Știri
Știri din categoria Politică
Hubert Thuma îl acuză pe Ilie Bolojan de „userizarea” PNL, potrivit HotNews.ro, într-un atac public care readuce în prim-plan tensiunile interne din partid și suspiciunile privind o influență a USR în zona de decizie a guvernării. Declarațiile au fost făcute duminică seară, 8 februarie 2026, la Antena 3, de liderul PNL Ilfov și președintele Consiliului Județean Ilfov.
În centrul acuzațiilor se află ideea că, în loc să consolideze o linie internă liberală, conducerea PNL ar fi tolerat sau chiar ar fi încurajat o apropiere de persoane și practici asociate USR. Thuma susține că Ilie Bolojan ar fi propus, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, ca PNL să susțină candidați din afara partidului, invocând numele lui Mircea Geoană și Elena Lasconi, pe fondul evaluărilor din sondaje că Nicolae Ciucă nu putea câștiga cursa.
„Legat de Lasconi, lucrurile sunt un pic mai grave din punctul meu de vedere, pentru că se leagă cu tentativa de «userizare» pe care o văd eu acum în interiorul Partidului Național Liberal.”
Thuma leagă această „tentativă” de componența actuală a echipei guvernamentale și a aparatului de lucru al premierului, afirmând că în afară de un ministru liberal, ceilalți trei miniștri nu ar fi membri PNL. În plus, el spune că în cabinetul premierului din Piața Victoriei ar fi „mai mulți cei de la USR și cei de la REPER” decât din PNL, prezentând acest lucru ca indiciu al unei repoziționări care ar slăbi controlul partidului asupra propriului act de guvernare.
Atacul are și o componentă politică internă, legată de alegerile din 2025, când Thuma afirmă că „Crin Antonescu a fost trădat”. El susține că, deși Antonescu era candidatul susținut la prezidențiale de coaliția PSD-PNL-UDMR de la acel moment, în spațiul public ar fi fost întreținută ideea că nu va candida, iar Bolojan nu ar fi ieșit să dezmintă scenariul potrivit căruia el ar fi fost candidatul real al partidului. Thuma mai afirmă că apropiații actuali ai lui Bolojan din PNL nu ar fi făcut campanie pentru Antonescu.
Miza acestor acuzații depășește disputa personală: ele pun sub semnul întrebării coeziunea PNL și capacitatea conducerii de a controla mesajul și resursele politice ale partidului, într-un context în care orice percepție de „import” de influență dinspre USR poate alimenta fracturi interne și poate complica relațiile din coaliție. HotNews.ro notează că Thuma a calificat explicit situația drept „o anumită încercare de «userizare» a partidului”, indicând că disputa se poartă nu doar pe candidaturi trecute, ci și pe arhitectura actuală a puterii în jurul premierului și a guvernului.
Recomandate
PSD acuză un blocaj politic la vârful Executivului , după ce Sorin Grindeanu a susținut, potrivit news.ro , că premierul interimar Ilie Bolojan „blochează găsirea unei soluții” și „ține captiv USR”, în contextul discuțiilor politice despre o ieșire din impas. Declarația a fost făcută miercuri, într-o intervenție la Adevărul, unde liderul PSD a afirmat că „un singur om” ar fi cel care „se agață în continuare de funcții” și împiedică ajungerea la o soluție. În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că i-a întrebat pe reprezentanți ai USR dacă „realizează că președintele lor nu mai e Fritz, e Bolojan”. „Cine nu vrea să găsească şi se agaţă în continuare de funcţii, e un singur om, care ţine captiv USR-ul. Efectiv, este captiv USR-ul.” „Atâta timp cât nu e el, nu trebuie să existe o soluţie.” Ce transmite PSD despre negocieri și dialog Grindeanu a mai afirmat că „în fiecare partid există oameni cu care poți să ai dialog”, dar a evitat să comenteze pozițiile altor formațiuni, susținând că vorbește „în numele PSD”, în urma consultărilor interne și în baza politicilor pe care partidul vrea să le promoveze. „Eu nu-mi dau cu părerea despre ce trebuie să facă PNL-ul sau USR-ul. Eu vorbesc în numele PSD, ca preşedinte al partidului, în urma consultărilor interne pe care le-am avut cu colegii mei, a politicilor pe care dorim să le promovăm şi a unei soluţii pe care noi gândim a fi potrivită.” De ce contează Acuzația de „blocaj” pusă pe seama premierului interimar ridică miza politică a negocierilor și sugerează o deteriorare a relației dintre actorii implicați, într-un moment în care, potrivit declarațiilor, se caută o „soluție” acceptată. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre natura exactă a soluției vizate, rămâne neclar la ce variantă concretă se referă PSD și care este calendarul următorilor pași. [...]
