Știri
Știri din categoria Politică
PNL și USR propun un cadru legislativ pentru aderarea la zona euro, prin instituirea „Anului României Europene” în 2027 și a „Deceniului Consolidării Europene” în perioada 2027–2037, potrivit Economedia. Inițiativa vine pe fondul unei colaborări mai strânse între cele două partide și după ce președintele Nicușor Dan a anulat în ultimul moment ceremonia de Ziua Europei, la care era invitată președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Parlamentari ai PNL și USR au depus o propunere legislativă care stabilește anul 2027 drept „Anul României Europene”, la 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar intervalul 2027–2037 drept „Deceniul Consolidării Europene”. Inițiativa ar urma să se desfășoare sub deviza „20 de ani Acasă în Europa” și este prezentată ca un instrument pentru asumarea unei direcții strategice în următorul deceniu.
În comunicatul comun, cele două partide susțin că apartenența la UE a fost „principalul motor” al modernizării României, invocând beneficii precum fondurile europene, accesul la piața unică, libertatea de circulație, programe educaționale (Erasmus), investiții în infrastructură și consolidarea statului de drept.
În sprijinul argumentului economic, PNL și USR indică bilanțul financiar al României în relația cu bugetul UE:
Propunerea descrie o listă de ținte pentru „deceniul european” al României, între care:
Deputatul PNL Ovidiu Cîmpean, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Europene, leagă explicit euro de o decizie strategică de poziționare a României în UE:
„Aderarea la zona euro nu este o chestiune tehnică, este o decizie strategică de ancorare a României în nucleul european.”
Proiectul recunoaște rolul mai multor actori în consolidarea parcursului european: cetățenii, societatea civilă, presa liberă, mediul academic, autoritățile locale și mediul economic. Deputatul USR Alin Stoica, coinițiator, pune accent pe rolul societății civile în apărarea valorilor democratice:
„Trebuie să celebrăm curajul și reziliența societății civile și să încurajăm educația civică, pentru ca generațiile viitoare să aibă claritate asupra rolului ei important pentru menținerea undei democrații sănătoase.”
Din informațiile disponibile, inițiativa este în faza de propunere legislativă depusă în Parlament; pașii următori depind de calendarul și decizia legislativă (dezbateri, avize și vot).
Recomandate
PSD acuză un blocaj politic la vârful Executivului , după ce Sorin Grindeanu a susținut, potrivit news.ro , că premierul interimar Ilie Bolojan „blochează găsirea unei soluții” și „ține captiv USR”, în contextul discuțiilor politice despre o ieșire din impas. Declarația a fost făcută miercuri, într-o intervenție la Adevărul, unde liderul PSD a afirmat că „un singur om” ar fi cel care „se agață în continuare de funcții” și împiedică ajungerea la o soluție. În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că i-a întrebat pe reprezentanți ai USR dacă „realizează că președintele lor nu mai e Fritz, e Bolojan”. „Cine nu vrea să găsească şi se agaţă în continuare de funcţii, e un singur om, care ţine captiv USR-ul. Efectiv, este captiv USR-ul.” „Atâta timp cât nu e el, nu trebuie să existe o soluţie.” Ce transmite PSD despre negocieri și dialog Grindeanu a mai afirmat că „în fiecare partid există oameni cu care poți să ai dialog”, dar a evitat să comenteze pozițiile altor formațiuni, susținând că vorbește „în numele PSD”, în urma consultărilor interne și în baza politicilor pe care partidul vrea să le promoveze. „Eu nu-mi dau cu părerea despre ce trebuie să facă PNL-ul sau USR-ul. Eu vorbesc în numele PSD, ca preşedinte al partidului, în urma consultărilor interne pe care le-am avut cu colegii mei, a politicilor pe care dorim să le promovăm şi a unei soluţii pe care noi gândim a fi potrivită.” De ce contează Acuzația de „blocaj” pusă pe seama premierului interimar ridică miza politică a negocierilor și sugerează o deteriorare a relației dintre actorii implicați, într-un moment în care, potrivit declarațiilor, se caută o „soluție” acceptată. