Știri
Știri din categoria Politică
Incidentul cu drona din portul Constanța ridică semne de întrebare despre eficiența cheltuielilor de apărare și despre capacitatea statului de a proteja infrastructura critică, într-un moment în care conducerea politică discută și o nouă formulă de guvernare, potrivit unei analize publicate de Libertatea.
În text sunt puse în același tablou două evenimente din primele zile ale lunii iunie: desemnarea lui Eugen Tomac drept candidat la funcția de prim-ministru (4 iunie 2026) și pătrunderea unei drone de producție ucraineană în zona portului Constanța (5 iunie 2026), care s-a autodetonat la zeci de minute după ce armata română ar fi anunțat armata ucraineană.
Autorul susține că episodul din port este „de o gravitate foarte mare”, prin prisma riscului de victime și pagube dacă drona ar fi lovit o încărcătură explozivă (produse petroliere sau chimice). În acest context, analiza reține concluziile comunicate public după o ședință cu instituțiile din zona apărării și siguranței naționale, concluzii atribuite președintelui Nicușor Dan și ministrului demis al Apărării (interimar la Transporturi), Miruță.
„Dacă mâine vine o nouă dronă ca asta în port, suntem tot la mila lui Dumnezeu și nu avem de ce să așteptăm o reacție mai bună din partea autorităților.”
Dincolo de dimensiunea de securitate, textul pune accent pe consecința economică implicită: vulnerabilitatea unui nod logistic major, cu potențial de pagube „uriașe” în cazul unui impact asupra unor stocuri periculoase. Autorul face o paralelă cu explozia din Beirut (4 august 2020) ca reper de risc, fără a indica o evaluare oficială a probabilității unui scenariu similar.
În același timp, analiza contestă eficiența alocărilor din ultimii ani pentru achiziții militare, afirmând că „multe din zecile de miliarde de euro” cheltuite ar fi fost direcționate prost sau în afara interesului public, în condițiile în care populația „plătește factura” inclusiv prin costurile de finanțare. Textul nu oferă însă o defalcare a sumelor sau contractelor la care se referă.
Analiza enumeră o serie de așteptări față de președinte în zona apărării naționale, între care:
Pe plan politic, autorul argumentează că desemnarea lui Eugen Tomac, la o lună după demiterea guvernului Bolojan, ar putea „submina încrederea” unei părți a electoratului în utilitatea votului la parlamentare. Textul susține că Tomac nu ar avea experiență economică comparabilă cu Ilie Bolojan și pune sub semnul întrebării eticheta de „guvern tehnic”, arătând că premierul desemnat este „un om politic”.
În sprijinul acestei idei, analiza amintește că Tomac a fost liderul PMP (partid neparlamentar) și că la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 PMP nu ar fi avut liste proprii, candidând pe listele Forța Dreptei, fără a trece pragul menționat în text.
Textul este un comentariu de opinie și nu include concluzii ale unor anchete oficiale privind incidentul din port, nici date publice care să cuantifice exact „zecile de miliarde” invocate sau eficiența lor. În lipsa acestor elemente, miza imediată rămâne una de încredere: dacă statul poate demonstra rapid că își poate proteja infrastructura critică și că deciziile de cheltuire în apărare produc capabilități utilizabile, nu doar contracte.
