Știri
Știri din categoria Politică
Hubert Thuma îl acuză pe Ilie Bolojan de „userizarea” PNL, potrivit HotNews.ro, într-un atac public care readuce în prim-plan tensiunile interne din partid și suspiciunile privind o influență a USR în zona de decizie a guvernării. Declarațiile au fost făcute duminică seară, 8 februarie 2026, la Antena 3, de liderul PNL Ilfov și președintele Consiliului Județean Ilfov.
În centrul acuzațiilor se află ideea că, în loc să consolideze o linie internă liberală, conducerea PNL ar fi tolerat sau chiar ar fi încurajat o apropiere de persoane și practici asociate USR. Thuma susține că Ilie Bolojan ar fi propus, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, ca PNL să susțină candidați din afara partidului, invocând numele lui Mircea Geoană și Elena Lasconi, pe fondul evaluărilor din sondaje că Nicolae Ciucă nu putea câștiga cursa.
„Legat de Lasconi, lucrurile sunt un pic mai grave din punctul meu de vedere, pentru că se leagă cu tentativa de «userizare» pe care o văd eu acum în interiorul Partidului Național Liberal.”
Thuma leagă această „tentativă” de componența actuală a echipei guvernamentale și a aparatului de lucru al premierului, afirmând că în afară de un ministru liberal, ceilalți trei miniștri nu ar fi membri PNL. În plus, el spune că în cabinetul premierului din Piața Victoriei ar fi „mai mulți cei de la USR și cei de la REPER” decât din PNL, prezentând acest lucru ca indiciu al unei repoziționări care ar slăbi controlul partidului asupra propriului act de guvernare.
Atacul are și o componentă politică internă, legată de alegerile din 2025, când Thuma afirmă că „Crin Antonescu a fost trădat”. El susține că, deși Antonescu era candidatul susținut la prezidențiale de coaliția PSD-PNL-UDMR de la acel moment, în spațiul public ar fi fost întreținută ideea că nu va candida, iar Bolojan nu ar fi ieșit să dezmintă scenariul potrivit căruia el ar fi fost candidatul real al partidului. Thuma mai afirmă că apropiații actuali ai lui Bolojan din PNL nu ar fi făcut campanie pentru Antonescu.
Miza acestor acuzații depășește disputa personală: ele pun sub semnul întrebării coeziunea PNL și capacitatea conducerii de a controla mesajul și resursele politice ale partidului, într-un context în care orice percepție de „import” de influență dinspre USR poate alimenta fracturi interne și poate complica relațiile din coaliție. HotNews.ro notează că Thuma a calificat explicit situația drept „o anumită încercare de «userizare» a partidului”, indicând că disputa se poartă nu doar pe candidaturi trecute, ci și pe arhitectura actuală a puterii în jurul premierului și a guvernului.
Recomandate
Crin Antonescu consideră că actuala coaliţie guvernamentală este nefuncţională - dar Guvernul va continua cu Ilie Bolojan şi USR , potrivit News.ro . Fostul preşedinte al PNL a declarat că, deşi coaliţia de guvernare nu funcţionează cum ar trebui, este puţin probabil să se ajungă la alegeri anticipate. Crin Antonescu a subliniat că actualul Guvern va rezista în continuare, în ciuda problemelor interne. El a menţionat că, la constituirea Guvernului, ar fi fost necesară mai multă cumpănire în privinţa componenţei şi a programului său. Antonescu a remarcat că situaţia actuală reflectă o preocupare mai mare pentru campania electorală decât pentru actul guvernării. În ceea ce priveşte rolul lui Ilie Bolojan în cadrul coaliţiei, Antonescu a afirmat că acesta nu a fost capturat de USR, ci colaborează de bunăvoie cu această formaţiune politică. Fostul preşedinte PNL a subliniat că Bolojan îşi consolidează astfel statutul de lider în lupta împotriva PSD. „Dacă domnul Bolojan aşa, de suflet, este USR-ist, ceea ce eu susţin, de exemplu, am constatat şi eu, e nu pentru că a fost capturat, este, ca să spun aşa, de bunăvoie şi cu plăcere”, a declarat Crin Antonescu. Antonescu a mai precizat că USR deţine poziţii de forţă în Guvern, ceea ce face dificilă o eventuală retragere a PSD din coaliţie. El a subliniat că un guvern format din USR şi PSD nu poate funcţiona eficient, dar că actuala formulă va continua. În contrast, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a menţionat că există trei scenarii posibile pentru viitorul coaliţiei: intrarea în opoziţie, modificări în cadrul coaliţiei sau menţinerea actualei formule guvernamentale. Grindeanu a subliniat că stabilitatea nu ar trebui să fie unicul motiv pentru menţinerea actualei structuri guvernamentale. [...]
