Știri
Știri din categoria Politică
Decretul semnat de Nicușor Dan mută presiunea pe Parlament și pe calendarul formării Guvernului, după ce președintele l-a desemnat oficial pe Eugen Tomac candidat la funcția de prim-ministru, potrivit Antena 3. Pasul declanșează procedura prin care Tomac trebuie să ceară votul de încredere asupra programului și listei noului Executiv.
Administrația Prezidențială a transmis că decretul a fost semnat vineri, 5 iunie 2026, iar desemnarea îl plasează pe Eugen Tomac în poziția de a negocia sprijinul politic necesar în Parlament pentru învestire.
Nominalizarea fusese anunțată cu o zi înainte, joi seara, când Nicușor Dan a spus că l-a ales pe consilierul său Eugen Tomac, europarlamentar și președinte PMP, invocând nevoia de experiență politică în discuțiile cu partidele.
„Am ales o persoană care are experienţa politică pentru a discuta cu partidele. Este un act de responsabilitate din partea mea şi aştept aceeaşi responsabilitate din partea partidelor.”
Miza imediată este capacitatea premierului desemnat de a veni rapid cu o echipă și un program care să treacă de votul Parlamentului. Antena 3 notează că Tomac ar avea deja o listă de specialiști pentru portofoliile ministeriale, pregătită de mai bine de o săptămână și discutată inclusiv cu lideri de partid, în discuții neoficiale cu președintele și cu Tomac.
Totuși, aceeași sursă precizează că lista nu este completă: nu ar include, deocamdată, nume pentru Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor, urmând să fie identificate persoane pentru aceste portofolii.
Recomandate
Contestarea la CCR blochează, cel puțin temporar, schimbarea de statut a Voluntariului , iar miza este una de reglementare: dacă Parlamentul poate declara un oraș municipiu fără respectarea strictă a criteriilor legale și pe baza unor consultări locale vechi. Potrivit HotNews , președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea prin care orașul Voluntari (Ilfov) urma să fie declarat municipiu. Legea a fost transmisă președintelui pentru promulgare la 3 octombrie 2026, iar Administrația Prezidențială a anunțat sesizarea joi. Textul integral al comunicării oficiale este publicat de Administrația Prezidențială . De ce spune președintele că Parlamentul nu poate decide „discreționar” În sesizare, Nicușor Dan susține că declararea unui oraș ca municipiu nu poate fi făcută arbitrar, ci trebuie să respecte criterii „generale și obiective” stabilite prin lege. „A admite că Parlamentul poate declara ca municipiu un oraș care nu întrunește aceste condiții ar însemna lipsirea textului constituțional de orice efect util”, arată președintele în sesizare. Referendumul din 2004, considerat neactual Un punct central al argumentației este că legea se bazează pe un referendum din 31 octombrie 2004, fără a ține cont de evoluțiile ulterioare. Președintele invocă schimbarea „fundamentală” a structurii populației și pune sub semnul întrebării actualitatea consultării. În 2004, referendumul s-a desfășurat cu 24.426 persoane înscrise pe liste, la o populație de aproximativ 30.000 de locuitori. La 1 iulie 2025, Voluntari avea 49.417 locuitori, conform unei adrese a Direcției Județene de Statistică Ilfov citate în comunicat. În plus, Guvernul a arătat, în punctul său de vedere asupra legii, că aproximativ jumătate din populația actuală nu și-a exprimat votul în 2004. Referendumul din 2009, omis din documentația legii Președintele mai argumentează că voința exprimată în 2004 a fost contrazisă de o consultare ulterioară: referendumul din 22 noiembrie 2009 privind transformarea Voluntariului în Sectorul 7 al Municipiului București. În sesizare se arată că, potrivit Strategiei de dezvoltare locală a orașului Voluntari 2011–2020 (elaborată de Primăria Voluntari), 78% dintre participanți s-au exprimat în favoarea inițiativei. În același timp, Administrația Prezidențială susține că documentația care a însoțit legea contestată „omite complet” menționarea referendumului din 2009. Indicatori minimali neîndepliniți: deșeuri, spitale, postliceal Un alt set de argumente vizează îndeplinirea condițiilor minime prevăzute de lege pentru declararea ca municipiu. În fișa localității întocmită în martie 2026, indicatorul privind existența unui depozit controlat de deșeuri „cu acces asigurat” este bifat cu „nu”. Totodată, în fișa orașului este menționat un număr de 25 de