Știri
Știri din categoria Politică
Tensiunile geopolitice sporesc temerile europenilor privind securitatea personală și colectivă – acesta este principalul rezultat al unui nou sondaj prezentat de Parlamentul European, care arată că amenințările globale influențează profund percepțiile cetățenilor UE asupra viitorului. Conform Eurobarometrului publicat miercuri, 52% dintre europeni sunt pesimiști cu privire la viitorul lumii, în timp ce 66% solicită o implicare sporită a UE în domeniul securității. Sondajul reliefează o societate europeană îngrijorată de instabilitate, dar în același timp dornică de unitate și acțiune coordonată din partea instituțiilor europene.
Respondenții au indicat o serie de riscuri și provocări care le afectează sentimentul de siguranță:
Aceste teme apar în contextul unei crize geopolitice extinse, care include războiul din Ucraina, tensiunile în Orientul Mijlociu și instabilitatea economică globală.
Chiar dacă percepțiile privind viitorul lumii și al Europei sunt în general pesimiste – 39% dintre europeni nu văd un viitor promițător pentru UE, iar 41% sunt sceptici în legătură cu viitorul propriei țări – la nivel personal, 76% se declară optimiști în ceea ce privește propriul viitor și cel al familiei. Acest contrast arată o disociere între încrederea în forțele proprii și încrederea în mecanismele internaționale sau naționale de guvernare.
Cetățenii vor ca Uniunea Europeană să adopte un rol mai ferm în contextul geopolitic actual:
Printre domeniile în care europenii așteaptă acțiuni clare se numără apărarea și securitatea, independența energetică și consolidarea competitivității economice și industriale.
Roberta Metsola a subliniat că „Europa trebuie să fie mai puternică și mai asertivă”, adăugând că cetățenii se așteaptă ca Uniunea să fie pregătită, să protejeze și să acționeze împreună. Mesajul său reflectă presiunea tot mai mare asupra instituțiilor europene de a reacționa coerent și ferm în fața crizelor globale.
Pe plan intern, europenii identifică inflația, creșterea prețurilor și costul vieții drept cele mai urgente probleme. În paralel, respondenții își exprimă sprijinul puternic pentru valorile fundamentale ale UE:
Deși încrederea în UE a înregistrat o ușoară scădere, tinerii rămân principalii susținători ai proiectului european, iar apartenența la Uniune este în continuare percepută pozitiv de o majoritate relativă.
Acest sondaj oferă o imagine detaliată a unui electorat care se simte vulnerabil într-o lume imprevizibilă, dar care încă privește spre Uniunea Europeană cu speranța că va oferi stabilitate, protecție și direcție.
Recomandate
Vaticanul pune sub semnul întrebării coerența regimului de sancțiuni al UE în războaie , acuzând blocul comunitar că aplică selectiv dreptul internațional și reacționează diferit la invazii militare comparabile, potrivit Politico . Declarațiile au fost făcute la Roma de cardinalul Víctor Manuel Fernández , prefectul Dicasterului pentru Doctrina Credinței, la deschiderea unei reuniuni rare, cu ușile închise, a cardinalilor din întreaga lume, convocată de Papa Leon al XIV-lea. Tema centrală: modul în care Biserica ar trebui să răspundă la ceea ce pontiful numește o „cultură globală a puterii” care alimentează conflictele moderne. În intervenția sa, Fernández a susținut că guvernele ajung să aplice principiile morale și juridice „în funcție de conveniența politică”, iar criteriile diferă în funcție de relația cu statul vizat. „Dacă o țară este un inamic, este condamnată ca nedemocratică și sancționată în diverse moduri; dar dacă este un aliat, faptul că îi lipsesc libertatea de exprimare, drepturile omului sau democrația este ignorat.” Ce reproșează Vaticanul UE: sancțiuni, ajutor financiar și arme, dar nu consecvent Cardinalul a acuzat explicit Uniunea Europeană de inconsecvență în politica externă, indicând diferențe între cazuri în care UE impune sancțiuni economice și cazuri în care oferă sprijin financiar și armament, fără a aplica același tip de răspuns „în fața altor invazii, chiar mai grave”, cu consecințe mai brutale pentru populații. „Uniunea Europeană, de fapt, impune sancțiuni economice unei țări și trimite ajutor financiar și arme alteia; totuși nu face același lucru în fața altor invazii, chiar mai grave, cu consecințe și mai brutale pentru populații întregi.” În lectura Vaticanului, aceste „contradicții” ar indica faptul că, în practică, deciziile sunt conduse de interese politice și economice, nu de un set stabil de valori și adevăruri. Context: presiune pentru revizuirea doctrinei „războiului just” Reuniunea a fost convocată pentru a discuta inclusiv încercarea Papei Leon al XIV-lea de a reevalua doctrina tradițională a „războiului just”, despre care spune că a fost invocată prea des pentru a justifica acțiuni militare. Politico notează că această poziție l-a adus deja pe pontif în conflict cu vicepreședintele SUA, JD Vance, după ce papa a pus sub semnul întrebării dacă loviturile SUA-Israel asupra Iranului ar putea îndeplini criteriile unui război considerat „just”. Fernández a argumentat că noțiunea de „autoapărare legitimă” este extinsă dincolo de sensul ei, invocând Rusia, Statele Unite și alte puteri care ar folosi justificări largi pentru intervenții militare, de la Ucraina la Orientul Mijlociu. În plus, a spus că și doctrina catolică este „manipulată” pentru a legitima „cele mai nedrepte războaie”. După discuții, Vaticanul a transmis, într-o sinteză, că „multe” grupuri de lucru ale cardinalilor au fost de acord asupra nevoii de a depăși doctrina tradițională a războiului just. În discursul final de sâmbătă, Papa Leon al XIV-lea a indicat însă că dezbaterea rămâne deschisă și a promis că va aborda subiectul cu „rigoarea teologică și pastorală necesară”, în lumina schimbărilor profunde ale conflictelor contemporane. [...]