PNL și USR propun un cadru legislativ pentru aderarea la zona euro , prin instituirea „Anului României Europene” în 2027 și a „Deceniului Consolidării Europene” în perioada 2027–2037, potrivit Economedia . Inițiativa vine pe fondul unei colaborări mai strânse între cele două partide și după ce președintele Nicușor Dan a anulat în ultimul moment ceremonia de Ziua Europei, la care era invitată președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Parlamentari ai PNL și USR au depus o propunere legislativă care stabilește anul 2027 drept „Anul României Europene”, la 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar intervalul 2027–2037 drept „Deceniul Consolidării Europene”. Inițiativa ar urma să se desfășoare sub deviza „20 de ani Acasă în Europa” și este prezentată ca un instrument pentru asumarea unei direcții strategice în următorul deceniu. Miza economică: euro, convergență și fonduri europene În comunicatul comun, cele două partide susțin că apartenența la UE a fost „principalul motor” al modernizării României, invocând beneficii precum fondurile europene, accesul la piața unică, libertatea de circulație, programe educaționale (Erasmus), investiții în infrastructură și consolidarea statului de drept. În sprijinul argumentului economic, PNL și USR indică bilanțul financiar al României în relația cu bugetul UE: fonduri nerambursabile primite: aproximativ 108,3 miliarde euro (aprox. 541,5 miliarde lei ); contribuții la bugetul UE: aproximativ 35,9 miliarde euro (aprox. 179,5 miliarde lei ); sold net pozitiv: aproximativ 72,4 miliarde euro (aprox. 362 miliarde lei ). Ce obiective sunt trecute în proiect pentru 2027–2037 Propunerea descrie o listă de ținte pentru „deceniul european” al României, între care: atingerea mediei UE la PIB/locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare; aderarea la zona euro ; valorificarea oportunităților din Cadrul Financiar Multianual 2028–2034; consolidarea rolului României în „nucleul decizional” european; întărirea securității la frontiera estică a UE. Deputatul PNL Ovidiu Cîmpean , vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Europene, leagă explicit euro de o decizie strategică de poziționare a României în UE: „Aderarea la zona euro nu este o chestiune tehnică, este o decizie strategică de ancorare a României în nucleul european.” Cine este vizat în implementare și ce urmează Proiectul recunoaște rolul mai multor actori în consolidarea parcursului european: cetățenii, societatea civilă, presa liberă, mediul academic, autoritățile locale și mediul economic. Deputatul USR Alin Stoica , coinițiator, pune accent pe rolul societății civile în apărarea valorilor democratice: „Trebuie să celebrăm curajul și reziliența societății civile și să încurajăm educația civică, pentru ca generațiile viitoare să aibă claritate asupra rolului ei important pentru menținerea undei democrații sănătoase.” Din informațiile disponibile, inițiativa este în faza de propunere legislativă depusă în Parlament; pașii următori depind de calendarul și decizia legislativă (dezbateri, avize și vot). [...]
