Știri
Știri din categoria Externe

Mesajul de sprijin al Franței ridică miza pentru postura NATO la Marea Neagră, după incidentul cu drona explodată în Portul Constanța, potrivit Știrile Pro TV. Președintele Emmanuel Macron a spus că securitatea României are „o importanță extrem de mare” pentru Paris și a reafirmat angajamentul militar francez pe flancul estic al Alianței.
Declarațiile au fost făcute la sosirea liderului francez la summitul UE–Balcanii de Vest de la Tivat, Muntenegru, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre. Macron a amintit că Franța a decis, „la cererea autorităților române”, să trimită trupe pentru protejarea teritoriului României la scurt timp după izbucnirea războiului din Ucraina.
Macron a subliniat că Franța este în prezent „națiunea-cadru a ofertei de securitate pentru România” – adică statul care coordonează și structurează contribuția militară aliată într-un dispozitiv de apărare.
În acest cadru, președintele francez a indicat că Parisul își va ajusta poziția „în funcție de cerere și necesitate” și a legat explicit sprijinul de episoadele cu drone semnalate în zonă.
„Suntem alături de autoritățile române și vom face tot ceea ce acestea consideră necesar pentru a proteja suveranitatea terestră și aeriană. (…) Puteți conta pe noi.”
Reacția lui Macron vine după un incident raportat în aceeași zi în Portul Constanța, unde o dronă s-a prăbușit și a explodat. Ministerul Apărării Naționale a descris drona ca fiind de tipul celor folosite în războiul din Ucraina, iar aparatul – descoperit vineri dimineață – s-a autodetonat ulterior, fără victime, conform informațiilor prezentate.
Președintele Nicușor Dan a declarat că acesta este al doilea eveniment de securitate înregistrat în această săptămână pe litoralul românesc.
Recomandate

Alegerile prezidențiale din Bulgaria pot influența poziția țării în NATO privind securitatea la Marea Neagră , într-un moment în care scrutinul are loc pe fondul unor atacuri cu drone asupra navelor comerciale din zonă, potrivit Antena 3 . Bulgarii votează duminică pentru un nou președinte, iar secțiile s-au deschis la ora locală 7:00 și se închid la 20:00 (în România: 7:00–20:00). Scrutinul este descris ca fiind marcat de preocupări de securitate, după atacurile cu drone din Marea Neagră, în apropierea coastelor Bulgariei, relatează AFP, preluată de Agerpres. Favorita: Iliana Iotova , pe un mesaj de „pace” și dialog cu Moscova Președinta în exercițiu, Iliana Iotova, este prezentată drept favorită și este descrisă ca fiind în favoarea dialogului cu Moscova și împotriva ajutorului militar pentru Ucraina. Conform a patru sondaje publicate de miercuri, Iotova este cotată cu 41,1%–47,3% din intențiile de vot. În material este menționat și un mesaj folosit în campanie, în care Iotova a criticat inițiativele de sprijin militar pentru Kiev și a pledat pentru o abordare axată pe negocieri. „Nu avem nevoie de o Coaliţie a Voluntarilor pentru Ucraina, ci de o Coaliţie pentru Pace în Ucraina” Iotova este fostă jurnalistă și figură importantă în Partidul Socialist, fost europarlamentar și a fost aleasă vicepreședintă în 2016 și 2021, alături de Rumen Radev . Principalii contracandidați și miza politică internă Pe locul al doilea în sondaje este Andrei Ghiurov (50 de ani), fost prim-ministru interimar, susținut de opoziția pro-occidentală, cu 27,8%–30,6% din intențiile de vot. Pe locul al treilea este Kostadin Kostadinov, liderul partidului de extremă dreapta și pro-rus Vazrazhdane (Renaștere), cu 10,2%–12,8%. Potrivit politologului Parvan Simeonov, alegerile opun două viziuni despre Bulgaria: una „conservatoare, populistă şi orientată spre Est” și alta „occidentală, elitistă şi liberală”. Context de securitate: atacuri cu drone și reacția autorităților Pe 6 și 13 octombrie, patru nave comerciale au fost atacate de drone în largul coastelor Bulgariei, iar 21 de persoane au fost date dispărute. În acest context, Rumen Radev a convocat-o pe ambasadoarea rusă, apreciind că atacurile sunt în interesul Moscovei, dar fără a indica oficial un vinovat, invocând lipsa unor dovezi concrete. Radev a cerut asistență din partea aliaților NATO pentru întărirea supravegherii aeriene, iar un avion american de patrulare P-8 Poseidon a intervenit, mai notează sursa. Dacă va câștiga, Iliana Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal la președinția Bulgariei, țară cu 6,4 milioane de locuitori. În același timp, o victorie ar consolida poziția lui Rumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie, după demisia acestuia pentru a candida la alegerile parlamentare, potrivit informațiilor din material. [...]