Live-ul Dianei Șoșoacă din Moscova readuce în prim-plan riscurile de propagandă și dezinformare în spațiul public românesc , într-un moment în care Rusia își menține controlul strict asupra libertăților civice și asupra economiei, potrivit Mediafax . Europarlamentara a transmis sâmbătă un live pe Facebook din zona Pieței Roșii, prezentând Rusia drept model de „eficiență, ordine, libertate și dezvoltare”. În transmisiune, Șoșoacă a lăudat „civilizația” și curățenia din Moscova, descriind zona Pieței Roșii drept „ceva de vis”, și a susținut că „foarte mulți europeni solicită cetățenia” rusă pentru că „aici nu găsești politica woke”. Paradoxul platformei: „libertate” pe Facebook, blocat în Rusia Un element central al episodului este contradicția dintre mesaj și contextul juridic din Rusia: Facebook și Instagram sunt blocate din 2022, iar Meta (compania care le deține) a fost declarată de o instanță din Moscova organizație „extremistă”, notează publicația. Materialul amintește și că legislația rusă privind „organizațiile extremiste” prevede pedepse cu închisoarea pentru implicarea în activitățile unor astfel de organizații, chiar dacă autoritățile ruse au indicat inițial că utilizarea de către persoane obișnuite nu ar fi ținta principală. „Piață liberă” și investiții, în context de sancțiuni și control de stat Șoșoacă a vorbit despre investiții și despre existența unei „piețe libere”, însă articolul plasează afirmațiile în contextul economiei ruse după invadarea Ucrainei: sancțiuni occidentale, cheltuieli militare ridicate și un control mai mare al statului asupra sectoarelor strategice. Mediafax menționează, între altele, controale de capital, condiții dure pentru companiile străine care vor să iasă de pe piață și preluări temporare ale administrării unor active ale companiilor din țări considerate „neprietene”. Totodată, investițiile străine ar fi fost puternic afectate, iar numeroase companii internaționale au părăsit Rusia după februarie 2022. Context politic: recidivă pro-Kremlin și poziționare în Parlamentul European Episodul vine după o vizită recentă a europarlamentarei la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, unde i s-a adresat direct lui Vladimir Putin și a susținut că România nu ar trebui să ajute Ucraina cu bani și arme. Ministerul Afacerilor Externe a reacționat atunci, afirmând că Diana Șoșoacă nu vorbește în numele României și că prezența unor cetățeni europeni alături de oficiali ruși și persoane aflate sub sancțiuni „nu îi validează pe aceștia, ci îi descalifică pe cei care participă”. În plan european, Mediafax arată că Șoșoacă a fost singurul europarlamentar român care a votat împotriva rezoluției prin care Parlamentul European a condamnat acțiunile provocatoare ale Rusiei și incursiunile dronelor în România, statele baltice și Finlanda. Rezoluția a fost adoptată cu 412 voturi pentru, 63 împotrivă și 53 de abțineri și cere întărirea flancului estic al UE și NATO, de la Arctica până la Marea Neagră, inclusiv împotriva amenințărilor cu drone. Votul a venit după incidentul de la Galați, unde o dronă de origine rusă a lovit un bloc de locuințe, rănind civili și provocând pagube. [...]
