Știri
Știri din categoria Politică
Schimbarea premierului ar putea debloca proiecte-cheie, dar tensiunile PSD–PNL se adâncesc, după ce secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a transmis că partidul nu ar respinge un scenariu de desemnare a unui premier social-democrat dacă acesta ar scoate România din blocajul politic și ar permite continuarea unor angajamente precum PNRR și aderarea la OCDE, potrivit G4Media.
Manda i-a răspuns prim-vicepreședintelui PNL Dan Motreanu, care a prezentat public un scenariu „ironic” de „puci” în PSD, după modelul celui invocat în PNL, în care președintele Nicușor Dan l-ar desemna premier pe Constantin Toma, primarul PSD al Buzăului, cunoscut pentru criticile la adresa conducerii propriului partid.
În replica sa, Manda susține că PSD nu ar pune „orgoliul politic” deasupra interesului României și că, dacă un astfel de scenariu ar debloca situația politică, partidul nu l-ar respinge. În argumentație, liderul PSD indică o listă de obiective care ar depinde de ieșirea din blocaj:
Potrivit aceleiași surse, mesajul a fost transmis pe Facebook.
În același context, Manda îl atacă pe Motreanu și acuză PNL că se „agață” de guvernare pentru „funcții și privilegii”.
Textul redă și un pasaj în care Manda îl vizează pe Ilie Bolojan, în cadrul scenariului discutat, sugerând că un „primar PSD” ar trebui să se gândească de două ori înainte să accepte o astfel de nominalizare, pe fondul neîncrederii în respectarea unui angajament politic.
Separat, Manda îl atacă și pe primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, despre care articolul notează că se afla sub control judiciar după ce DNA l-a pus sub acuzare pentru luare de mită.
Recomandate
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
Reforma administrativ-teritorială revine pe agenda PSD cu miza reducerii birocrației și a costurilor , însă primarul Buzăului, Constantin Toma , avertizează că demersul nu trebuie transformat într-o simplă redesenare politică a hărții, potrivit Digi24 . Social-democratul spune că partidul încearcă astfel „să mai stingă din imaginea proastă din ultimul timp”, dar susține că efectul poate veni doar dintr-o reformă amplă, cu interes național. Toma afirmă că o eventuală reorganizare administrativ-teritorială ar trebui construită ca „proiect de țară”, cu implicarea mediului academic și a unor instituții precum Academia Română și Administrația Prezidențială, urmată de negociere într-o comisie cu reprezentanți ai tuturor partidelor, pe baza unor reguli stabilite dinainte. „Probabil vor să mai stingă din imaginea proastă din ultimul timp. Acest lucru nu-l poţi face decât printr-o mare reformă şi atunci prima pe care o ai la îndemână este reforma administrativ-teritorială, care nu s-a făcut de 58 de ani (...)” Ce ar urmări reforma, în viziunea lui Constantin Toma Primarul Buzăului leagă reorganizarea de obiective operaționale: reducerea birocrației și îmbunătățirea serviciilor publice. El spune că discuția nu ar trebui limitată la economii bugetare, ci la „așezarea României pe un drum de dezvoltare”, în condițiile în care o parte dintre cetățeni ar vedea în acest demers o cale către o dezvoltare mai bună. În același context, Toma indică și o posibilă comasare a județului Buzău cu Vrancea, invocând legături istorice între cele două județe. Criteriile propuse de PSD pentru „localități sustenabile” PSD a propus șase criterii care ar urma să fie avute în vedere în reforma administrativ-teritorială, pentru a stabili localitățile sustenabile din punct de vedere administrativ: populație și demografie; sustenabilitate economică; capacitate administrativă; conectivitate; accesibilitate; servicii publice locale. Toma insistă că reforma nu ar trebui făcută „în funcție de interese personale sau de partid”, ci în logica unui interes național, tocmai pentru ca reorganizarea să producă efecte în administrație și în calitatea serviciilor, nu doar schimbări pe hartă. [...]