PSD încearcă să-l forțeze pe Ilie Bolojan să plece folosind nemulțumirile din PNL , potrivit G4Media , care citează surse politice. Strategia ar evita o moțiune de cenzură alături de AUR, scenariu considerat riscant din punct de vedere politic pentru social-democrați. În locul unui demers direct în Parlament, PSD ar urmări să genereze presiune internă în PNL, prin atragerea unor primari liberali nemulțumiți de reformele promovate de premier. Nemulțumirile vizează în principal: reducerea cheltuielilor de personal în administrația locală obligarea primăriilor să contribuie la cofinanțarea proiectelor diminuarea bugetelor pentru investiții locale Aceste măsuri afectează direct administrațiile locale, ceea ce oferă PSD un punct de sprijin politic în interiorul partidului rival. Miza politică Sursele citate susțin că o eventuală revoltă a primarilor PNL ar putea avea efecte în lanț: creșterea tensiunilor interne în partid slăbirea autorității lui Ilie Bolojan presiuni asupra președintelui Nicușor Dan pentru a cere schimbarea premierului În paralel, PSD ia în calcul și retragerea miniștrilor din guvern, ceea ce ar amplifica presiunea asupra coaliției și ar putea declanșa o criză politică fără vot direct în Parlament. Fracturi în PNL În interiorul PNL există deja o grupare critică la adresa lui Bolojan, din care fac parte lideri cu influență în teritoriu, precum Hubert Thuma, Alexandru Popa, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc sau Toma Petcu. Aceștia pot influența primarii și organizațiile locale, ceea ce face ca strategia PSD să se bazeze pe tensiuni deja existente. Totuși, nu este clar câți aleși locali ar susține efectiv un astfel de demers. Context tensionat în coaliție Situația vine la scurt timp după ce PNL a adoptat o rezoluție internă prin care exclude o viitoare colaborare cu PSD în cazul declanșării unei crize politice. În acest context, mișcările PSD pot fi interpretate ca o încercare de a forța o reconfigurare a puterii fără asumarea directă a unei alianțe controversate. Strategia PSD indică o abordare indirectă, bazată pe exploatarea nemulțumirilor interne ale adversarului. Dacă această tactică va funcționa depinde de capacitatea lui Ilie Bolojan de a menține coeziunea PNL și de reacția liderilor locali afectați de reforme. În lipsa unui sprijin consistent din interiorul PNL, presiunea politică riscă să rămână limitată. [...]
Ciprian Ciucu spune că PNL nu va mai guverna cu PSD dacă pică Guvernul Bolojan , potrivit Digi24 . Prim-vicepreședintele PNL afirmă că o eventuală demitere a cabinetului condus de Ilie Bolojan, pe fondul unui „sondaj intern” în PSD, ar închide posibilitatea unei noi coaliții PNL–PSD. Într-un interviu acordat G4Media, Ciucu susține că PNL nu a declanșat criza din coaliție și avertizează că liberalii nu vor accepta „manevre politice” care să ducă la schimbarea guvernului. „De aceea, la ultima ședință a Biroului Politic Național am spus foarte clar: dacă va fi demis Guvernul Bolojan, PNL nu va mai face parte dintr-o altă coaliție cu PSD. Adică nu ne putem juca de-a coalițiile.” Ciucu îl acuză pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că a intrat într-o „aventură politică” și spune că o criză internă ar putea agrava presiunile economice, inclusiv prin creșterea dobânzilor, în contextul internațional actual. El cere PSD să revină la masa coaliției și să continue guvernarea în baza protocolului semnat. Pe de altă parte, social-democrații urmează să se reunească pe 20 aprilie pentru a vota poziția partidului în coaliție. Conform declarațiilor lui Grindeanu, aproximativ 5.000 de membri vor alege între trei variante: menținerea formulei actuale cu Ilie Bolojan premier, trecerea în opoziție sau o „reconfigurare” în interiorul coaliției, opțiune care, potrivit Digi24, ar putea include solicitarea schimbării premierului și modificări legate de USR. [...]