Schimbul de replici PNL–PSD ridică miza negocierilor pentru premier , după ce prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a catalogat drept „lipsă de decență, lipsă de respect, infantilism” afirmațiile liderului PSD Sorin Grindeanu despre Ilie Bolojan, potrivit news.ro . Ciucu a spus că eticheta de „zombie politic” pusă de Grindeanu lui Bolojan este contrazisă de nivelul de încredere publică de care acesta s-ar bucura „conform cercetărilor sociologice”. În intervenția de luni seară la Digi 24, liderul PNL a susținut că „zombie politic” ar fi, în schimb, un politician cu încredere „sub 10%” și a adăugat că, în opinia sa, Bolojan „are un viitor politic foarte bun în față”. Ruptura de PSD, prezentată ca premisă pentru relansarea PNL În același context, Ciucu a afirmat că alegătorii le cer liberalilor să încheie colaborarea cu PSD și a prezentat separarea de social-democrați drept condiție pentru relansarea partidului. El a invocat trei argumente principale: PSD „a fugit de răspundere” și nu și-ar fi asumat eșecul guvernării Ciucă–Ciolacu, în timp ce PNL spune că și-a asumat partea de vină; liberalii ar încerca, „prin Ilie Bolojan și guvernul său”, să corecteze ce au greșit, în timp ce PSD „nu a susținut guvernarea”; coaliția mare PNL–PSD (menționată de Ciucu ca având 60%) ar fi lăsat spațiu de manifestare pentru partide precum AUR. Ciucu a mai spus că o separare „pe termen lung și foarte lung” de PSD ar face bine democrației, pentru că PNL ar urmări să se întărească în opoziție, să se reformeze și să crească „o nouă generație de politicieni”. Ce a spus Grindeanu despre Bolojan și negocieri Președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat luni, după consultările cu președintele Nicușor Dan pentru desemnarea premierului, că PSD nu mai dorește un guvern condus de Ilie Bolojan. El a susținut că „toate lucrurile sunt blocate din cauza unui singur om” și l-a descris pe Bolojan drept „un fel de zombie politic” care „se plimbă și se agață de această funcție”. Totuși, Grindeanu a nuanțat poziția, afirmând: „Cu Ilie Bolojan pot să negociez, dar nu Ilie Bolojan prim-ministru”. [...]
Sondajul INSCOP indică o nemulțumire de masă față de președinte și premier, un semnal de risc pentru guvernare și stabilitatea politică pe termen scurt , potrivit HotNews . Datele arată că 7 din 10 români se declară nemulțumiți de activitatea președintelui Nicușor Dan , iar proporția este similară în cazul premierului interimar Ilie Bolojan . Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Nemulțumirea față de Nicușor Dan: 70,5% evaluări negative Doar 27,6% dintre respondenți spun că sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de activitatea președintelui (4,4% foarte mulțumiți și 23,2% destul de mulțumiți). În schimb, 70,5% se declară foarte nemulțumiți sau destul de nemulțumiți (42,8% foarte nemulțumiți și 27,7% destul de nemulțumiți). Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%. Profilul nemulțumirii este mai pronunțat decât media în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din urbanul mic și mediul rural, precum și al angajaților din sectorul privat. Ilie Bolojan, premier interimar: 67,9% nemulțumiți În cazul premierului interimar Ilie Bolojan, 30,5% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți (8% foarte mulțumiți și 17,7% destul de mulțumiți). Nemulțumirea ajunge la 67,9% (47,7% foarte nemulțumiți și 20,2% destul de nemulțumiți), iar 1,5% nu știu sau nu răspund. Nemulțumirea față de activitatea lui Bolojan este peste medie în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Percepția rolului președintelui în conflictul politic: societate împărțită La întrebarea despre rolul președintelui în tensiunile politice recente, 49,2% dintre cei chestionați consideră că Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici, în timp ce 36,3% cred că a contribuit la amplificarea lor. Non-răspunsurile sunt 14,6%, potrivit datelor INSCOP citate de News.ro. Polarizare pe linii de partid, cu diferențe între președinte și premier Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune accent pe polarizarea politică din spatele acestor evaluări și pe diferențele dintre cele două funcții: „Jumătate dintre români cred că prin poziţionările publice exprimate în această perioadă, preşedintele Nicuşor Dan a acţionat pentru a diminua neînţelegerile dintre partide şi liderii politici, iar o treime cred contrariul (...) Polarizarea este diferită în cazul activităţii premierului Ilie Bolojan (...)” În același comentariu, Ștefureac indică și repere de polarizare: un procent ridicat de alegători PSD, PNL și USR mulțumiți de activitatea președintelui, respectiv un procent foarte mare de alegători AUR nemulțumiți; iar la Bolojan, niveluri ridicate de mulțumire în rândul votanților PNL și USR, respectiv nemulțumire în rândul votanților PSD și AUR. Din perspectiva funcționării instituțiilor, combinația dintre nemulțumirea majoritară și polarizarea pe criterii politice sugerează un spațiu redus pentru decizii consensuale în perioada următoare, în special într-un context de conflict între partide. [...]