Schimbul de replici Grindeanu–Bolojan ridică tensiunea politică în jurul guvernării , într-un moment în care mesajele publice dintre liderii PSD și PNL se mută din zona negocierilor în cea a atacurilor personale, cu potențial de a complica cooperarea politică, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reacționat la îndemnul transmis anterior de Ilie Bolojan – „Hai, Sorine, guvernează!” – spunând despre fostul premier că este „un fel de speaker motivațional” care participă la „întâlniri aranjate”, unde nu este „deranjat de întrebări serioase” despre direcția în care a dus România. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Antena 3 CNN , și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Grindeanu a formulat și replica directă la mesajul lui Bolojan: „Am văzut că mi-a zis «Sorine, guvernează». Pot să-i spun că acum am guvernat şi noi, dar nu am tăiat, sigur am reparat ce ai făcut tu.” Contextul mesajului și ecoul public Digi24 notează că mesajul „Hai, Sorine, guvernează” a fost rostit de președintele PNL în cadrul unei emisiuni, unde i s-a cerut să îi transmită această replică liderului PSD. Momentul, înregistrat video, a circulat ulterior online și a generat „numeroase comentarii” în mediul digital. De ce contează Schimbul de acuzații și ironii între lideri ai celor două partide majore mută disputa într-o zonă de confruntare publică, nu de dialog instituțional. În practică, astfel de mesaje pot alimenta incertitudinea politică și pot influența capacitatea de coordonare în jurul deciziilor de guvernare, mai ales când tema centrală devine „cine guvernează” și cu ce bilanț. [...]
Dominic Fritz susține reducerea numărului de județe, dar avertizează că reforma PSD poate rămâne fără consens politic , potrivit Mediafax . Președintele USR spune că România are „prea multe județe” și că unele nu se mai pot susține financiar, însă tratează cu scepticism inițiativa social-democraților. Fritz a declarat, într-o intervenție la Digi24 , că direcția de „a reduce din județe” și de a crește numărul de locuitori „pe roate” (formulare redată ca atare în material) ar fi menită să îmbunătățească serviciile și că aceasta este „direcția corectă”. Argumentul invocat: sustenabilitatea financiară a județelor Liderul USR a afirmat că, din perspectivă administrativă, managerială și financiară, există județe care „nu se pot susține”, motiv pentru care o reformă administrativă care să reducă numărul lor ar fi justificată. Scepticism față de implementare și opoziție politică Deși validează direcția generală, Fritz spune că rămâne prudent în privința șanselor ca PSD să ducă reforma la capăt, invocând faptul că ar fi apărut deja voci din PSD care contestă propunerea. În același context, materialul amintește că Guvernul Bolojan a încercat anterior să contureze un proiect similar, dar nu a obținut consens în fosta coaliție, iar în prezent mai mulți lideri UDMR se opun reformei propuse de Guvernul Niculescu. Ce urmează: prima etapă, comasări voluntare în decembrie Ministrul Dezvoltării și-a propus ca prima etapă a comasărilor, cea voluntară, să aibă loc în luna decembrie, conform informațiilor din articol. Atunci, primarii comunelor cu sub 1.500 de locuitori ar urma să poată primi bonificații dacă decid să se unească administrativ cu o unitate administrativ-teritorială (UAT) învecinată. [...]