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre natura exactă a soluției vizate, rămâne neclar la ce variantă concretă se referă PSD și care este calendarul următorilor pași. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD ridică miza negocierilor pentru premier , după ce prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a catalogat drept „lipsă de decență, lipsă de respect, infantilism” afirmațiile liderului PSD Sorin Grindeanu despre Ilie Bolojan, potrivit news.ro . Ciucu a spus că eticheta de „zombie politic” pusă de Grindeanu lui Bolojan este contrazisă de nivelul de încredere publică de care acesta s-ar bucura „conform cercetărilor sociologice”. În intervenția de luni seară la Digi 24, liderul PNL a susținut că „zombie politic” ar fi, în schimb, un politician cu încredere „sub 10%” și a adăugat că, în opinia sa, Bolojan „are un viitor politic foarte bun în față”. Ruptura de PSD, prezentată ca premisă pentru relansarea PNL În același context, Ciucu a afirmat că alegătorii le cer liberalilor să încheie colaborarea cu PSD și a prezentat separarea de social-democrați drept condiție pentru relansarea partidului. El a invocat trei argumente principale: PSD „a fugit de răspundere” și nu și-ar fi asumat eșecul guvernării Ciucă–Ciolacu, în timp ce PNL spune că și-a asumat partea de vină; liberalii ar încerca, „prin Ilie Bolojan și guvernul său”, să corecteze ce au greșit, în timp ce PSD „nu a susținut guvernarea”; coaliția mare PNL–PSD (menționată de Ciucu ca având 60%) ar fi lăsat spațiu de manifestare pentru partide precum AUR. Ciucu a mai spus că o separare „pe termen lung și foarte lung” de PSD ar face bine democrației, pentru că PNL ar urmări să se întărească în opoziție, să se reformeze și să crească „o nouă generație de politicieni”. Ce a spus Grindeanu despre Bolojan și negocieri Președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat luni, după consultările cu președintele Nicușor Dan pentru desemnarea premierului, că PSD nu mai dorește un guvern condus de Ilie Bolojan. El a susținut că „toate lucrurile sunt blocate din cauza unui singur om” și l-a descris pe Bolojan drept „un fel de zombie politic” care „se plimbă și se agață de această funcție”. Totuși, Grindeanu a nuanțat poziția, afirmând: „Cu Ilie Bolojan pot să negociez, dar nu Ilie Bolojan prim-ministru”. [...]
PNL își justifică trecerea în opoziție prin riscul unei guvernări PSD „cu două viteze” , în care social-democrații ar promova proiectele „acceptabile” cu PNL și USR, iar măsurile controversate ar fi împinse cu AUR, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu , citate de news.ro . Ciucu a susținut, luni seară la Digi 24, că într-un astfel de scenariu PSD ar trece „toate proiectele corecte” legate de programul SAFE , PNRR și obiectivele pentru OECD cu PNL și USR, în timp ce „toate mizeriile celelalte” ar fi adoptate cu AUR. „Ar urma un PSD care să formeze un guvern care şi-ar trece toate proiectele corecte pentru programul SAFE, pentru PNRR, pentru OECD (...) cu Partidul Naţional Liberal şi cu USR, iar toate mizeriile celelalte (...) le vor face cu AUR.” Neîncredere după „încălcarea protocolului” și costul politic al coaliției Un al doilea motiv invocat de Ciucu ține de neîncredere, pe fondul acuzației că PSD ar fi încălcat protocolul coaliției. În plus, el a afirmat că participarea PNL la guvernare alături de PSD a contribuit la creșterea în preferințele electoratului a partidelor extremiste, prin faptul că a lăsat „spațiu liber” în opoziție. „Am ales să guvernăm împreună şi uitaţi unde am ajuns, am creat spaţiu pentru ca ceilalţi să crească foarte mult şi am lăsat spaţiu liber în opoziţie.” Presiune pentru asumarea guvernării de către PSD Ciucu a mai spus că „răul mai rău” ar fi o situație de incertitudine și că PSD ar trebui să își asume guvernarea, invocând faptul că relația de lucru din Parlament ar putea fi „oficializată” în mod constituțional și democratic. În același context, el a lansat critici la adresa PSD, cerându-i să își asume responsabilitatea guvernării „în această perioadă”. [...]
