Știri
Știri din categoria Politică
La un an de mandat, agenda de reformă a lui Nicușor Dan rămâne în mare parte la nivel de consultări, fără modificări constituționale sau reforme administrative majore inițiate de Președinție, în timp ce unele promisiuni-cheie din campanie au devenit puncte de vulnerabilitate politică, potrivit Mediafax.
Nicușor Dan a împlinit un an la Palatul Cotroceni după victoria din 2025, obținută într-un context de polarizare și prezență ridicată la vot. În turul al doilea, desfășurat pe 18 mai 2025, el a obținut 6.168.642 de voturi (53,6%), față de 46,4% pentru George Simion, cu o diferență de aproximativ 830.000 de voturi. În primul tur (4 mai 2025), Simion a avut aproximativ 41%, iar Dan 20,99% (aprox. 1,98 milioane de voturi).
În mandat, președintele a participat la reuniuni ale Consiliului European și la summituri NATO, menținând pozițiile oficiale ale României privind sprijinul pentru Ucraina și cooperarea cu partenerii occidentali.
Pe plan intern, el a susținut public reducerea influenței politice în instituțiile publice și a criticat numirile politice în companii de stat și autorități publice. Totuși, în primul an nu au fost adoptate modificări constituționale sau reforme administrative majore inițiate direct de Președinție, notează publicația.
În campanie, Nicușor Dan și-a construit mesajul „România Onestă”, cu accent pe reformă administrativă, combaterea corupției și menținerea orientării pro-UE și pro-NATO. Lista de obiective prezentată public a inclus, între altele:
Mediafax arată că proiectele privind restructurarea aparatului administrativ și depolitizarea instituțiilor nu au fost implementate la scară largă. Au fost discutate inițiative precum reorganizarea unor instituții, criterii de profesionalizare pentru companiile de stat, digitalizare administrativă și transparența cheltuielilor publice, însă o parte au rămas în faza de consultare sau negociere politică.
În paralel, au continuat dezbaterile privind inflația, deficitul bugetar și nivelul cheltuielilor publice, iar sondajele din primul an au indicat fluctuații ale încrederii în președinte, pe fondul disputelor politice și al evoluțiilor economice.
Materialul menționează două teme care au alimentat criticile din partea susținătorilor:
Per ansamblu, concluzia articolului este că o parte dintre obiectivele din campanie au fost transpuse în măsuri administrative și poziții publice, în timp ce alte proiecte de reformă au rămas în negociere sau consultare politică.
Recomandate
PSD condiționează ieșirea din criza guvernamentală de înlocuirea lui Ilie Bolojan , iar Sorin Grindeanu susține că negocierile sunt „blocate” de premierul în exercițiu, după discuțiile de la Cotroceni convocate de președintele Nicușor Dan, potrivit Digi24 . În contextul consultărilor de la Palatul Cotroceni pentru găsirea unei formule de guvernare, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, liderul PSD a spus că partidul a transmis două „linii roșii”: să nu mai existe un guvern condus de Ilie Bolojan și să nu se formeze o majoritate care să includă partide „care nu sunt pro-occidentale”. În plus, Grindeanu a afirmat că PSD nu va susține un guvern minoritar PNL–USR. „În acest moment Ilie Bolojan e un fel de zombie politic care se plimbă şi se agaţă de această funcţie.” „În acest moment toate lucrurile sunt blocate din cauza unui singur om, Ilie Bolojan.” Ce transmite PSD despre următorul pas la Cotroceni Grindeanu a declarat că, la următoarea întâlnire, președintele ar urma să vină cu o propunere de premier, după ce a strâns pozițiile partidelor. Liderul PSD a mai spus că formațiunea vrea „să se iasă cât mai repede din criză” și că este dispus să negocieze cu Ilie Bolojan, dar nu pentru varianta în care acesta rămâne prim-ministru. Acuzația de fond: „calcul politic” și miză prezidențială În declarațiile sale, Grindeanu a susținut că Ilie Bolojan ar urmări o reconfigurare în „două blocuri mari” – unul „progresist”, prin apropierea PNL de USR, și unul „suveranist” – în care PSD și partidele de centru ar avea un rol diminuat. Totodată, liderul PSD a afirmat că Bolojan ar fi în „campanie prezidențială” și ar viza alegerile din 2030, motiv pentru care, în opinia sa, nu ar exista interes pentru deblocarea rapidă a situației politice. [...]