Radu Miruţă spune că plecarea lui Ilie Bolojan ar duce la căderea Guvernului , potrivit News.ro , avertizând că România „nu are nevoie acum de instabilitate”. Declarațiile au fost făcute duminică seară, la Antena 3, unde ministrul Apărării (USR) a susținut că schimbarea premierului ar declanșa automat o criză guvernamentală și renegocieri pentru formarea unei noi majorități. „Dacă domnul Bolojan pleacă, pică Guvernul. Nu este niciun indicator în avantajul României care să arate că România are nevoie de instabilitate astăzi.” Întrebat ce ar urma dacă Ilie Bolojan nu va mai fi premier, Miruță a spus că actuala formulă guvernamentală s-ar dizolva, iar partidele ar reveni la masa negocierilor. În acest context, ministrul a ridicat public ipoteza unei reconfigurări politice în care PSD ar putea căuta o altă majoritate, inclusiv cu AUR, invocând „aritmetica” parlamentară. În paralel, PSD urmează să decidă pe 20 aprilie, printr-o consultare internă, dacă rămâne la guvernare și care sunt pașii următori. Conform declarațiilor președintelui PSD, Sorin Grindeanu, după această dată sunt avute în vedere trei scenarii: trecerea în opoziție, modificări în cadrul coaliției sau continuarea guvernării în aceeași formulă, pe fondul criticilor repetate din ultimele zile privind funcționarea actualei coaliții. [...]
Radu Miruță acuză PSD că a copiat proiecte legislative USR , susținând că inițiativele din domeniul energiei sunt preluate abia după ce au fost ignorate ani la rând, potrivit Mediafax . Ministrul Apărării consideră că situația confirmă valoarea propunerilor USR, dar critică momentul tardiv al adoptării lor. Declarațiile vin în contextul unui proiect privind energia pe cărbune, inițiat în 2022 de USR, care prevedea închiderea etapizată a capacităților doar după punerea în funcțiune a unor alternative. Potrivit lui Miruță, proiectul a fost respins și blocat de majoritatea PSD-PNL la acel moment, fiind „tergiversat” și lăsat fără susținere în Parlament. Ministrul susține că schimbarea de poziție a PSD a apărut abia recent, pe fondul protestelor din județul Gorj, când partidul ar fi introdus în Parlament o inițiativă similară, „identică” cu cea propusă anterior de USR. În ciuda criticilor, Miruță afirmă că USR va vota și varianta PSD, argumentând că principiul rămâne corect, indiferent de autor. În același timp, oficialul a semnalat o contradicție la nivel guvernamental. El a indicat că, în paralel cu acest demers legislativ, Ministerul Energiei ar fi adoptat Ordonanța de Urgență 20/2026, care ar permite închiderea unor capacități pe cărbune fără a asigura alternative, ceea ce contravine ideii promovate în proiectele discutate. Principalele acuzații formulate de Radu Miruță: PSD ar fi preluat inițiative legislative USR fără a le recunoaște proiectele au fost respinse anterior, deși vizau soluții „de bun-simț” schimbarea de poziție ar fi fost determinată de presiunea publică deciziile guvernamentale recente contrazic direcția propusă în Parlament În final, Miruță a caracterizat situația drept „teatru politic”, sugerând că există o diferență între discursul public și deciziile efective în domeniul energetic. [...]
AUR domină intențiile de vot cu 33% , potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES , care indică o schimbare semnificativă în preferințele electoratului român, pe fondul unei nemulțumiri larg răspândite față de direcția actuală a țării. Datele arată că PSD ar obține 24% din voturi, iar PNL 16%, în timp ce restul partidelor rămân la distanță considerabilă. Clasamentul complet al intențiilor de vot relevă o fragmentare a scenei politice, dar și o concentrare clară în jurul primelor trei formațiuni: AUR – 33% PSD – 24% PNL – 16% USR – 9% UDMR – 5% S.O.S. România – 4% Partidul Oamenilor Tineri – 3% Alte partide – 6% Dincolo de ierarhia politică, sondajul scoate în evidență o stare generală de nemulțumire în rândul populației. Potrivit cercetării realizate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), aproximativ 80% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 17% văd evoluțiile într-o lumină pozitivă. Acest dezechilibru major sugerează un context favorabil pentru partidele de opoziție și explică, cel puțin parțial, avansul AUR în preferințele alegătorilor. Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență, pentru a reflecta cât mai fidel structura populației. În ansamblu, cifrele indică nu doar o competiție electorală deschisă, ci și o presiune crescândă asupra partidelor tradiționale, într-un climat în care percepția publică despre direcția țării devine un factor decisiv. [...]
