Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Conflict deschis în PNL: După ce Bolojan...

Conflict deschis în PNL: După ce Bolojan a fost acuzat că a făcut parte dintr-un plan de preluare a puterii, premierul este apărat de unul dintre apropiații săi din partid. „Deranjează foarte tare” - HotNews.ro

Ilie Bolojan, primar din Oradea, în fața unei clădiri, discutând despre reformele din PNL.

Conflictul din PNL escaladează după acuzațiile aduse lui Ilie Bolojan, care este apărat de apropiații săi din partid. Potrivit HotNews.ro, liderul PNL Hubert Thuma a afirmat că Bolojan a fost implicat într-un plan de preluare a puterii în cadrul partidului, acuzații care au fost respinse de primarul din Oradea, Florin Birta.

Alegațiile lui Hubert Thuma

Hubert Thuma, liderul unei facțiuni din PNL, a declarat că Ilie Bolojan a fost parte dintr-un complot pentru a controla partidul, începând cu alegerile prezidențiale din 2024. Thuma susține că Bolojan a refuzat să candideze la Președinția României, deși sondajele arătau că Nicolae Ciucă nu avea șanse de succes. În schimb, Bolojan ar fi făcut propuneri nerezonabile pentru PNL și nu a dezmințit zvonurile privind candidatura sa.

Thuma a mai afirmat că Bolojan a trădat candidatul Crin Antonescu, neimplicându-se activ în campania electorală. Într-un interviu la Antena3, Thuma a sugerat că Bolojan ar fi fost parte dintr-un calcul politic pentru a ajunge premier.

Replica lui Florin Birta

Florin Birta, primarul din Oradea și un apropiat al lui Bolojan, a reacționat rapid, susținând că Ilie Bolojan este atacat din toate părțile pentru că „deranjează foarte tare” prin deciziile sale de reformă. Birta a subliniat că Bolojan a susținut candidatul PNL la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, care a câștigat alegerile, contrazicând acuzațiile că ar „USR-iza” partidul.

„În ultima perioadă, Ilie Bolojan este atacat din toate direcțiile, inclusiv din interiorul propriului partid. Adevărul este că, în momentul în care iei decizii dificile, închizi anumite „robinete” și încerci să reformezi statul român și să faci ca țara asta să meargă într-o direcție normală, deranjezi. Deranjezi foarte tare”, a declarat Florin Birta.

Susținerea pentru Crin Antonescu

Birta a adus clarificări suplimentare, afirmând că Bolojan nu a trădat candidatura lui Crin Antonescu la prezidențiale. El a menționat că Bolojan a participat la lansarea candidaturii și la evenimente publice alături de Antonescu, inclusiv la festivitățile organizate la Oradea.

Birta a subliniat că în județul Bihor, Antonescu a câștigat alegerile, în timp ce în Ilfov, unde Thuma este președinte al Consiliului Județean, Antonescu a ocupat locul trei.

PE SCURT..

Conflictul intern din PNL reflectă tensiunile din partid și diferitele viziuni asupra conducerii și strategiei politice. În timp ce Thuma acuză un complot pentru preluarea puterii, susținătorii lui Bolojan, precum Florin Birta, resping aceste acuzații și subliniază eforturile de reformă ale acestuia. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și ce impact va avea asupra coeziunii interne a PNL.

Tag-uri:florin birtaconflict intern pnlcrin antonescuilie bolojanhubert thumaoradeapnl
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăhotnews.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Bărbat la vot, într-un mediu electoral organizat, cu cabine de vot în fundal.
Politică08 feb. 2026

Atacul lui Hubert Thuma asupra lui Ilie Bolojan generează tensiuni interne în PNL - implicații pentru coaliția de guvernare

