipsa sprijinului marilor partide În lipsa voturilor PSD, PNL, USR, UDMR și AUR (care a anunțat că nu îl susține), Eugen Tomac ar rămâne, potrivit calculelor prezentate de HotNews, cu voturile Minorităților Naționale, ale grupurilor PACE și UPR și ale neafiliaților – 65 în total – însă nici acestea nu sunt garantate (PACE, de exemplu, așteaptă să vadă programul de guvernare). La Palatul Cotroceni este luată în calcul desemnarea unui nou tehnocrat dacă Guvernul Tomac nu trece de votul din Parlament, potrivit surselor HotNews. [...]
Miza formării Guvernului se mută pe asumarea politică a premierului , după ce PNL a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului propus de Eugen Tomac, iar PSD ar trebui, „în condiții normale”, să își revendice funcția de prim-ministru, potrivit Wall-Street . Declarația îi aparține președintelui PNL, Ilie Bolojan , care leagă ieșirea din criza politică de o majoritate explicită în Parlament, nu de formule de compromis. Bolojan a spus că PNL va participa la consultările de la Cotroceni și „va veni cu o soluție”, însă a evitat să avanseze un nume de premier în ipoteza în care Guvernul Tomac nu trece, argumentând că o astfel de propunere ține de o decizie a conducerii partidului. De ce refuză PNL votul pentru Guvernul Tomac Liderul liberal susține că un guvern fără susținere politică explicită ar fi mai slab chiar decât un guvern minoritar, pentru că ar rămâne izolat când ar încerca să promoveze reforme „dificil de asumat”. În acest scenariu, proiectele ar putea fi modificate substanțial în Parlament, iar costurile politice ar rămâne la guvern. Bolojan a mai afirmat că nu a primit programul de guvernare de la Eugen Tomac, acesta spunându-i că „încă se lucrează la el”, dar a adăugat că problema principală nu este documentul în sine. Presiune pe PSD: „Dacă ai dărâmat un Guvern, să-ți asumi” În logica prezentată de Bolojan, PSD este partidul care „a generat criza politică” și, fiind cel mai mare partid din Parlament, ar trebui să își asume mandatul de premier. El a descris varianta unui Guvern Tomac drept o „formulă de tip paravan”, care ar „scuti” PSD de responsabilitate, permițându-i să participe indirect la guvernare fără asumare. Bolojan a insistat și pe componenta de credibilitate publică, afirmând că politicienii creează adesea așteptări care nu pot fi onorate (de exemplu, majorări salariale fără acoperire bugetară sau scutiri de contribuții fără resurse pentru finanțarea cheltuielilor din sănătate), ceea ce alimentează nemulțumirea. Ce urmează Potrivit declarațiilor sale, PNL merge la consultările de la Cotroceni, iar o eventuală soluție liberală ar fi discutată în forurile de conducere ale partidului. Bolojan a indicat că „vom vedea săptămâna viitoare”, fără să detalieze calendarul sau opțiunile concrete în acest moment. [...]
Refuzul USR de a vota Cabinetul Tomac complică formarea unei majorități și prelungește criza politică , după ce Dominic Fritz a anunțat, vineri, că partidul nu susține învestirea guvernului propus de premierul desemnat Eugen Tomac , potrivit news.ro . Decizia a fost luată prin vot în Comitetul Politic al USR, cu „peste 90%” dintre membrii forului, care „cuprinde peste 150 de membri USR”, a spus Fritz. Liderul USR a argumentat că un guvern tehnocrat ar fi „nefuncțional” deoarece „nimeni nu răspunde cu adevărat pentru decizii”, iar o astfel de formulă „nu va pune capăt crizei, ci va adânci doar haosul”. „Concluzia noastră este că un guvern tehnocrat ar fi nefuncţional, dintr-un motiv simplu: faptul că nimeni nu răspunde cu adevărat pentru decizii nu va pune capăt crizei, ci va adânci doar haosul.” De ce contează: aritmetica parlamentară devine și mai dificilă Anunțul USR vine după ce, cu o zi înainte, și PNL a transmis că nu va vota învestirea Guvernului propus de Eugen Tomac. În acest context, șansele de a strânge voturile necesare în Parlament scad, iar negocierile pentru o soluție politică se complică. În material este prezentată și aritmetica parlamentară indicată de news.ro, cu numărul de parlamentari pe formațiuni, între care: PSD (128), AUR (90), PNL (76), USR (59), UDMR (31) și Minoritățile (17), alături de alte grupuri și neafiliați. Ce soluție propune USR și ce urmează Fritz a susținut că „criza este politică și soluția trebuie să fie tot politică”, iar USR vede ca opțiune continuarea formulei PNL–USR–UDMR–Minoritați într-un „guvern politic cu puteri depline”, chiar și minoritar, care să își asume răspunderea pentru decizii. În lipsa unei susțineri pentru o astfel de formulă, liderul USR a invocat varianta alegerilor anticipate, ca ieșire din blocaj. „Dacă nu găsim susţinere, trebuie să ne întoarcem la cetăţeni şi să-i lăsăm pe ei să decidă, prin alegeri anticipate.” Tot vineri, premierul desemnat a trimis partidelor lista cu persoanele care ar urma să facă parte din Guvern, potrivit aceleiași surse. Pentru context, news.ro a publicat separat și lista de propuneri, precum și prezentări ale unor nominalizări: lista cu propunerile de miniștri , Dan Neculăescu – propunerea la Apărare , Luca Niculescu – propunerea la Externe , Sorin Costreie – propunerea la Educație și Vladimir Ionaș – propunerea la Dezvoltare . [...]