paturi în spitale la 1.000 de locuitori, însă fără indicarea unităților spitalicești avute în vedere. În acest context, sesizarea citează avizul nr. 2009/18.03.2026 al Consiliului Economic și Social, potrivit căruia „orașul Voluntari nu are niciun spital public”. În plus, la indicatorul privind învățământul postliceal, documentația ar include o enumerare de școli gimnaziale, licee și o universitate, fără să rezulte „clar și expres” existența unei unități de învățământ postliceal. Ce urmează Sesizarea trimite legea în controlul Curții Constituționale, ceea ce amână promulgarea până la o decizie a CCR. Hotărârea Curții va stabili dacă actul normativ poate intra în vigoare în forma actuală sau dacă trebuie reanalizat de Parlament. [...]
PSD pune pe masă un pachet de intervenții în ministere, pe fondul acuzațiilor privind „facturi” de peste 30 mld. lei împinse în viitor , după ce Sorin Grindeanu l-a atacat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru execuția bugetară și pentru presiunea lăsată asupra finanțelor publice, potrivit Antena 3 . Președintele PSD susține că Bolojan ar fi lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și „un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că fostul premier „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, acuzând că „a sacrificat economia și a adâncit criza”. Ce măsuri spune PSD că urmează să aplice prin miniștrii din Guvern Grindeanu a prezentat o listă de măsuri pe care ar urma să le ia miniștrii PSD din cabinetul condus de Luca Niculescu, cu accent pe deblocări administrative și finanțări punctuale: Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță la nivel național Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș) Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu (în lipsa căruia se lucrează acum doar pe 45% din șantier) Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR” Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, „așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești” Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli Contextul invocat: presiune pe buget și deficit ridicat În același mesaj, Grindeanu a susținut că „acest trend trebuie inversat” și a plasat disputa în contextul situației bugetare, menționând că România are „în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” „Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul.” Articolul nu include reacția lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate și nici detalii suplimentare care să cuantifice, dincolo de suma invocată, structura „facturilor neachitate” sau instituțiile la care se referă. [...]
Ilie Bolojan evită escaladarea publică a tensiunilor cu președintele Nicușor Dan , preferând să păstreze reproșurile în discuții private, într-un moment în care tema funcționării instituțiilor rămâne sensibilă după criza guvernamentală din acest an, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24, fostul premier a spus că i-a transmis președintelui „unele lucruri”, dar a refuzat să detalieze în spațiul public. Întrebat ce are să-i reproșeze șefului statului, Bolojan a răspuns: „Dacă o să am ceva să-i spun, o să-i spun în privat. Și i-am mai spus unele lucruri.” „Colaborare instituțională”, fără „moment de ruptură” asumat Invitat să indice un moment de ruptură în relația cu Nicușor Dan, în timpul crizei guvernamentale, președintele PNL a susținut că nu a perceput unul „clar” și a descris relația drept una de „colaborare instituțională”. În același context, el a comentat că președintele „a acționat cum a socotit de cuviință”, în limitele atribuțiilor sale. Bolojan a insistat că nu consideră normal ca discuțiile private să fie expuse public: „Sunt discuții de natură privată și nu mi se pare normal să le exporți în spațiul public.” Context: critica „sindromului mașinii cu două volane” din Constituție Cu puțin timp înainte, Bolojan a vorbit la Summitul Rethink România 2026 despre ceea ce a numit „boli în Constituția noastră”, care ar produce „sindromul mașinii cu două volane” – o metaforă pentru ambiguități de putere și coordonare între instituții. Declarațiile sunt citate de News.ro . În intervenția de la summit, el a argumentat că, fără echipe puternice și oameni competenți, administrația nu poate livra rezultate „trainice”, mai ales când timpul la dispoziție este scurt și când apar blocaje instituționale. [...]