PSD ridică presiunea pe PNL să elibereze posturile politice din administrație , într-un moment în care negocierile pentru o nouă formulă de guvernare se suprapun peste o bătălie pentru controlul funcțiilor numite pe criterii politice, potrivit G4Media . Liderul PSD, Sorin Grindeanu , acuză PNL de „ipocrizie” pentru că vorbește despre trecerea în opoziție, dar nu ar fi demisionat din funcțiile ocupate în aparatul de stat. Grindeanu a indicat explicit zona posturilor împărțite politic – secretari și subsecretari de stat, prefecți și subprefecți, șefi de agenții și instituții deconcentrate – susținând că, spre deosebire de liberali, „ai noștri și-au dat demisia a doua zi” după anunțul retragerii PSD din coaliție. Declarațiile au fost făcute luni seara, într-o emisiune la România TV. Miza: cine controlează administrația în timpul crizei politice Atacul pe tema demisiilor nu este doar o dispută de imagine: păstrarea sau eliberarea acestor poziții influențează funcționarea curentă a administrației și capacitatea unui viitor guvern de a-și instala rapid echipa în teritoriu și în aparatul central. În practică, astfel de posturi au rol în coordonarea instituțiilor și în implementarea deciziilor guvernamentale, inclusiv în relația cu autoritățile locale. „Exclus” ca Bolojan să rămână până în toamnă Întrebat când ar putea fi deblocată criza, Grindeanu a sugerat că situația s-ar simplifica dacă premierul Ilie Bolojan ar pleca din funcție, pe care a descris-o drept una „cu preaviz”. El a afirmat că, „din punctul meu de vedere, și constituțional, are zilele numărate la Palatul Victoria” și a reluat ideea că Bolojan ar încerca să rămână pentru a-și susține un plan de candidatură la președinție. În același context, liderul PSD a spus că deznodământul depinde „mult” și de președintele Nicușor Dan și a adăugat că este „exclus” ca Bolojan să rămână în funcție până în toamnă. Ce opțiuni de guvernare invocă PSD Grindeanu a evitat să indice o soluție clară de guvernare, deși PSD a inițiat – „cu ajutorul AUR”, potrivit sursei – moțiunea pentru demiterea guvernului Bolojan. El a menționat totuși câteva piste: varianta unui guvern minoritar, despre care a spus că nu ar fi „cea mai bună opțiune” pentru PSD; ideea unui „guvern stabil” care „să poată să guverneze”; disponibilitatea PSD pentru o soluție care să includă PNL, dar „să nu-l includă pe Bolojan”. Grindeanu a mai afirmat că PSD le-a transmis, la discuțiile cu președintele Nicușor Dan, că ar putea strânge o majoritate parlamentară pentru susținerea unui guvern, însă aceasta „nu se înscrie” nici în preferințele președintelui, nici în cele ale PSD. În sprijinul ideii că poate coagula voturi, el a invocat un total de 281 de voturi pentru schimbarea lui Bolojan. [...]
Traian Băsescu îl acuză pe președintele Nicușor Dan că prelungește criza guvernamentală și spune că ezitarea în desemnarea unui premier împinge România într-o „instabilitate politică”, potrivit Libertatea . Fostul președinte (2004–2014) a declarat marți, 19 mai, la B1TV, că nu înțelege de ce șeful statului nu a făcut o nominalizare de prim-ministru la două săptămâni după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. În opinia lui Băsescu, președintele ar fi trebuit să acționeze imediat după consultările oficiale de la Cotroceni din ziua precedentă. „Niciunul nu are Constituția României în vedere. Nu le pasă. Pur și simplu, niște amatori de proastă calitate care îngroapă țara asta.” Ce reproșează Băsescu și ce soluție propune Băsescu susține că partidele și președintele ar impune „condiții” care nu ar fi prevăzute de Constituție și că, în lipsa unei înțelegeri rapide între formațiuni, șeful statului ar trebui să desemneze un premier din partea partidului cu cel mai mare număr de parlamentari (PSD), oferindu-i un termen de 10 zile pentru formarea guvernului. „Ceea ce face domnul președinte acum este neconstituțional și târie țara într-o situație de instabilitate politică.” Fostul președinte a mai afirmat că procesul ar trebui continuat, dacă prima opțiune nu reușește să strângă o majoritate, către al doilea sau al treilea partid, criticând întâlnirile „informale” prelungite înainte de o nominalizare. Contextul crizei: de la retragerea sprijinului PSD la consultări fără rezultat România a intrat în criză politică pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a fost demis cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis și Florin Cîțu în octombrie 2021. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Consultările formale cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR au început pe 18 mai. Nicușor Dan a spus inițial că „scenariul cu premierul tehnocrat are șanse”, iar ulterior a afirmat că discuțiile vor continua „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”. În acest context, Libertatea notează că PNL și USR au decis să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier, dacă se conturează varianta ca PSD să dea prim-ministrul. [...]