Recomandate
Amenințările cu suspendarea președintelui riscă să prelungească instabilitatea politică , într-un moment în care România tocmai a intrat într-o nouă etapă de negocieri instituționale după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a acuzat AUR că „servește interesele Rusiei” prin presiunea publică pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, susținând că Moscova ar urmări menținerea unei Românii „în continuare instabile”. Tomac a spus că, în actualul context „extrem de complex și plin de vulnerabilități”, România are nevoie de „acțiuni responsabile” raportate la cetățeni și la statutul țării. În acest cadru, el a legat demersurile AUR de un interes extern, afirmând că este „evident” că Rusia își dorește instabilitate la București. Ce a declanșat disputa AUR a anunțat în ultimele săptămâni că ar putea începe procedura de suspendare a președintelui , dacă Nicușor Dan nu cheamă toate partidele parlamentare la consultări după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. Marți dimineață, liderul AUR, George Simion, a reluat tema într-o postare pe Facebook, cerând un răspuns de tip „Da/Nu” de la urmăritori cu privire la inițierea suspendării. Poziția AUR: „Sancțiune politică”, nu verdict constituțional Președintele Consiliului Național AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 CNN că, dacă s-ar admite existența unui „derapaj” al președintelui față de Constituție, sancțiunea ar fi una politică, însă a precizat că nu el stabilește dacă a existat sau nu o încălcare, ci Curtea Constituțională . Peiu a mai spus că George Simion „face un sondaj printre susținătorii” partidului. Tot marți dimineață, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a cerut parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Care este procedura de suspendare, potrivit Constituției Conform explicațiilor din articol, președintele României poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, dacă: cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor solicită suspendarea; inițiativa este aprobată prin votul majorității parlamentarilor. Dacă Parlamentul votează suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea șefului statului. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că nu își depune mandatul și merge mai departe cu procedura de învestire , pe fondul negocierilor încă neîncheiate pentru o majoritate parlamentară, potrivit Digi24 . Tomac a respins public „zvonul” că ar urma să renunțe miercuri la mandat, invocând o „presupusă lipsă de sprijin” din partea partidelor. El afirmă că mandatul primit de la președintele Nicușor Dan este să formeze Guvernul și că va duce procedura „până la votul Parlamentului”, mesaj transmis într-o postare pe Facebook. „Circulă un zvon că mâine aș intenționa să îmi depun mandatul (...) Este FALS!” Negocierile pentru voturi: discuții în curs, sprijin încă neclar În paralel cu dezmințirea, Tomac susține că rămâne încrezător într-un vot favorabil în Parlament și acuză că „ipotezele menite să divizeze” nu au temei, făcând „apel la vigilență” și la unitate în jurul obiectivului de a obține votul de învestitură. Digi24 notează că premierul desemnat a continuat marți discuțiile cu partidele pentru a strânge voturile necesare. Deși a ieșit „încrezător” de la întâlnirea cu UDMR , declarațiile ulterioare ale lui Kelemen Hunor indică faptul că negocierile nu sunt tranșate. În același timp, PSD a transmis o listă de cerințe pe care vrea să le vadă în viitorul program de guvernare. Calendarul procedural: listă de miniștri și program până vineri, votul – săptămâna viitoare Conform informațiilor din articol, Tomac ar urma să depună în Parlament lista finală a miniștrilor și programul de guvernare până vineri, iar săptămâna viitoare să ceară votul aleșilor. El a mai spus, marți seară, că va merge în Parlament să ceară votul de încredere „în termenele procedurale”, după ce va avea acordul partidelor care încă nu s-au pronunțat, și că miercuri intenționează să solicite o întrevedere cu președintele Nicușor Dan, după finalizarea discuțiilor cu parlamentarii. [...]
Călin Georgescu cere suspendarea președintelui, într-un nou episod de escaladare instituțională : potrivit Digi24 , fostul candidat la alegerile prezidențiale le-a solicitat parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a lui Nicușor Dan, invocând forma „abuzivă” și „sfidătoare” în care șeful statului l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze un nou Guvern. Georgescu a făcut apelul marți, la ieșirea de la Judecătoria Sectorului 1, în fața a sute de susținători. El a susținut că Nicușor Dan ar ocupa „ilegal” Palatul Cotroceni și a cerut declanșarea imediată a procedurii de suspendare, pe fondul nemulțumirii față de desemnarea lui Eugen Tomac pentru formarea Executivului, potrivit Agerpres. Ce reproșează Georgescu și ce consecințe invocă În declarațiile citate de Digi24, Georgescu a legat desemnarea premierului de o acuzație mai amplă privind funcționarea instituțiilor și a avertizat asupra unui posibil impact economic și social. „Se impune