Nicușor Dan își reconfigurează echipa de la Cotroceni și aprobă trecerea în rezervă a șefului Jandarmeriei Capitalei , prin două decrete semnate vineri, potrivit Mediafax . Mișcările au impact operațional direct: una vizează zona de ordine publică din București, cealaltă întărește consilierea prezidențială pe educație și politici publice, într-un moment tensionat pentru sistemul de învățământ. Prin primul decret, directorul general al Jandarmeriei din București, Marius Toma, este trecut în rezervă (pensionat), la mai puțin de un an de la preluarea mandatului, conform aceleiași surse. Nicușor Dan a aprobat astfel retragerea acestuia din structurile Ministerului Afacerilor Interne. Al doilea decret îl privește pe Palatul Cotroceni : președintele a numit-o pe Diana Morar consilier pe politici publice și educație, cu statut de consilier onorific. Numirea vine după plecarea lui Sorin Costreie la Palatul Victoria, unde a preluat portofoliul Educației; Costreie era consilierul onorific care gestiona problematica din aria învățământului. Mediafax notează că Diana Morar preia un domeniu aflat „cu mari probleme” în ultima săptămână, în contextul unor violențe raportate în instituții de învățământ din țară. Totodată, numirea este prezentată ca a doua din rândul consilierilor prezidențiali după învestirea Guvernului Niculescu , când trei membri ai Administrației Prezidențiale au plecat în Executiv. În cazul lui Marius Toma, publicația menționează că a ocupat anterior mai multe funcții de conducere în MAI, inclusiv inspector-șef al Jandarmeriei din Argeș și analist la Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne de la Bruxelles. [...]
Decizia CCR privind OUG 38/2026 nu blochează implementarea Programului SAFE și nu pune în risc banii alocați României , susține Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului, într-o postare citată de News . Miza, din perspectiva industriei, este că ordonanța contestată viza o „tehnicalitate” legată de plăți și recepția echipamentelor, cu efect direct asupra posibilității de a comanda nave construite în șantiere din România. Jurca afirmă că OUG 38/2026 a fost numită „în mod eronat” „Ordonanța SAFE” și că actul normativ nu reglementează implementarea programului european, deci nu afectează măsurile deja luate sau pașii următori. Potrivit acestuia, cadrul relevant pentru SAFE este OUG 62/2025, modificată ulterior prin OUG 21/2026, iar aceasta din urmă ar fi fost confirmată de CCR printr-o decizie din vara trecută. „România nu pierde niciun ban, echipamentele, precum şi investiţiile în industria de apărare se vor desfăşura fără probleme în continuare”, a scris Jurca pe Facebook. Ce prevedea, concret, OUG 38/2026 și de ce contează pentru șantiere Singura legătură „minoră” cu SAFE, spune Jurca, ținea de o regulă privind termenele: atunci când statul comandă echipament militar și plătește un avans, legea ar impune livrarea în cel mult 3 ani. În cazul navelor militare, termenul ar fi nerealist, „nicăieri în lume”, argumentează el, folosind o comparație cu finanțarea unei case condiționată de finalizarea în șase luni. În acest context, OUG 38/2026 ar fi mărit termenul de la 3 la 5 ani, până la încheierea Programului SAFE, pentru ca statul să poată comanda nave care să fie construite în România. „Dacă noul guvern vrea nave făcute în România prin programul european SAFE, trebuie să schimbe legea ca să ajute producţia din ţară, nu să o blocheze”, a transmis Jurca. De ce a intervenit CCR: conflict între Guvern și Parlament după moțiunea de cenzură Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, în legătură cu ordonanța adoptată și trimisă spre publicare de Cabinetul Bolojan când era interimar, după ce Executivul fusese demis prin moțiune de cenzură . CCR a admis solicitarea liderului PSD Sorin Grindeanu, președinte al Camerei Deputaților. În motivarea citată de News, CCR arată că Guvernul ar fi depășit rolul constituțional, întrucât ordonanțele adoptate după demiterea prin moțiune nu se încadrează în competența de a îndeplini „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la învestirea succesorului. Curtea mai subliniază distincția dintre un guvern cu mandat bazat pe încrederea Parlamentului și unul aflat în regim de interimat. Jurca urmează să părăsească funcția la 26 octombrie, potrivit aceleiași surse. [...]