UDMR anticipează o tranziție guvernamentală „din etapă în etapă”, fără o majoritate stabilă până în 2028 , pe fondul impasului politic creat după moțiunea de cenzură și căderea Guvernului, potrivit news.ro . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a spus marți seară că nu se aștepta ca prima rundă de consultări de la Palatul Cotroceni să ducă la conturarea unei soluții pentru o majoritate parlamentară și pentru funcția de premier, invocând pozițiile publice deja exprimate de partide. În evaluarea sa, „în acest moment nu există o soluție cu care să poți să mergi în Parlament”. De ce contează: risc de instabilitate și guvernare pe termen scurt Kelemen Hunor s-a declarat sceptic că viitorul Executiv va putea rămâne la Palatul Victoria până la alegerile legislative din 2028. El a indicat că, deși ar fi preferabilă o formulă de guvernare pentru „doi ani și jumătate”, consideră că nu va fi posibil și că procesul va trebui gestionat incremental. „Ar fi bine să avem o soluție pentru doi ani și jumătate, până la alegerile din 2028, dar mi se pare că nu va fi posibil așa ceva, trebuie să mergem din etapă în etapă.” Ce soluții vede UDMR: „flexibilizarea” pozițiilor și scenariul unui guvern minoritar Liderul UDMR consideră că partidele trebuie să își „flexibilizeze pozițiile” și anticipează că abordările se pot schimba după ce o primă propunere de prim-ministru nu va trece de votul Parlamentului. În acest context, el a menționat posibilitatea ca un partid pro-european rămas în opoziție să susțină un guvern minoritar. Kelemen Hunor a mai afirmat că „responsabilizarea liderilor politici și partidelor politice este o doleanță absolut legitimă” și a adăugat că se aștepta la blocajul actual încă dinaintea moțiunii de cenzură. [...]
Kelemen Hunor spune că măsurile fiscale „fără excepții” au avut miză bugetară, dar cer nuanțe potrivit news.ro . Liderul UDMR afirmă că Ilie Bolojan , ca prim-ministru, a urmărit ca măsurile guvernamentale să se aplice tuturor, fără excepții, pentru a evita „portițele” prin care „se strecoară și alții”, însă susține că „realitatea arată un pic altfel în România”. Declarațiile au fost făcute marți seară, la Digi 24, în contextul discuțiilor despre măsuri menite să aducă venituri suplimentare la buget. Kelemen Hunor a argumentat că, din perspectiva constrângerilor macro-bugetare, „nu aveai altă soluție”, invocând deficitul în creștere, datoria publică în creștere și împrumuturile „foarte scumpe”. De ce contează: spațiul de manevră fiscală, limitat de deficit și costul finanțării Mesajul central al președintelui UDMR este că principiul aplicării uniforme a măsurilor este „corect”, dar că, în practică, guvernarea are nevoie de „nuanțe” atunci când implementează decizii cu impact bugetar și social. În lectura sa, presiunea pe finanțele publice reduce opțiunile, iar costul ridicat al împrumuturilor îngustează și mai mult marja de decizie. „Principiul era corect, dar realitatea arată un pic altfel în România.” Context politic: UDMR și continuarea guvernării cu PSD Kelemen Hunor a mai spus că, în opinia sa, guvernarea alături de PSD ar fi trebuit continuată până la „rocada” stabilită prin protocolul coaliției. În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete sunt vizate sau ce excepții ar fi fost discutate. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD ridică miza negocierilor pentru premier , după ce prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a catalogat drept „lipsă de decență, lipsă de respect, infantilism” afirmațiile liderului PSD Sorin Grindeanu despre Ilie Bolojan, potrivit news.ro . Ciucu a spus că eticheta de „zombie politic” pusă de Grindeanu lui Bolojan este contrazisă de nivelul de încredere publică de care acesta s-ar bucura „conform cercetărilor sociologice”. În intervenția de luni seară la Digi 24, liderul PNL a susținut că „zombie politic” ar fi, în schimb, un politician cu încredere „sub 10%” și a adăugat că, în opinia sa, Bolojan „are un viitor politic foarte bun în față”. Ruptura de PSD, prezentată ca premisă pentru relansarea PNL În același context, Ciucu a afirmat că alegătorii le cer liberalilor să încheie colaborarea cu PSD și a prezentat separarea de social-democrați drept condiție pentru relansarea partidului. El a invocat trei argumente principale: PSD „a fugit de răspundere” și nu și-ar fi asumat eșecul guvernării Ciucă–Ciolacu, în timp ce PNL spune că și-a asumat partea de vină; liberalii ar încerca, „prin Ilie Bolojan și guvernul său”, să corecteze ce au greșit, în timp ce PSD „nu a susținut guvernarea”; coaliția mare PNL–PSD (menționată de Ciucu ca având 60%) ar fi lăsat spațiu de manifestare pentru partide precum AUR. Ciucu a mai spus că o separare „pe termen lung și foarte lung” de PSD ar face bine democrației, pentru că PNL ar urmări să se întărească în opoziție, să se reformeze și să crească „o nouă generație de politicieni”. Ce a spus Grindeanu despre Bolojan și negocieri Președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat luni, după consultările cu președintele Nicușor Dan pentru desemnarea premierului, că PSD nu mai dorește un guvern condus de Ilie Bolojan. El a susținut că „toate lucrurile sunt blocate din cauza unui singur om” și l-a descris pe Bolojan drept „un fel de zombie politic” care „se plimbă și se agață de această funcție”. Totuși, Grindeanu a nuanțat poziția, afirmând: „Cu Ilie Bolojan pot să negociez, dar nu Ilie Bolojan prim-ministru”. [...]