Senatul SUA a făcut un pas procedural pentru a limita capacitatea președintelui Donald Trump de a continua războiul cu Iran fără autorizarea Congresului , prin avansarea unei rezoluții privind „puterile de război” (war powers), potrivit Reuters . Miza este una de reglementare și echilibru instituțional: dacă demersul ar deveni lege, ar întări rolul Congresului în decizia de a menține o intervenție militară. Votul de procedură a trecut cu 50 la 47, aproape strict pe linii de partid: patru republicani au votat alături de toți democrații, cu excepția unuia. Trei republicani au lipsit de la vot. Ce ar schimba rezoluția și de ce contează Rezoluția ar pune capăt războiului cu Iran dacă Trump nu obține autorizarea Congresului. Este un semnal rar de opoziție în interiorul Partidului Republican, la 80 de zile după ce forțele SUA și Israel au început loviturile asupra Iranului, notează Reuters. Democrații și o parte dintre republicani susțin că, potrivit Constituției, Congresul – nu președintele – are prerogativa de a decide intrarea în război și că administrația riscă să prelungească un conflict fără o strategie clară. Obstacolele: drumul până la aplicare rămâne abrupt Chiar dacă ar trece de Senatul cu 100 de membri, rezoluția ar trebui: să fie adoptată și de Camera Reprezentanților, controlată de republicani; să obțină majorități de două treimi în ambele camere pentru a trece peste un veto prezidențial, așteptat de inițiatori. Cu alte cuvinte, votul de acum nu produce efecte imediate: este un pas procedural, iar șansele de intrare în vigoare depind de praguri politice ridicate. Cine a votat „pentru” și „împotrivă” Singurul democrat care a votat împotrivă a fost senatorul John Fetterman (Pennsylvania). De partea rezoluției au fost republicanii Rand Paul (Kentucky), Susan Collins (Maine), Lisa Murkowski (Alaska) și Bill Cassidy (Louisiana) – acesta din urmă la câteva zile după ce a pierdut alegerile primare în fața unui contracandidat susținut de Trump. Contextul legal: limita de 60 de zile din legea din 1973 Reuters amintește că, potrivit legii americane din 1973 privind puterile de război (adoptată după Vietnam), un președinte poate desfășura acțiuni militare timp de 60 de zile fără autorizarea Congresului, după care trebuie să le încheie, să ceară aprobarea legislativului sau să solicite o prelungire de 30 de zile invocând „necesitate militară inevitabilă” legată de siguranța forțelor americane în retragere. Votul din Senat a fost al doilea de la 1 mai, când conflictul a atins termenul-limită calculat la 60 de zile după ce Trump a informat formal Congresul că ostilitățile au început. Trump a declarat la 1 mai că un armistițiu a „încheiat” ostilitățile împotriva Iranului. Totuși, potrivit Reuters, SUA au blocat porturi iraniene și au lovit nave iraniene, iar Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Hormuz și a atacat nave americane. Ce urmează Inițiatorul rezoluției, senatorul democrat Tim Kaine (Virginia), a argumentat că armistițiul ar fi momentul potrivit pentru o dezbatere în Congres, acuzând Casa Albă că nu împărtășește legislativului propuneri diplomatice. În paralel, republicanii și Casa Albă susțin că acțiunile lui Trump sunt legale și se încadrează în atribuțiile de comandant suprem, iar unii republicani acuză democrații că folosesc tema „puterilor de război” din opoziție partizană. [...]