Hubert Thuma îl acuză pe Ilie Bolojan de „userizarea” PNL , potrivit HotNews.ro , într-un atac public care readuce în prim-plan tensiunile interne din partid și suspiciunile privind o influență a USR în zona de decizie a guvernării. Declarațiile au fost făcute duminică seară, 8 februarie 2026, la Antena 3, de liderul PNL Ilfov și președintele Consiliului Județean Ilfov. În centrul acuzațiilor se află ideea că, în loc să consolideze o linie internă liberală, conducerea PNL ar fi tolerat sau chiar ar fi încurajat o apropiere de persoane și practici asociate USR. Thuma susține că Ilie Bolojan ar fi propus, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, ca PNL să susțină candidați din afara partidului, invocând numele lui Mircea Geoană și Elena Lasconi, pe fondul evaluărilor din sondaje că Nicolae Ciucă nu putea câștiga cursa. „Legat de Lasconi, lucrurile sunt un pic mai grave din punctul meu de vedere, pentru că se leagă cu tentativa de «userizare» pe care o văd eu acum în interiorul Partidului Național Liberal.” Thuma leagă această „tentativă” de componența actuală a echipei guvernamentale și a aparatului de lucru al premierului, afirmând că în afară de un ministru liberal, ceilalți trei miniștri nu ar fi membri PNL. În plus, el spune că în cabinetul premierului din Piața Victoriei ar fi „mai mulți cei de la USR și cei de la REPER” decât din PNL, prezentând acest lucru ca indiciu al unei repoziționări care ar slăbi controlul partidului asupra propriului act de guvernare. Atacul are și o componentă politică internă, legată de alegerile din 2025, când Thuma afirmă că „Crin Antonescu a fost trădat” . El susține că, deși Antonescu era candidatul susținut la prezidențiale de coaliția PSD-PNL-UDMR de la acel moment, în spațiul public ar fi fost întreținută ideea că nu va candida, iar Bolojan nu ar fi ieșit să dezmintă scenariul potrivit căruia el ar fi fost candidatul real al partidului. Thuma mai afirmă că apropiații actuali ai lui Bolojan din PNL nu ar fi făcut campanie pentru Antonescu. Miza acestor acuzații depășește disputa personală: ele pun sub semnul întrebării coeziunea PNL și capacitatea conducerii de a controla mesajul și resursele politice ale partidului, într-un context în care orice percepție de „import” de influență dinspre USR poate alimenta fracturi interne și poate complica relațiile din coaliție. HotNews.ro notează că Thuma a calificat explicit situația drept „o anumită încercare de «userizare» a partidului”, indicând că disputa se poartă nu doar pe candidaturi trecute, ci și pe arhitectura actuală a puterii în jurul premierului și a guvernului. [...]

Dezbateri în Senat despre moțiunile împotriva Guvernului Bolojan.
Politică09 feb. 2026

Trei moțiuni simple împotriva Guvernului Bolojan - Vot de blam politic, fără efect de demitere

Senatul dezbate astăzi trei moțiuni simple împotriva miniștrilor Guvernului Bolojan , potrivit Digi24 . Inițiativele sunt pe ordinea de zi a Camerei superioare și îi vizează pe miniștrii Apărării și de Externe, precum și pe Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației. În cazul Educației, opoziția îl contestă pe premierul Ilie Bolojan pentru tăierile din domeniu și pentru faptul că, până acum, portofoliul nu are un ministru plin, notează jurnalista Digi24 Rebeca Manea. Moțiunea îl vizează însă strict în rolul de interimar la Educație, nu în calitatea de prim-ministru. O altă moțiune are legătură cu poziționarea României față de acordul Uniunii Europene cu Mercosur, opoziția susținând că sprijinul pentru această propunere ar afecta interesele fermierilor români. Tot astăzi este depusă o moțiune și pe numele lui Radu Miruță, ministrul Apărării, pe fondul nemulțumirilor legate de o declarație atribuită acestuia despre o posibilă implicare militară a României în Groenlanda; ministrul afirmă că declarația a fost scoasă din context și că opoziția manipulează tema. Moțiunile simple nu duc automat la demiterea miniștrilor și nici la schimbarea deciziilor contestate, însă, dacă sunt adoptate, reprezintă un vot de blam și un semnal politic. Dezbaterea este programată astăzi, de la ora 16:00, în Senat. [...]