asumarea răspunderii de către inițiatorii acestui demers, pentru că va fi un dezastru economic și social masiv.” Totodată, el a afirmat că aceeași răspundere ar reveni și partidelor care ar vota noul Guvern și a cerut parlamentarilor să acționeze „imediat” pentru suspendarea președintelui. Context: termen în instanță și dosarul în care este judecat Georgescu a venit la Judecătoria Sectorului 1 pentru un termen în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară, însă a stat doar câteva minute, iar procesul a fost amânat pentru luna august, mai notează publicația. Conform articolului, el a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General pentru promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea în public a ideilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Procurorii arată că faptele reținute ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inclusiv prin interviuri, declarații și postări online. Ce mai cere: „turul doi înapoi” și desecretizări În aceeași intervenție, Georgescu a susținut că „întoarcerea la democrație” ar însemna „turul doi înapoi” și a cerut desecretizarea ședinței CSAT și a unei ședințe informale a CCR dinaintea anulării alegerilor din 6 decembrie 2024, conform relatării Digi24. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își fixează reperele de politică externă și internă într-o serie de caracterizări scurte ale liderilor politici și ai marilor puteri, cu mesaje tranșante despre Rusia și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Tomac a făcut declarațiile luni seară, la Antena 3, unde a fost rugat să definească „printr-un cuvânt sau o propoziție” mai mulți lideri politici. În acest cadru, el l-a descris pe Nicușor Dan drept „un președinte care va scrie istorie pentru țară”. Mesajul central: Rusia, „inamic”, iar Putin „ne disprețuiește” În lista de caracterizări, Tomac a folosit formulări directe pentru actorii externi, indicând o poziționare fermă față de Rusia și o diferențiere între marile puteri: Rusia: „Inamic” Vladimir Putin: „Ne disprețuiește” Statele Unite: „Am încredere” Ucraina: „O țară pe care o respectăm” Donald Trump: „Un lider influent și important” Xi Jinping: „Un conducător care și-a consolidat poziția” Europa: „O port în suflet” Cum îi descrie pe liderii politici din România Pe scena internă, Tomac a oferit aprecieri diferite, de la elogii la critici, în funcție de persoană: Nicușor Dan: „Un președinte care va scrie istorie pentru țară” Ilie Bolojan: „Un om politic cu multă experiență” Sorin Grindeanu: „Un om politic destul de dispus să facă lucruri importante pentru ca țara să meargă înainte” Dominic Fritz: „Un lider politic pe care îl respect” Kelemen Hunor: „Un om politic cu foarte multă experiență și aș spune un bun român de etnie maghiară” George Simion: „Un politician care nu respectă regulile” Eugen Tomac (despre sine): „Un român care își iubește țara” În aceeași serie de răspunsuri, Tomac a mai spus despre „Moldova” că este „parte din țara mea”, iar despre „România” că este „țara mea”. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
Kelemen Hunor cere un guvern „politic”, chiar și monocolor, pentru a debloca formarea Executivului , în scenariul în care cabinetul propus de premierul desemnat Eugen Tomac nu obține votul de învestitură, potrivit Mediafax . Președintele UDMR a spus la TVR Info că, din perspectiva sa, formula politică a viitorului cabinet contează mai mult decât componența, insistând pe ideea de asumare și răspundere politică pentru actul de guvernare. „Eu sunt pentru un guvern politic. Nu mai contează pentru mine, în acest moment, dacă e format doar din PSD, poate să fie și un guvern monocolor, dacă e format doar din PNL, dacă este PSD-PNL-USR sau PSD-PNL-USR-UDMR, doar să fie un guvern care răspunde politic pentru ceea ce face”, a declarat Kelemen Hunor. Responsabilitatea pentru majoritate, împărțită între partide Întrebat dacă PSD ar trebui să fie primul partid care să propună o soluție de guvernare, având cel mai mare număr de mandate, liderul UDMR a răspuns că responsabilitatea revine tuturor formațiunilor politice. În același context, el a arătat că, deși social-democrații au cea mai mare reprezentare parlamentară, nu dețin singuri majoritatea necesară pentru formarea unui guvern și a cerut implicarea fiecărui partid în găsirea unei soluții pentru depășirea blocajului politic. Rezerve față de o nouă variantă tehnocrată Kelemen Hunor s-a declarat sceptic în privința instalării unui nou guvern tehnocrat dacă partidele nu vor veni cu propuneri de premier, argumentând că formațiunile politice nu ar trebui să renunțe la responsabilitatea de a propune șeful Executivului. „Partidele trebuie să aibă capacitatea de a propune un prim-ministru. După aceea, președintele decide”, a spus liderul UDMR. În opinia sa, o soluție tehnocrată ar echivala cu un eșec al partidelor de a-și asuma responsabilitățile pentru care au primit votul cetățenilor, iar dacă va fi nevoie de o nouă rundă de consultări, se așteaptă ca partidele parlamentare să vină cu propuneri politice. [...]
