Știri
Știri din categoria Politică
Hubert Thuma îl acuză pe Ilie Bolojan de „userizarea” PNL, potrivit HotNews.ro, într-un atac public care readuce în prim-plan tensiunile interne din partid și suspiciunile privind o influență a USR în zona de decizie a guvernării. Declarațiile au fost făcute duminică seară, 8 februarie 2026, la Antena 3, de liderul PNL Ilfov și președintele Consiliului Județean Ilfov.
În centrul acuzațiilor se află ideea că, în loc să consolideze o linie internă liberală, conducerea PNL ar fi tolerat sau chiar ar fi încurajat o apropiere de persoane și practici asociate USR. Thuma susține că Ilie Bolojan ar fi propus, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, ca PNL să susțină candidați din afara partidului, invocând numele lui Mircea Geoană și Elena Lasconi, pe fondul evaluărilor din sondaje că Nicolae Ciucă nu putea câștiga cursa.
„Legat de Lasconi, lucrurile sunt un pic mai grave din punctul meu de vedere, pentru că se leagă cu tentativa de «userizare» pe care o văd eu acum în interiorul Partidului Național Liberal.”
Thuma leagă această „tentativă” de componența actuală a echipei guvernamentale și a aparatului de lucru al premierului, afirmând că în afară de un ministru liberal, ceilalți trei miniștri nu ar fi membri PNL. În plus, el spune că în cabinetul premierului din Piața Victoriei ar fi „mai mulți cei de la USR și cei de la REPER” decât din PNL, prezentând acest lucru ca indiciu al unei repoziționări care ar slăbi controlul partidului asupra propriului act de guvernare.
Atacul are și o componentă politică internă, legată de alegerile din 2025, când Thuma afirmă că „Crin Antonescu a fost trădat”. El susține că, deși Antonescu era candidatul susținut la prezidențiale de coaliția PSD-PNL-UDMR de la acel moment, în spațiul public ar fi fost întreținută ideea că nu va candida, iar Bolojan nu ar fi ieșit să dezmintă scenariul potrivit căruia el ar fi fost candidatul real al partidului. Thuma mai afirmă că apropiații actuali ai lui Bolojan din PNL nu ar fi făcut campanie pentru Antonescu.
Miza acestor acuzații depășește disputa personală: ele pun sub semnul întrebării coeziunea PNL și capacitatea conducerii de a controla mesajul și resursele politice ale partidului, într-un context în care orice percepție de „import” de influență dinspre USR poate alimenta fracturi interne și poate complica relațiile din coaliție. HotNews.ro notează că Thuma a calificat explicit situația drept „o anumită încercare de «userizare» a partidului”, indicând că disputa se poartă nu doar pe candidaturi trecute, ci și pe arhitectura actuală a puterii în jurul premierului și a guvernului.
Recomandate
PNL încearcă să limiteze costul politic al huiduielilor la adresa premierului Ilie Bolojan , după episodul de la Constanța, de Ziua Marinei, printr-un mesaj public în care Ciprian Ciucu susține că liderul partidului „știa” ce urmează, dar a mers pentru că „cineva trebuia să reprezinte statul român”, potrivit Stirile Pro TV . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a reacționat după ce, conform relatării, premierul și liderul PNL Ilie Bolojan a fost huiduit la Constanța, afirmând că acesta era conștient de ceea ce se va întâmpla. Ciucu leagă incidentul de „toată campania oribilă” dusă în acest an împotriva lui Bolojan și de ceea ce numește „regia” adversarilor „democrației”, într-o postare pe Facebook. Mesajul PNL: prezență „asumată” la un eveniment simbolic În postarea citată, Ciucu justifică participarea lui Bolojan la ceremonii prin nevoia de reprezentare a statului la un moment „important, simbolic”. „Pentru că cineva trebuia să fie acolo şi să reprezinte statul român. Este un moment important, simbolic.” Tot el afirmă că Bolojan „nu are de ce să-i fie rușine” și că „și-a asumat o misiune de sacrificiu”, încheind cu urarea „La mulți ani” pentru marinari și formula „Țara deasupra sinelui!”. Context: absența președintelui de la ceremonii, al doilea an la rând Reacția vine în contextul în care, pentru al doilea an consecutiv, președintele Nicușor Dan nu a fost prezent la ceremoniile organizate la Constanța, notează publicația. În acest cadru, mesajul lui Ciucu pune accent pe ideea că premierul a acoperit, prin prezență, o nevoie de reprezentare instituțională la eveniment. [...]