Lia Savonea discutând despre independența justiției și presiunile politice.
Politică06 feb. 2026

Lia Savonea acuză premierul de presiuni asupra justiției - solicită respectarea independenței în statul de drept

Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de presiuni asupra CCR , potrivit HotNews.ro . Reacția vine după ce premierul a trimis o scrisoare președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în care a avertizat că România ar putea pierde bani din PNRR dacă CCR nu se pronunță asupra legii privind pensiile magistraților. Într-un comunicat intitulat „Apel către primul ministru pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției”, Savonea spune că mesajul Guvernului, care leagă decizia CCR de consecințe financiare, „reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Ea contestă și argumentul Executivului potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului ar duce automat la pierderea fondurilor din PNRR, pe care îl califică drept „din punct de vedere juridic, inexact”. „Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.” Savonea subliniază că CCR nu este parte din implementarea politicilor guvernamentale și nici „un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”, iar deciziile Curții trebuie să rezulte exclusiv din analiza juridică. În plus, invocarea articolului 148 din Constituție, referitor la obligațiile României față de Uniunea Europeană, nu ar justifica „exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte”, asupra unei autorități jurisdicționale, susține președinta Înaltei Curți. De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan i-a transmis vineri președintei CCR că România depinde de decizia Curții din 11 februarie 2026 pentru a mai avea șanse să primească 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR. În scrisoare, premierul arată că ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a fost informat la 30 ianuarie că, „pe baza informațiilor existente la acest moment”, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit, cu efectul pierderii sumei menționate, însă nu va transmite o informare oficială înainte de 11 februarie. Contextul este dat de faptul că CCR a amânat de patru ori pronunțarea asupra legii pensiilor magistraților, cea mai recentă amânare fixând termenul de 11 februarie 2026. Potrivit HotNews.ro, amânările anterioare au avut loc pe 10, 28 și 29 decembrie 2025 și pe 16 ianuarie 2026, ultima fiind motivată de depunerea unor documente noi care trebuie analizate de judecătorii constituționali. [...]

Premierul Bolojan discutând despre coaliția guvernamentală la Palatul Victoria.
Politică05 feb. 2026

Declarațiile premierului Bolojan privind coaliția - răspuns la solicitarea UDMR de reducere a taxelor locale

Premierul Ilie Bolojan spune că actuala coaliție „ar putea funcționa mult mai bine” dacă partenerii „s-ar respecta între ei” și ar urma programul de guvernare, în contextul criticilor din PSD și al solicitării UDMR de reducere a taxelor și impozitelor locale, potrivit HotNews.ro . Declarațiile au fost făcute miercuri, 4 februarie 2026, la Palatul Victoria, în prima conferință de presă susținută de premier în acest an. Bolojan a legat funcționarea coaliției de respectarea înțelegerilor politice și de stabilitate, arătând că aceasta este un subiect invocat și în discuțiile cu finanțatorii. În paralel, HotNews.ro notează că PSD condiționează adoptarea reformei în administrația locală și centrală de aprobarea unui pachet de măsuri de relansare economică propus de partid anul trecut. În ceea ce privește cererea UDMR , premierul a spus că nu vede o problemă în existența unor propuneri diferite în interiorul unei coaliții și a afirmat că „n-are ce să-i reproșeze” liderului UDMR, Kelemen Hunor . Bolojan a indicat că primăriile ar trebui să poată reveni la nivelul minim al impozitelor, fără a coborî sub pragul stabilit de lege, însă pentru asta ar fi necesare modificări legislative, deoarece cadrul actual permite majorări peste minim, dar nu și reduceri ulterioare până la acel minim. Șeful Guvernului a mai spus că o eventuală corecție ar trebui analizată rapid, înainte de aprobarea bugetului, astfel încât să poată fi aplicată înainte de bugetele locale. El a amintit și contextul adoptării târzii a impozitelor, pe fondul contestării la Curtea Constituțională, ceea ce a generat confuzii în unele primării, și a precizat că a discutat subiectul cu Kelemen Hunor în cursul zilei de miercuri. În același timp, premierul a subliniat că tema impozitelor pe proprietate este „complexă” și a reamintit angajamentul României de a aduce impozitele pe proprietate la un nivel mai ridicat, cu reper în prețul de piață, măsură care ar urma să se aplice de la finalul lui 2026. [...]