Franța a mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi pentru manifestațiile de sâmbătă, într-un dispozitiv cu aproape 20% mai mare decât în săptămâna precedentă, pe fondul riscului de violențe și al restricțiilor impuse protestelor, potrivit Agerpres . Deși marșurile au fost în general pașnice în mai multe orașe, la Paris au avut loc ciocniri spre final, iar poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și un tun cu apă. La Paris, aproximativ 110.000 de persoane au participat la manifestație. Prefectura de poliție a indicat că peste 500 de persoane care provocau distrugeri au atacat forțele de ordine în zona Cours de Vincennes (sud-estul capitalei). Confruntările au început în jurul orei 17:30, după sosirea coloanei de manifestanți la Porte de Vincennes, când protestatarii au aruncat obiecte în polițiști, iar forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene și un tun cu apă. Dispozitiv de ordine publică mai mare decât săptămâna trecută Autoritățile au mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi la nivel național, cu aproape 20% mai mult decât în urmă cu o săptămână, când manifestațiile au fost marcate de confruntări, incendieri și jafuri. În capitală, participanții au fost în majoritate tineri, alături de elevi și studenți, sindicate și membri ai mișcării „Vestele galbene”. Restricții locale și incidente izolate în alte orașe Manifestații au avut loc și la Marsilia, Rennes și Lille, unde participanții au denunțat restricțiile impuse protestelor și ceea ce au considerat a fi măsuri represive împotriva elevilor. În unele orașe, autoritățile au interzis adunările sau au impus restricții de circulație, iar incidente izolate au fost semnalate la Lyon și Nantes. Miza politică: presiune înainte de prezidențiale și posibila escaladare Cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon a avertizat că manifestațiile ar putea continua săptămânal și a invocat posibilitatea unei greve generale dacă președintele Emmanuel Macron și guvernul nu cedează revendicărilor protestatarilor. Separat, la Orléans, aproape 13.000 de persoane au participat la o manifestație împotriva partidului Adunarea Națională (Rassemblement national – RN), aflat în congres în oraș. Potrivit relatării, unii participanți și reprezentanți politici au făcut legătura între partid și atacul rasist comis la Trappes, lângă Paris, soldat cu un mort și cinci răniți. Vineri, Macron s-a întâlnit pentru prima dată cu reprezentanți ai elevilor, a căror mobilizare a contribuit la amploarea protestelor, iar președinția a anunțat că luni vor fi prezentate „decizii concrete”, potrivit AFP. [...]