PNL cere intervenția MAI pentru menținerea ordinii publice înaintea manifestației anunțate de AUR și susținătorii lui Călin Georgescu, programată sâmbătă în București, invocând riscul de violențe și vandalism în cazul unui miting neautorizat, potrivit Digi24 . Într-un comunicat, PNL solicită Guvernului și Ministerului Afacerilor Interne să ia „toate măsurile necesare” pentru respectarea legii și prevenirea incidentelor. Liberalii susțin că, în lipsa autorizării și a măsurilor de aplicare a legii, pot apărea tulburări ale ordinii publice. „Facem direct răspunzători Guvernul PSD și liderii AUR de tulburările și vandalismele care ar putea rezulta dintr-un miting neautorizat, în contextul încălcării legii și al absenței măsurilor care se impun pentru aplicarea ei.” Miza: responsabilitatea autorităților și riscul de incidente în Capitală PNL afirmă că dreptul la protest și libertatea de exprimare sunt garantate, dar trebuie exercitate cu respectarea condițiilor legale. În același mesaj, partidul cere autorităților să acționeze „în limitele competențelor” pentru a preveni problemele dacă o manifestație nu îndeplinește cerințele de organizare. Liberalii își exprimă și susținerea față de poziția primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu , în ceea ce privește aplicarea legii și prevenirea incidentelor. În articol se menționează și că Ministerul Afacerilor Interne este condus de vicepremierul social-democrat Marian Neacșu. Suprapunerea cu meciul România – Polonia, argument pentru măsuri suplimentare Un element invocat de PNL este faptul că manifestația ar urma să coincidă cu meciul de fotbal România – Polonia, eveniment care ar aduce în București grupuri numeroase de suporteri. „Această suprapunere impune măsuri suplimentare de prevenție, pentru a evita eventuale confruntări sau încercări de provocare a unor violențe.” Totodată, PNL critică asocierea la manifestație a unor reprezentanți ai unor formațiuni politice extremiste din străinătate, pe care îi acuză de declarații xenofobe la adresa românilor din alte țări europene. Replica AUR: Simion spune că au existat cereri, dar au fost respinse George Simion îl acuză pe primarul general Ciprian Ciucu de minciună și susține că au fost depuse mai multe cereri pentru organizarea manifestației, însă toate ar fi fost respinse. Liderul AUR a mai declarat că va participa la protest și că este dispus să colaboreze cu autoritățile pentru ca evenimentul să se desfășoare fără incidente. „Au fost mai multe cereri depuse, respinse toate. Minte primarul Ciucu când spune că nu a văzut nicio cerere.” Afirmațiile vin după ce primarul general a spus că nu are cunoștință despre vreo solicitare de autorizare depusă de AUR pentru manifestația programată în Parcul Izvor. [...]
UDMR condiționează susținerea reformei administrativ-teritoriale de protejarea drepturilor comunității maghiare , avertizând că va folosi „toate mijloacele” împotriva unei reorganizări care nu simplifică administrația și „lezează” aceste drepturi, potrivit Digi24 . Mesajul lui Kelemen Hunor introduce o linie roșie politică într-un proiect aflat încă la nivel de propunere în PSD, cu potențial de a complica negocierile pe un pachet de măsuri prezentat drept reducere de costuri și creștere a calității serviciilor publice. Președintele UDMR spune că o reformă „bună” trebuie să vină „în ajutorul oamenilor” și să nu aducă prejudicii comunităților locale. În caz contrar, liderul UDMR afirmă că formațiunea va reacționa „dur”. „Dacă o reformă nu simplifică administraţia şi lezează drepturile comunităţilor maghiare, atunci este o reformă proastă! Vom lua măsuri împotriva ei cu toate mijloacele de care dispunem”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook. Condiția UDMR: fuziuni doar cu referendum local Kelemen Hunor mai arată că UDMR insistă ca orice fuziune de localități să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. El își argumentează poziția prin discuții avute la Aiud cu viceprimari UDMR care lucrează sub conducerea unui primar român și prin consultări anterioare cu lideri locali din Rimetea. În relatarea sa, liderul UDMR indică faptul că discuția a evoluat de la ideea fuziunii localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori la „planuri” succesive pe care le numește „nechibzuite”, fără a detalia concret variantele. PSD: propunerea e în lucru, miza declarată este reducerea costurilor Din partea PSD, Sorin Grindeanu afirmă că reforma administrativă este, deocamdată, în stadiul unei propuneri formulate de europarlamentarul Dragoș Benea și că nu a existat până acum o discuție pe acest subiect în interiorul partidului. „Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea, să discutăm despre o reorganizare asemănătoare sau aşa cum au Curţile de Apel din România. Şi de aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a declarat Grindeanu. Grindeanu mai susține că reforma ar urmări servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului, invocând situația unor localități mici care „nu mai pot să se susțină din punct de vedere economic” și nu au capacitatea administrativă pentru proiecte europene sau servicii publice de calitate. Ce urmează În forma prezentată, proiectul este descris ca propunere internă, fără o decizie formală în PSD. Poziționarea UDMR ridică însă o condiționare explicită pentru orice variantă de reorganizare: să nu afecteze drepturile comunităților maghiare și, în cazul fuziunilor, să existe validare prin referendum local. [...]