Ilie Bolojan discută despre moțiunile simple în Parlamentul României.
Politică04 feb. 2026

Opoziția a depus un val de moțiuni simple - incluzând pe Ilie Bolojan, ministru interimar al Educației, la începutul sesiunii parlamentare

Opoziția parlamentară din România a depus un val de moțiuni simple la începutul sesiunii parlamentare, vizând mai multe aspecte ale guvernării, inclusiv pe Ilie Bolojan, ministru interimar al Educației , informează Digi24 . Moțiuni împotriva Guvernului și a unor miniștri Senatorii din partidele AUR, POT și PACE - Întâi România au depus trei moțiuni simple care critică Guvernul pentru gestionarea acordului UE-Mercosur, ministrul Apărării pentru declarații privind posibile misiuni în Groenlanda și pe Ilie Bolojan pentru politicile din educație. Aceste moțiuni au fost prezentate miercuri în plenul Senatului de senatorul AUR Petrișor Peiu . Prima moțiune critică Guvernul pentru modul de negociere a acordului UE-Mercosur , acuzând lipsa de transparență și dezbatere parlamentară. Semnatarii, 47 de senatori, consideră că România s-a angajat într-un acord strategic fără o analiză adecvată și împotriva intereselor naționale. Critici la adresa ministrului Apărării Cea de-a doua moțiune îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță , acuzat de „neglijență politică” pentru declarații privind posibile misiuni în Groenlanda. Moțiunea subliniază lipsa unui cadru strategic și legal pentru asemenea misiuni, ceea ce compromite credibilitatea politicii de apărare a României. Declarațiile ministrului Miruță au fost criticate pentru lipsa de claritate privind cadrul juridic și impactul asupra capacităților operative ale Armatei Române. Moțiunea sugerează că asemenea decizii ar trebui analizate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și votate în Parlament. Moțiunea împotriva lui Ilie Bolojan A treia moțiune se concentrează pe Ilie Bolojan , ministru interimar al Educației, criticând politicile de austeritate în educație. Semnatarii acuză reducerea burselor și limitarea facilităților de transport pentru studenți, subliniind că aceste măsuri afectează negativ viitorul educațional al tinerilor. Moțiunea susține că sub conducerea lui Bolojan, educația a intrat într-o perioadă de austeritate fără protecție, iar reformele sunt implementate fără sprijin adecvat. Aceste critici reflectă nemulțumirea opoziției față de politicile actuale din educație și impactul acestora asupra studenților. Impactul moțiunilor Moțiunile simple sunt un instrument parlamentar prin care opoziția poate critica activitatea Guvernului sau a unui ministru, fără a duce la demiterea acestora. Totuși, ele pot influența opinia publică și pot pune presiune pe Guvern pentru a răspunde la criticile aduse. Aceste moțiuni reflectă tensiunile politice din România și nemulțumirile opoziției față de politicile guvernamentale. Rămâne de văzut cum va răspunde Guvernul la aceste critici și dacă vor exista schimbări în politicile vizate. [...]

Antonio José Seguro sărbătorește victoria în alegerile prezidențiale din Portugalia.
Politică08 feb. 2026

Portugalia alege stabilitatea: socialistul Antonio José Seguro câștigă alegerile prezidențiale în Portugalia – înfrângere clară pentru extrema dreaptă

Antonio José Seguro , candidatul Partidului Socialist din Portugalia, a câștigat categoric alegerile prezidențiale în turul al doilea, obținând între 67% și 73% din voturi , potrivit proiecțiilor realizate pe baza sondajelor la ieșirea de la urne, relatează AGERPRES . Adversarul său, liderul de extremă dreapta André Ventura, a obținut un scor între 27% și 33%, semnificativ sub cel al contracandidatului său moderat. În vârstă de 63 de ani, Seguro îl va succeda pe actualul președinte conservator Marcelo Rebelo de Sousa, care a ocupat funcția timp de zece ani. Noul președinte urmează să preia mandatul la începutul lunii martie 2026. Victoria sa este interpretată drept o respingere clară a discursului populist și radical reprezentat de Ventura, într-un context european în care extrema dreaptă a câștigat teren în mai multe state. Antonio José Seguro este o figură cunoscută a stângii portugheze, cu experiență îndelungată în viața politică. Fost lider al Partidului Socialist și fost ministru, el a mizat în această campanie pe o agendă de unitate, stabilitate democratică și apărarea valorilor europene. În contrast, campania lui Ventura a fost marcată de teme anti-imigrație, naționalism economic și critici dure la adresa sistemului politic tradițional. Participarea ridicată la vot, în special în zonele urbane, a fost favorabilă candidatului de centru-stânga. Analistii politici notează că alegerea lui Seguro menține Portugalia pe un curs politic echilibrat în raport cu Uniunea Europeană, într-un moment în care alte democrații din regiune se confruntă cu presiuni populiste. [...]