USR își reconvoacă intern conducerea pentru a-l menține pe Dominic Fritz , într-un moment în care o decizie a Curții Constituționale (CCR) pe legea ANI poate declanșa încetarea mandatului său de primar al Timișoarei în 30 de zile, dacă legea este promulgată, potrivit news.ro . Biroul Național al USR a decis convocarea online a Comitetului Politic al partidului miercuri, 19 august, de la ora 18:00, cu pe ordinea de zi „reconfirmarea lui Dominic Fritz în funcția de președinte al USR”. Formațiunea leagă convocarea de decizia recentă a CCR și de „atacurile politice lansate de PSD” la adresa lui Fritz și a partidului. Miza: efectul deciziei CCR și riscul de încetare a mandatului În context, CCR a decis luni că amendamentul din legea ANI privind încetarea mandatului, în caz de incompatibilitate și conflict de interese, în 30 de zile, este constituțional. Potrivit relatării, amendamentul îl vizează pe primarul Timișoarei. USR susține că decizia CCR creează „un precedent extrem de grav pentru statul de drept”, invocând validarea unei legi care ar permite aplicarea „unei sancțiuni noi pentru fapte petrecute înainte de existența respectivei sancțiuni”. Ce spune USR și ce urmează în partid În comunicatul citat, USR afirmă că prin convocarea Comitetului Politic transmite „un mesaj de unitate și solidaritate” în jurul lui Dominic Fritz și insistă că deciziile de conducere sunt luate „prin mecanismele democratice interne”, nu „de PSD, de jocuri de culise sau de presiuni din afara partidului”. Deputatul USR Ionuț Moșteanu a anunțat anterior, pe Facebook, că decizia de convocare a fost luată „cu o largă majoritate” în Biroul Național, pentru un vot de susținere. Reacția lui Dominic Fritz: CEDO și critica la adresa CCR Dominic Fritz a transmis că majoritatea PSD din CCR ar fi validat „un brutal abuz de putere” și că, dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul său de primar ar înceta în 30 de zile, ca „o sancțiune retroactivă” pentru fapte anterioare intrării în vigoare a legii. El a anunțat că va ataca decizia la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului). [...]
PNL contestă public narațiunea PSD despre „prăbușirea” economiei și invocă indicatori precum inflația , contul curent și exporturile , într-o dispută cu miză directă pentru percepția asupra politicilor fiscale și a stabilității macroeconomice, potrivit news.ro . Liberalii acuză PSD că încearcă „inducerea unei imagini apocaliptice despre economia României” pentru a discredita „măsurile de corectare a dezechilibrelor lăsate în urmă”. În replică, PNL spune că „cifrele oficiale arată altceva” și trece în revistă o serie de date pe care le folosește pentru a contrazice mesajele social-democraților despre inflație, economie, investiții, datoria publică și efectele măsurilor fiscale. Indicatorii invocați de PNL: inflație, dezechilibre externe, comerț În disputa pe inflație, PNL afirmă că aceasta „a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie” și susține că reducerea consumului și temperarea creșterii salariale fac parte din procesul de stabilizare și refacere a veniturilor reale. Pe zona de dezechilibre externe, liberalii indică faptul că „în primele cinci luni ale anului” deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4%, iar deficitul comercial cu bunuri cu 3,9%. Totodată, PNL afirmă că exporturile au crescut cu 2,3%, în timp ce importurile au avut „un avans marginal”. Investițiile străine și datoria publică: disputa pe interpretare PNL respinge afirmația PSD potrivit căreia investițiile străine s-ar fi „prăbușit” din cauza politicilor actuale și susține că scăderea din prima parte a anului a fost determinată „majoritar” de rambursarea unor credite intragrup și de reducerea profiturilor reinvestite, adăugând că nu ar reflecta neapărat o „fugă a investitorilor”. În privința datoriei publice, PNL afirmă că aceasta „reflectă deficitele acumulate în anii anteriori” și împrumuturile pentru acoperirea unor cheltuieli curente, prezentând corectarea dezechilibrelor drept condiție pentru „stabilitatea financiară” și „credibilitatea internațională” a României. Piața muncii și efectele fiscale asupra firmelor La acuzația PSD că măsurile fiscale „au blocat companiile românești” și că „peste 160 de români își pierd zilnic locul de muncă”, PNL răspunde că este o „interpretare politică alarmistă”. Liberalii admit presiuni asupra IMM-urilor din cauza costurilor și a temperării consumului, dar susțin că piața muncii rămâne stabilă, cu o rată a șomajului „relativ scăzută la nivel european”. De ce contează Schimbul de acuzații mută dezbaterea politică în jurul unor indicatori care influențează direct încrederea în economie: inflația, dezechilibrele externe, dinamica exporturilor și interpretarea fluxurilor de investiții străine. În lipsa unor măsuri concrete anunțate în acest schimb de replici, miza imediată rămâne modul în care partidele își justifică politicile fiscale și costurile de ajustare economică. [...]