Blocarea concursurilor pentru posturi de medici a lăsat fără joburi peste 2.000 de specialiști , susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete , într-un mesaj către premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit News . Rogobete afirmă că, în numele „reformei”, Bolojan nu ar fi fost de acord cu scoaterea la concurs a unor posturi necesare spitalelor, ceea ce ar fi împins o parte dintre medicii proaspăt specializați în șomaj. Miza: deficit de personal în spitale și investiție publică irosită Rogobete spune că a semnat „peste 2.000 de diplome de medic specialist” pentru tineri care au terminat rezidențiatul, au promovat examenul de specialitate și au primit recunoașterea oficială a profesiei, însă „în foarte multe cazuri” aceștia ar fi ajuns șomeri. În același timp, fostul ministru relatează că managerii de spitale îi transmiteau că nu mai au cu cine acoperi gărzile, în condițiile în care pacienții cereau medici, iar tinerii specialiști cereau locuri de muncă. Acuzația: „reforma” ca etichetă, nu ca politică publică Fostul ministru contestă ideea că blocarea angajărilor ar fi o reformă și pune problema eficienței cheltuirii banilor publici pentru formarea medicilor: „Să formezi medici pe bani publici, să investeşti ani de pregătire în ei şi apoi să-i laşi fără posibilitatea de a profesa, în timp ce spitalele duc lipsă de personal?” Rogobete mai susține că termenul „reformă” ar fi folosit mai degrabă ca instrument de comunicare decât ca politică publică, iar o reformă reală ar trebui măsurată în rezultate, nu în sloganuri. Mesajul către Bolojan În final, Rogobete îi transmite premierului interimar: „Nu faceţi nicio reformă. Nici dumneavoastră, nici cei care vă înconjoară.” și încheie cu apelul: „Domnule Bolojan, opriţi-vă. Lăsaţi România să meargă înainte prin fapte, nu prin etichete.” [...]
Fără voturile UDMR , un guvern PSD condus de Sorin Grindeanu rămâne sub pragul de 233 de voturi , iar presiunile pentru schimbarea poziției Uniunii cresc, potrivit Mediafax , care citează surse politice menționate de G4Media. Miza este una de aritmetică parlamentară: învestirea unui cabinet are nevoie de 233 de voturi, iar PSD pornește de la 127 de parlamentari (91 deputați și 36 senatori). Cu sprijinul minorităților naționale (încă 17), totalul ar urca la 144, insuficient pentru a trece un guvern minoritar fără alianțe suplimentare. De ce UDMR devine „votul-pivot” în scenariul Grindeanu În scenariile descrise, UDMR este piesa care poate muta decisiv balanța. Totuși, conform acelorași surse, UDMR nu și-ar fi schimbat poziția stabilită vineri, când, alături de PNL și USR, a decis să îl susțină pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan. Fără UDMR, calculele pentru un Cabinet PSD minoritar sunt descrise ca „extrem de fragile”, PSD având nevoie de voturi din mai multe zone parlamentare, inclusiv de la liberali „anti-Bolojan”, de la grupul din jurul lui Victor Ponta și din zona unor parlamentari neafiliați sau din SOS România. Calculele de voturi: cât lipsește și de unde ar putea veni Materialul conturează mai multe surse potențiale de voturi, dar subliniază că unele cifre sunt estimări politice, nu date oficiale: Liberali „anti-Bolojan” : estimări „în jurul a 20–25” de parlamentari; cu 25 de voturi, PSD + minorități + UDMR ar ajunge la „aproximativ 200” de voturi. Grupul din jurul lui Victor Ponta : 18 membri la Camera Deputaților (Uniți pentru România) și 10 la Senat (PACE – Întâi România). Dacă ar vota „compact”, blocul PSD–minorități–UDMR–Ponta ar ajunge la 203 voturi . Cu încă 25 de liberali „anti-Bolojan”, totalul ar urca la 228 , rămânând sub prag. Pentru a trece, ar mai fi necesare „câteva voturi” din SOS România (15 deputați) sau de la neafiliați (20 în total: 12 deputați și 8 senatori), o parte provenind din reconfigurările din fostele blocuri POT și SOS. Contextul politic: declarațiile Olguței Vasilescu și poziția PNL Contextul este legat de declarațiile făcute sâmbătă de Lia Olguța Vasilescu, vicepreședintă PSD, care a spus că voturile obținute de Adrian Veștea pot fi „un punct de pornire” pentru un Cabinet Grindeanu și a invocat caracterul secret al votului în Parlament. „Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit materialului. De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că PNL nu a promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar posibilitatea unui acord politic pe baza căruia să fie analizată susținerea unui guvern, susținând că nu există încă un acord și acuzând PSD că vrea susținere necondiționată. [...]