Donald Trump cere Congresului 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru „întărirea” securității Casei Albe , mizând pe detalii noi despre o sală de bal descrisă ca „asemănătoare unui buncăr”, cu bază pentru drone pe acoperiș și un complex subteran pe șase niveluri, potrivit Reuters . Într-un tur oferit reporterilor pe șantier, pe fondul zgomotului de construcții, Trump a încercat să-și întărească argumentul că finanțarea federală este necesară pentru modernizări de securitate. Solicitarea întâmpină însă rezistență din partea democraților și a unor republicani, care o consideră extravagantă în contextul în care americanii se confruntă cu creșterea prețurilor la benzină și cu alte efecte ale războiului lui Trump cu Iranul, înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din noiembrie. Proiectul, descris de Trump ca având 90.000 de picioare pătrate (aprox. 8.360 metri pătrați), ar urma să fie mai mare decât clădirea Casei Albe, construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Președintele susține că noua sală de bal este necesară pentru evenimente de până la 1.000 de persoane, peste capacitatea spațiilor actuale de la Casa Albă . Securitate „militarizată”: acoperiș întărit și „port” pentru drone Trump a prezentat sala de bal ca pe o structură întărită, cu un acoperiș capabil să reziste unui atac direct. El a spus că gardul din titan instalat recent ar fi atât de solid încât „un buldozer nu îl poate doborî”, iar acoperișul ar urma să fie realizat din „oțel impenetrabil”. Totodată, Trump a vorbit despre instalarea unei baze pentru drone pe acoperiș, „pregătită pentru un număr nelimitat de drone”, descriind acoperișul drept „construit pentru armată” și prezentându-l atât ca rezistent la drone, cât și ca punct de operare pentru drone menit să protejeze Washingtonul. Complex subteran pe șase niveluri, cu spital militar și „cercetare” Sub sala de bal ar urma să existe un complex subteran care se întinde pe șase niveluri, Trump indicând că două dintre acestea erau deja în construcție. În acest spațiu ar urma să funcționeze un spital militar și facilități de cercetare, fără ca președintele să explice domeniul cercetării; Casa Albă a refuzat să ofere detalii suplimentare, potrivit Reuters. Trump a mai spus că ferestrele vor avea o grosime de 4 inci (aprox. 10 centimetri) și vor fi realizate dintr-un tip special de sticlă. De ce contează Miza imediată este politică și bugetară: proiectul devine un test de forță cu Congresul pe alocarea a 1 miliard de dolari pentru securitate, într-un moment în care opoziția invocă presiunea costului vieții și contextul electoral. În paralel, descrierea unei infrastructuri cu elemente „militare” (bază de drone, spital militar) ridică întrebări despre scopul exact și dimensiunea transformărilor de la Casa Albă, pe care administrația nu le-a detaliat public. [...]
Președintele Senatului cere PSD să preia guvernarea și respinge varianta unui premier tehnocrat , pe fondul blocajului politic care, în opinia sa, riscă să întârzie măsurile de reducere a deficitului și a cheltuielilor statului, potrivit news.ro . Mircea Abrudean (PNL) afirmă că au trecut 27 de zile de la demisia miniștrilor PSD din Guvern și 15 zile de la moțiunea de cenzură , însă PSD „întârzie să vină cu o soluție”. El susține că „criza în care PSD a aruncat România se vede în buzunarul fiecărui român”. În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean leagă ieșirea din criză de continuarea reformelor și de consolidarea bugetară, invocând faptul că „majoritatea economiștilor”, instituțiile financiare și agențiile internaționale de rating ar susține necesitatea reducerii deficitului bugetar și a reformelor pentru eficientizarea statului. „România are nevoie de reforme, nu de experimente politice care să anuleze tot efortul din ultimele luni. PSD trebuie să-și asume guvernarea!” De ce respinge varianta unui premier tehnocrat Abrudean consideră „nepotrivită” soluția cu un premier tehnocrat, argumentând că, în contextul actual, este nevoie de o guvernare care „să își asume măsurile dificile” și să le treacă rapid, „nu să fugă de responsabilitate”. Contextul negocierilor pentru un nou guvern Președintele Nicușor Dan a avut luni, la Palatul Cotroceni , consultări oficiale cu partidele parlamentare pentru nominalizarea unui nou premier. La final, șeful statului a anunțat că va continua consultările până când se va contura o „majoritate solidă, pro-occidentală”, cerând partidelor să ajungă „într-un timp rezonabil” la un numitor comun. În același timp, nu se conturează încă o soluție de ieșire din criză, deși moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi „pentru”. PNL și USR au decis că nu vor mai forma o alianță cu PSD, PSD afirmă că nu va face majoritate cu AUR (deși au votat împreună moțiunea), iar UDMR cere o majoritate „transparentă și solidă” și avertizează că nu va accepta un guvern susținut de AUR. [...]