Întâlnirea șefei CCR cu premierul interimar a vizat o problemă logistică, nu dosare în lucru , potrivit explicațiilor oferite de președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu , în contextul controverselor publice legate de discuția cu Ilie Bolojan , relatează news.ro . Miza, din perspectiva instituțională, este delimitarea contactelor dintre puterea executivă și CCR, pentru a evita suspiciuni de influențare a cauzelor aflate pe rol. Tănăsescu susține că nu a discutat cu Bolojan despre niciunul dintre dosarele aflate pe rolul Curții, ci despre o solicitare a CCR de a primi „spații adiționale” pentru desfășurarea activității. Informația este prezentată de news.ro cu trimitere la HotNews. De ce a avut loc întâlnirea și ce s-a discutat Președinta CCR a declarat, în intervenții publicate luni seară de Recorder , că întâlnirea a avut loc vineri, după o ședință de Guvern în care fusese aprobată o hotărâre privind repartizarea unor spații suplimentare. „Am adresat o întrebare, dacă ar fi posibil ca, din toată clădirea aceea, pe 5-6 etaje, să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative, și pentru Curtea Constituțională.” Ea a argumentat că unele aspecte pot fi rezolvate prin corespondență sau telefonic, însă detaliile legate de amplasarea și utilizarea birourilor ar necesita o discuție directă. De ce nu a fost anunțată public întâlnirea Întrebată de ce întâlnirea nu a fost comunicată public, Tănăsescu a spus că a avut loc la scurt timp după ședința de Guvern, într-un interval care nu ar fi permis o informare prealabilă. „Fizic n-aveam când să anunț.” A luat în calcul demisia? Întrebată dacă ia în calcul varianta demisiei, șefa CCR a răspuns că nu. „Eu n-am luat-o niciodată.” [...]
Decizia CCR care validează încetarea automată a mandatului pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese ridică un risc imediat de pierdere a funcției pentru primarul Timișoarei, Dominic Fritz , în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii , potrivit HotNews . În acest context, ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu (USR), spune că „șocul este mare”, dar susține că decizia nu îi schimbă „certitudinea” că Fritz „este un om corect”. CCR a decis, cu majoritate de voturi, că este constituțională prevederea potrivit căreia funcția publică încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii care au o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, amendament PSD la legea ANI. HotNews notează că, într-o astfel de situație, se află și Dominic Fritz, după ce Agenția Națională de Integritate l-a declarat în conflict de interese, iar acesta a pierdut procesul în iunie, prin decizie definitivă a Înaltei Curți. Poziția USR: „nu este doar despre Dominic” Într-o postare pe Facebook, Oana Țoiu afirmă că miza depășește cazul Fritz și vorbește despre nevoia unui „cadru cu reguli neîndoite și cu păzitori ai regulilor”, adăugând că „costul pentru asta e imens, pentru fiecare”. „Șocul deciziei de astăzi este mare dar nu poate schimba certitudinea că Dominic Fritz este un om corect.” Disputa privind efectele în timp ale legii Ministrul interimar susține că „prevederile constituționale sunt clare” și că „o lege poate avea efecte doar în viitor”. Totodată, ea invocă necesitatea unei dezbateri publice consistente, argumentând că precedentele lăsate fără discuție pot deschide calea unor decizii similare în viitor. Pentru context, HotNews a detaliat separat atât argumentația CCR privind constituționalitatea amendamentului, cât și istoricul cazului în care Fritz a fost declarat în conflict de interese. [...]
Decizia CCR obligă Parlamentul să reia Legea Integrității, iar întârzierea poate pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR , susține deputata PNL Raluca Turcan, care acuză PSD și AUR că au transformat legea într-o „răfuială politică”, potrivit Mediafax . Turcan afirmă că, după decizia Curții Constituționale privind Legea Integrității, actul normativ trebuie pus din nou în acord cu hotărârea CCR, ceea ce înseamnă reluarea intervenției legislative, deși legea ar fi trebuit să fie deja adoptată și să bifeze un jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . Amendamentul privind declarațiile de avere, miza constituțională În postarea sa, deputata PNL indică drept „vinovat” un amendament referitor la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață, despre care spune că a fost introdus de AUR și votat și de PSD. Turcan susține că CCR a declarat neconstituțional acest amendament și îl descrie ca fiind o măsură cu motivație politică. „CCR a declarat neconstituțional amendamentul privind declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață. O prevedere introdusă de AUR, votată și de PSD, pentru o răfuială politică care nu este doar neconstituțională, ci și profund iresponsabilă.” Ce urmează: reluarea traseului legislativ și termenul de final de august Conform informațiilor din articol, Legea Integrității „își reia acum de la 0 traseul prin legislativ”. Turcan avertizează că există riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro dacă legea nu va fi adoptată până la finalul lunii august. În același context, ea acuză PSD că ar fi folosit și un alt amendament – numit în text „amendamentul Fritz” – ca instrument politic, însă Curtea Constituțională ar fi considerat această prevedere conformă cu Constituția. Turcan susține că miza ar fi fost pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în urma unei condamnări definitive pentru conflict de interese. [...]