Kelemen Hunor spune că măsurile fiscale „fără excepții” au avut miză bugetară, dar cer nuanțe potrivit news.ro . Liderul UDMR afirmă că Ilie Bolojan , ca prim-ministru, a urmărit ca măsurile guvernamentale să se aplice tuturor, fără excepții, pentru a evita „portițele” prin care „se strecoară și alții”, însă susține că „realitatea arată un pic altfel în România”. Declarațiile au fost făcute marți seară, la Digi 24, în contextul discuțiilor despre măsuri menite să aducă venituri suplimentare la buget. Kelemen Hunor a argumentat că, din perspectiva constrângerilor macro-bugetare, „nu aveai altă soluție”, invocând deficitul în creștere, datoria publică în creștere și împrumuturile „foarte scumpe”. De ce contează: spațiul de manevră fiscală, limitat de deficit și costul finanțării Mesajul central al președintelui UDMR este că principiul aplicării uniforme a măsurilor este „corect”, dar că, în practică, guvernarea are nevoie de „nuanțe” atunci când implementează decizii cu impact bugetar și social. În lectura sa, presiunea pe finanțele publice reduce opțiunile, iar costul ridicat al împrumuturilor îngustează și mai mult marja de decizie. „Principiul era corect, dar realitatea arată un pic altfel în România.” Context politic: UDMR și continuarea guvernării cu PSD Kelemen Hunor a mai spus că, în opinia sa, guvernarea alături de PSD ar fi trebuit continuată până la „rocada” stabilită prin protocolul coaliției. În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete sunt vizate sau ce excepții ar fi fost discutate. [...]
La un an de mandat, agenda de reformă a lui Nicușor Dan rămâne în mare parte la nivel de consultări , fără modificări constituționale sau reforme administrative majore inițiate de Președinție, în timp ce unele promisiuni-cheie din campanie au devenit puncte de vulnerabilitate politică, potrivit Mediafax . Nicușor Dan a împlinit un an la Palatul Cotroceni după victoria din 2025, obținută într-un context de polarizare și prezență ridicată la vot. În turul al doilea, desfășurat pe 18 mai 2025, el a obținut 6.168.642 de voturi (53,6%), față de 46,4% pentru George Simion, cu o diferență de aproximativ 830.000 de voturi. În primul tur (4 mai 2025), Simion a avut aproximativ 41%, iar Dan 20,99% (aprox. 1,98 milioane de voturi). Ce s-a văzut în primul an: poziționare externă, mai puțin pe reforme interne În mandat, președintele a participat la reuniuni ale Consiliului European și la summituri NATO, menținând pozițiile oficiale ale României privind sprijinul pentru Ucraina și cooperarea cu partenerii occidentali. Pe plan intern, el a susținut public reducerea influenței politice în instituțiile publice și a criticat numirile politice în companii de stat și autorități publice. Totuși, în primul an nu au fost adoptate modificări constituționale sau reforme administrative majore inițiate direct de Președinție, notează publicația. Promisiuni și obiective: ce a rămas nefinalizat În campanie, Nicușor Dan și-a construit mesajul „România Onestă”, cu accent pe reformă administrativă, combaterea corupției și menținerea orientării pro-UE și pro-NATO. Lista de obiective prezentată public a inclus, între altele: reforma administrației publice și depolitizarea instituțiilor; susținerea independenței justiției; reducerea cheltuielilor în sectorul public; digitalizarea serviciilor administrative și creșterea transparenței; sprijin pentru investiții în educație și sănătate. Mediafax arată că proiectele privind restructurarea aparatului administrativ și depolitizarea instituțiilor nu au fost implementate la scară largă. Au fost discutate inițiative precum reorganizarea unor instituții, criterii de profesionalizare pentru companiile de stat, digitalizare administrativă și transparența cheltuielilor publice, însă o parte au rămas în faza de consultare sau negociere politică. În paralel, au continuat dezbaterile privind inflația, deficitul bugetar și nivelul cheltuielilor publice, iar sondajele din primul an au indicat fluctuații ale încrederii în președinte, pe fondul disputelor politice și al evoluțiilor economice. Puncte sensibile politic: premierul și TVA Materialul menționează două teme care au alimentat criticile din partea susținătorilor: Nicușor Dan a spus în campanie că îl va propune pe Ilie Bolojan premier, lucru pe care l-a făcut, însă i se reproșează ulterior că nu îl mai susține pe premier. O altă critică majoră vizează promisiunea că TVA nu va fi majorată în mandatul său, în condițiile în care, potrivit Mediafax, TVA a fost majorată imediat după învestirea Guvernului Ilie Bolojan. Per ansamblu, concluzia articolului este că o parte dintre obiectivele din campanie au fost transpuse în măsuri administrative și poziții publice, în timp ce alte proiecte de reformă au rămas în negociere sau consultare politică. [...]