Ludovic Orban reia acuzațiile despre influența serviciilor în politică și cere, implicit, o reformă a controlului civil , după ce SRI i-a catalogat declarațiile drept „nefondate”, potrivit HotNews . Fostul premier a susținut, joi seară, la B1 TV, că „serviciile de informații sunt complet scăpate de sub controlul societății civile” și că în România funcționează „un sistem militarizat” pe care îl consideră necaracteristic democrațiilor europene. În aceeași intervenție, Orban a reluat ideea că președintele Nicușor Dan ar urmări sprijinul PSD pentru alegerile prezidențiale din 2030, iar această orientare ar fi fost recomandată de reprezentanți ai serviciilor secrete. Ce spune Orban despre lipsa probelor și „interferențe” în instituții Întrebat despre faptul că SRI i-a reproșat lipsa dovezilor, Orban a afirmat că, dacă ar fi avut probe directe, le-ar fi prezentat public, dar a invocat exemple și afirmații din spațiul public din anii trecuți. El a enumerat, între altele, discuțiile despre „ câmpul tactic ” din justiție și a susținut că serviciile ar fi avut interferențe în zone în care „nu ar avea ce să caute”, menționând partide politice, administrație, justiție, mediul privat, economia și presa. Totodată, Orban a folosit expresia „sugestii care vine din pădure”, explicând-o ca referire la zona SRI sau „din alte zone”, în contextul ideii că ar exista persoane „receptive” la astfel de influențe. „Planul” pentru 2030 și explicația apropierii Nicușor Dan–PSD Orban a reluat acuzația formulată anterior la TVR, potrivit căreia Nicușor Dan s-ar fi apropiat de PSD cu speranța obținerii susținerii pentru un nou mandat la Cotroceni în 2030, oferind la schimb guvernarea. În argumentația sa, fostul premier a spus că PSD nu l-ar fi sprijinit pe Nicușor Dan în turul doi și că, în unele județe, ar fi tras mai degrabă pentru George Simion. El a susținut că președintele nu ar avea de unde să aibă încredere că PSD își va respecta o eventuală înțelegere și că această încredere i-ar fi fost „recomandată” pe baza unor asigurări venite din zona serviciilor. Reacția SRI: acuzații „nefondate” și clarificări despre conducerea interimară SRI a reacționat într-un comunicat publicat pe Facebook după ora 22:30, în care a calificat afirmațiile lui Orban drept „nefondate” și a considerat „regretabilă și iresponsabilă” lansarea repetată a unor astfel de acuzații. Instituția a mai transmis că nu participă la „înțelegeri politice” și că își desfășoară activitatea în limitele Constituției și ale legii. În plus, SRI a respins afirmațiile privind o conducere interimară „pe șestache”, susținând că identitatea persoanei care asigură interimatul este publică și că legalitatea exercitării funcției este conformă cu legea. În context, HotNews amintește că Nicușor Dan l-a revocat pe Ludovic Orban din funcția de consilier prezidențial în noiembrie 2025, la o lună și jumătate de la numire. [...]