Menținerea ratingului Franței nu a calmat piața, iar costul finanțării rămâne sub presiune , în condițiile în care Moody’s a păstrat calificativul suveran Aa3, dar cu perspectivă negativă, potrivit Antena 3 . Decizia, descrisă de agenție drept „un scurt răgaz”, a venit contra așteptărilor larg răspândite din piață privind o retrogradare, pe fondul instabilității socio-politice. Randamentul obligațiunilor de stat franceze pe 10 ani (OAT) a crescut puternic în această săptămână, pe fondul tensiunilor de după violențele din 17 octombrie, care au amplificat îngrijorările investitorilor. În paralel, perspectiva negativă menținută de Moody’s indică faptul că riscul unei retrogradări rămâne prezent. Ce condiții pune Moody’s și de ce contează pentru finanțarea statului Moody’s își leagă menținerea ratingului de adoptarea unui buget pentru 2027 care să reducă deficitul și de o temperare, măcar parțială, a costurilor de finanțare și a tensiunilor sociale în lunile următoare. Agenția a explicat într-un comunicat că: „Ratingul Aa3 se bazează pe presupunerea că va fi adoptat un buget pentru 2027 care să reducă deficitul, în timp ce costurile de finanțare și tensiunile sociale se vor atenua într-o anumită măsură în lunile următoare.” Pentru investitori, mesajul-cheie este că menținerea calificativului nu echivalează cu o îmbunătățire a percepției de risc: perspectiva negativă rămâne un semnal că următoarele decizii depind de evoluția bugetului și de stabilitatea politică. Reacția guvernului și miza bugetară Guvernul a salutat rapid decizia. Ministrul economiei, Roland Lescure, a numit-o o „recunoaștere a solidității economiei” și a „credibilității bugetului” prezentat de executiv. În același timp, el a insistat că obiectivul adoptării până la finalul anului a unui buget „responsabil”, care să reducă deficitul la 5%, este „nenegociabil”. Premierul Sebastien Lecornu a avut o reacție mai defensivă, afirmând că decizia Moody’s „contrazice previziunile catastrofiste” și „pe cei care speculează pe seama datoriei franceze”. El a susținut că dezbaterea bugetară din Adunarea Națională transmite creditorilor că „există o cale de urmat” și a invocat o măsură de piață: „Prin eliberarea a zece milioane de barili de motorină, vom influența prețurile la pompă începând cu 1 noiembrie, fără să punem în pericol finanțele publice”. De ce rămâne tensiunea pe obligațiuni: diferența față de Germania și riscul politic Potrivit analistului Théophile Legrand (Natixis), decizia este o „surpriză binevenită” pe termen scurt pentru guvern și piețe, dar nu trebuie interpretată ca un vot de încredere, tocmai pentru că perspectiva negativă rămâne. Investitorii urmăresc îndeaproape și evoluția protestelor: mobilizarea din weekend este descrisă ca un test pentru capacitatea guvernului de a gestiona situația după tulburările din 17 octombrie. Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor franceze pe 10 ani a depășit 5,1%, față de 3,2% înaintea izbucnirii războiului dintre Statele Unite și Iran, nivel considerat deja ridicat. Jerome Mathis, profesor la Universitatea Paris-Dauphine, atrage atenția că semnalul cel mai îngrijorător nu este nivelul absolut al dobânzilor, ci ecartul față de Germania: când Bundurile (titlurile germane) sunt în jur de 3,4%, iar Franța trece de 5,1%, investitorii cer o primă de risc specifică Franței. În acest context, mai mulți analiști citați indică drept factor major blocajul politic și lipsa de ambiție bugetară, pe fondul deteriorării finanțelor publice și al apropierii alegerilor prezidențiale din următoarele șase luni, considerate cu potențial „exploziv”. Efecte de piață: presiune și pe bursă Tensiunile au avut ecouri și pe piața de acțiuni: Antena 3 notează scăderi importante pentru mai multe companii franceze, inclusiv Carrefour (peste 13%), după estimarea unor costuri ale jafurilor din 17 octombrie de 80–200 de milioane de euro (aprox. 400 milioane–1 miliard lei). În sectorul de lux, Kering a scăzut cu 16%, iar Hermès cu 7%, pe fondul unor rezultate trimestriale mai slabe și al devastării unor magazine în timpul violențelor. Pentru perioada următoare, miza rămâne dublă: dacă disputa bugetară produce un plan credibil de reducere a deficitului și dacă tensiunile sociale se temperează suficient încât să reducă prima de risc cerută de investitori pentru datoria Franței. [...]

Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]