Irakul a declanșat o campanie anti-corupție cu arestări în „ Zona Verde” din Bagdad , o mișcare care poate redesena rapid echilibrul de putere din interiorul aparatului de stat și al Parlamentului, potrivit Reuters . Forțe de securitate irakiene au arestat duminică dimineață politicieni, parlamentari și oficiali guvernamentali de rang înalt, în ceea ce surse de securitate și juridice descriu drept începutul unei campanii mai ample ordonate de premierul Ali al-Zaidi. Unități de elită ale Counter Terrorism Service (CTS) au descins la locuințele unor politicieni și oficiali din interiorul Zonei Verzi, zona fortificată care găzduiește Parlamentul, ambasadele străine și biroul premierului. Până la acest moment, nu a existat o declarație oficială privind arestările. De ce contează: semnal de control politic și instituțional Operațiunea a fost lansată la ordin direct al premierului, după ce autoritățile judiciare au emis mandate de arestare în cadrul unei reprimări a unor „rețele suspectate de corupție”, potrivit surselor citate. Zaidi, instalat în funcție în luna mai, a promis să combată corupția „înrădăcinată”, una dintre problemele recurente ale guvernanței în Irak, în pofida promisiunilor repetate ale guvernelor anterioare de a trage la răspundere oficiali. Ce a declanșat valul de mandate Descinderile de duminică vin după arestarea recentă a mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv a unui ministru adjunct al petrolului, pe acuzații legate de corupție. Potrivit acelorași surse, aceste arestări au dus la emiterea unor mandate suplimentare, puse în aplicare duminică. Agenția de stat INA a citat o sursă de rang înalt care a spus că unele dintre cele mai recente arestări s-au bazat pe declarații date de Adnan al-Jumaili, ministru adjunct al petrolului responsabil de rafinare, după reținerea sa în dosarul de corupție. Conform sursei citate de INA, declarațiile lui al-Jumaili ar fi indicat o rețea mai largă de oficiali implicați în presupuse scheme de corupție. Ce urmează: căutări extinse și continuarea operațiunii Unele persoane vizate au reușit să fugă înainte ca forțele de securitate să ajungă la ele, ceea ce a determinat autoritățile să închidă intrările în Zona Verde și să lanseze o operațiune de căutare mai amplă, au spus sursele de securitate și juridice. Acestea se așteaptă ca acțiunea să continue în zilele următoare. [...]
PSD acuză că negocierile pentru guvernare prelungesc blocajul politic, cu risc de deteriorare a percepției de țară : deputatul social-democrat Marius Budăi susține că PNL și USR au transformat criza guvernamentală într-o „strategie politică deliberată” și avertizează că instabilitatea poate cântări în evaluările agențiilor internaționale de rating, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Budăi descrie o serie de episoade pe care le prezintă drept „dovezi” ale blocajului, inclusiv negocieri purtate în jurul unei nominalizări de premier și condiții succesive, urmate – în relatarea sa – de plecarea de la discuții fără semnarea unui acord. Un alt exemplu invocat este legat de Ilie Bolojan , despre care Budăi afirmă că ar fi pus pe masă la Cotroceni mai multe variante de ieșire din criză, inclusiv susținerea unui guvern PSD la votul de învestitură, pentru ca ulterior să anunțe că PNL nu va susține această opțiune. Disputa pe „majoritatea” PNL–USR–UDMR și dreptul de a propune premierul Budăi contestă existența și soliditatea unei majorități parlamentare PNL–USR–UDMR, despre care spune că este „de conjunctură”, formată „ad-hoc” și fără legitimitate electorală, întrucât partidele nu ar fi candidat împreună și nu ar fi cerut un mandat comun. „Niciun alegător nu a pus ștampila pe o alianță PNL-USR-UDMR – pentru că aceasta nu a existat.” El mai susține că „fisurile interne și ezitările propriilor parlamentari” ar arăta că această majoritate „nu o controlează și mai ales nu o dețin”, în timp ce PNL și USR „pretind dreptul absolut de a da primul-ministru”. Avertismentul privind ratingul: „România nu este astăzi la statutul de junk” În aceeași postare, Budăi afirmă că agențiile internaționale de rating urmăresc situația de la București și leagă riscul unei retrogradări de prelungirea crizei politice și de funcționarea unui guvern interimar „fără putere de decizie”. „România nu este astăzi la statutul de junk – dar drumul spre acea prăpastie se pavează exact cu acest tip de iresponsabilitate: luni de blocaj politic, guvern interimar fără putere de decizie, instabilitate instituțională cronică.” Budăi îi indică drept responsabili, în cazul unei deteriorări, pe „domnii Bolojan și Fritz”, susținând că ar fi ales „orgoliul politic” în locul stabilității. În contrapondere, deputatul PSD afirmă că partidul său „nu a cerut funcții și nu a impus blocaje”, ci ar fi propus „soluții de stabilitate”, dar s-ar fi lovit de refuzul celorlalți actori politici. [...]