Publicarea în timp real a unor imagini cu operațiuni Mossad în Iran a fost gândită ca o tactică de „supraîncărcare” a aparatului de securitate iranian , pentru a-l împinge spre arestări în masă care să îngreuneze identificarea agenților reali, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații atribuite fostului șef al Mossad, David Barnea , scurse dintr-o intervenție în fața unui public restrâns. În centrul episodului se află decizia neobișnuită a Mossad de a publica, în iunie 2025, mai multe videoclipuri cu agenți acționând împotriva regimului din Iran. Publicația notează că materialele video au fost lansate în ziua de 13 iunie 2025 și au prezentat rolul co-lider al Mossad, alături de aviația israeliană, într-o lovitură preventivă asupra rachetelor balistice și apărării antiaeriene ale Iranului. Din perspectiva filmărilor, operațiunile ar fi inclus folosirea de drone lansate din interiorul Iranului, cu fețele agenților acoperite. Miza operațională: arestări în masă ca „ecran” pentru agenți Barnea a spus, conform relatării, că publicarea deliberată a videoclipurilor urmărea să declanșeze arestări pe scară largă și să facă mai dificil pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) să distingă între agenți reali și persoane fără legătură cu Mossad. „Am vrut să ne asigurăm că arestează atât de mulți oameni în Iran încât să nu poată distinge grâul de neghină și, în cele din urmă, să-i elibereze pe toți.” În același context, fostul șef al Mossad a afirmat că Iranul „a eliberat toți deținuții”. The Jerusalem Post precizează că declarațiile ar fi fost distribuite într-un material video de Yediot Ahronot, iar publicația israeliană spune că i-a confirmat autenticitatea. Cifra invocată: 21.000 de arestări într-o singură zi Potrivit lui Barnea, IRGC ar fi arestat 21.000 de persoane în a doua zi a luptelor. Argumentul său a fost că, la un asemenea volum, chiar și dacă ar fi fost prinși „unul sau doi” agenți, autoritățile ar fi ajuns să elibereze oamenii, pentru că „poveștile” ar fi devenit imposibil de diferențiat. Barnea a mai susținut că multe dintre persoanele arestate sau executate de IRGC ca „agenți Mossad” nu ar fi avut, de fapt, legătură cu agenția. În plus, el a afirmat că „aproape toți” agenții Mossad nu au fost prinși și că, la finalul operațiunii din iunie 2025, a transmis public un mesaj de sfidare către IRGC: „Vom [continua să] fim acolo, așa cum am fost acolo.” Context: operațiuni coordonate și utilizarea dronelor Articolul amintește că Iranul mai acuzase anterior Mossad de folosirea dronelor, inclusiv într-un atac asupra facilității de la Karaj, în iunie 2021. În cazul operațiunii din iunie 2025, publicația susține că ulterior s-a confirmat utilizarea unui „întreg depozit” de drone pentru atacuri și sabotaj, alături de vehicule telecomandate și agenți umani implicați inclusiv în asasinate. The Jerusalem Post mai notează că, în septembrie 2025, a relatat „în exclusivitate” că zeci de femei din Mossad ar fi pătruns în Iran și ar fi operat la sol în timpul atacurilor Israelului asupra programelor nucleare și de rachete balistice ale Teheranului, iar Barnea ar fi trimis simultan sute de agenți sau persoane operate de agenți în misiuni coordonate. În lectura publicației, explicațiile lui Barnea ar închide „misterul” privind motivul pentru care Mossad și-ar fi asumat riscul de a difuza în timp real fragmente din acțiuni care, în mod normal, rămân complet clandestine. [...]

Matteo Salvini își consolidează controlul asupra Ligii și anunță presiuni pentru stoparea sprijinului financiar către Ucraina , o poziționare care poate complica negocierile bugetare și echilibrul din coaliția de guvernare de la Roma, potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Salvini a fost reales duminică lider al partidului de extremă dreapta Liga , formațiune aflată la guvernare în Italia. În discursul său, el a promis că va face presiuni asupra guvernului pentru a opri sprijinul financiar pentru Ucraina, într-un moment în care, spune el, „situația economică este dificilă” și ar trebui pus sub semnul întrebării dacă Italia trebuie să continue să trimită bani și arme. Realegerea vine după ce Salvini a convocat în septembrie un congres extraordinar al partidului, demers interpretat de analiști drept o încercare de a-și întări autoritatea înaintea alegerilor de anul viitor. La vot au participat 705 delegați: Salvini a obținut aproximativ două treimi din voturi, iar contracandidatul său, Massimo Garavaglia, o cincime. Miza imediată: bugetul Italiei pe 2027–2029 Salvini a spus că primul punct de pe agenda sa este aprobarea, marți, a proiectului de lege bugetar al Italiei pentru perioada 2027–2029. În acest context, el leagă explicit dificultățile economice de necesitatea reevaluării cheltuielilor legate de sprijinul pentru Ucraina, ceea ce poate alimenta tensiuni politice în interiorul coaliției. Presiunea internă pe Liga: scădere în sondaje și concurență pe dreapta Deși conduce Liga din 2013 și a dus partidul la un vârf de 34% la alegerile europarlamentare din 2019, sondajele recente plasează formațiunea sub 5%, în spatele aliatului Forza Italia. În paralel, Viitorul Național, un nou grup de extremă dreapta format în februarie de disidenți ai Ligii, se apropie de 9%, potrivit aceleiași surse. Italia se confruntă și cu proteste pe fondul creșterii costurilor vieții, al cheltuielilor militare și al politicilor guvernamentale, iar măsurile de securitate au fost întărite după incidente violente în Milano, notează Reuters. [...]