Știri
Știri din categoria Politică

AUR mută discuția despre anularea prezidențialelor din 2024 în Parlament, anunțând prezentarea unui raport luni seară, într-un briefing la Camera Deputaților, potrivit Mediafax. Evenimentul este programat pe 23 noiembrie, de la ora 19:00, în sala grupului parlamentar AUR.
Anunțul a fost făcut inițial de George Simion, duminică, într-o postare pe Facebook, fără detalii despre document sau despre locul prezentării. Ulterior, partidul a transmis, printr-un comunicat de presă, că raportul va fi prezentat în cadrul briefingului de la Parlament.
„Cum Nicușor nu a mai prezentat nimic, Țara trebuie să meargă mai departe: Raportul privind anularea alegerilor va fi prezentat mâine seară”
Întrebat la Antena 3 CNN despre raportul anunțat de Simion, Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a spus că presupune că este vorba despre un document pregătit de Comisia pentru abuzuri din Camera Deputaților.
„Cred că domnia sa a mai făcut acest anunț. Cred că este vorba de raportul întocmit de colegii mei de la Comisia de Abuzuri. Eu nu cunosc foarte mult acest subiect și nici nu m-aș băga într-un subiect eminamente juridic”
Mediafax notează că Simion a mai anunțat și în luna octombrie intenția AUR de a prezenta un raport privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, întocmit de aceeași comisie.
Curtea Constituțională a decis pe 6 decembrie 2024 anularea alegerilor prezidențiale, după primul tur din 24 noiembrie, în care Călin Georgescu și Elena Lasconi obținuseră cele mai multe voturi și urmau să se confrunte în turul al doilea.
În același timp, președintele Nicușor Dan a promis prezentarea unui raport privind anularea alegerilor, însă, potrivit informațiilor din material, nu a indicat un termen pentru publicarea documentului.
Briefingul de luni seară ar urma să ofere primele detalii publice despre conținutul raportului și despre concluziile pe care AUR le va susține în legătură cu anularea scrutinului. În acest moment, nu sunt disponibile informații despre document dincolo de anunțul privind prezentarea lui.
Recomandate

Senatorul AUR Petrișor Peiu acuză „proasta guvernare” și leagă criza de costurile economice , într-un atac la adresa președintelui Nicușor Dan , potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Peiu susține că șeful statului ar vedea „ascensiunea opoziției” drept principala problemă a României, nu felul în care este condusă țara, și îl compară cu lideri autocrați. În mesajul citat de publicație, senatorul AUR afirmă că Nicușor Dan „nu înțelege cum funcționează democrația” și îl compară cu Marcel Ciolacu, susținând că modelul său politic ar fi fostul lider PSD. Peiu spune că, după „un an și jumătate” la conducerea statului, președintele ar interpreta greșit sursa tensiunilor politice, punând accent pe opoziție, nu pe guvernare. Miza economică invocată: inflație, facturi și „sacrificii” Peiu își construiește critica în jurul unor teme cu impact direct asupra populației și mediului economic, susținând că gospodăriile ar avea dificultăți în plata facturilor și că România ar fi avut „cea mai mare inflație din UE”. În același timp, îl acuză pe președinte că ar cere „sacrificii economice” cetățenilor, în timp ce ar fi asociat cu „luxul și privilegiile clasei politice”. Achiziții militare și energie: acuzații fără detalii suplimentare în material Senatorul AUR critică și cheltuielile pentru înzestrarea armatei, afirmând că România ar fi cheltuit 16,8 miliarde de euro (aprox. 84 miliarde lei) pe achiziții de armament „fără licitație”. Tot în postare, Peiu acuză închiderea unor centrale din România și creșterea importurilor de energie, fără ca articolul să includă date suplimentare sau o reacție a Administrației Prezidențiale. Atac politic și comparații cu lideri autoritari Peiu susține că președintele ar considera că soluția „actualei crize” ar fi „lupta statului cu opoziția”, nu „buna guvernare”, și îl compară pe Nicușor Dan cu Vladimir Putin și cu Carol al II-lea. Materialul Digi24 prezintă aceste afirmații ca parte a postării senatorului AUR, fără alte verificări sau contrapuncte în textul publicat. [...]

USR cere măsuri legislative, nu „grupuri de lucru”, pentru restricționarea țigărilor electronice în spații închise , după ce PSD ar fi votat împotriva unei astfel de propuneri în Parlament, invocând impactul bugetar al industriei. Disputa, cu țintă directă în ministrul Sănătății Alexandru Rogobete , este relatată de Mediafax . Vicepreședinta USR Diana Buzoianu îl critică pe Rogobete pentru că ar fi ales comunicarea publică și convocarea unui „grup de lucru” în locul susținerii unor proiecte legislative deja existente. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Buzoianu afirmă că a aflat despre un clip al ministrului în care acesta spune că țigările electronice sunt „rele rău pentru sănătate” și că va înființa un grup de lucru pe subiect. În același mesaj, Buzoianu leagă creșterea utilizării țigărilor electronice de perioada de după interzicerea fumatului în spații închise, despre care spune că a fost un moment în care „cei mai mulți români s-au lăsat de fumat”, înainte ca o parte dintre consumatori să migreze către alternative. Miza: reglementarea utilizării în spații închise și votul din Parlament Punctul central al criticilor este votul PSD în Parlament la o propunere de interzicere a utilizării țigărilor electronice în spațiile închise. Potrivit mesajului Dianei Buzoianu, PSD ar fi votat „împotrivă”, iar inițiativa „a picat la vot”. Buzoianu susține că argumentul invocat ar fi fost unul legat de venituri bugetare: „Știți cum a votat PSD propunerea de a interzice țigările electronice în spații închise? Împotrivă. Și a picat la vot. Cu argumentul cinic că industria lor aduce prea mulți bani la buget. Spus argumentul oficial, în Parlament”. Pe acest fond, lidera USR acuză social-democrații de „lobby” pentru industria țigărilor electronice și îi cere ministrului să susțină proiectele legislative existente, în locul demersurilor pe care le consideră de imagine. Ce a anunțat ministrul Sănătății Reacția vine după ce, vineri, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat că instituția „a luat în vizor” fenomenul „vape-urilor ieftine” și că a convocat un grup de lucru. Scopul, potrivit informațiilor din articol, este analizarea legislației privind comercializarea țigărilor electronice și stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea controalelor. Din informațiile disponibile în material nu reiese un calendar pentru concluziile grupului de lucru sau pentru eventuale modificări legislative, dincolo de intenția de analiză și de întărire a controalelor. [...]

AUR ridică miza politică pentru 2028 după ce președintele Nicușor Dan a spus că se teme de rezultatul alegerilor parlamentare, iar prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu , a interpretat declarația ca semn că „se coace ceva la Cotroceni”, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a afirmat că teama sa vizează strict alegerile parlamentare din 2028 și a refuzat să detalieze. În declarația citată de Digi24, șeful statului a spus că îi este teamă de „un eventual rezultat” al scrutinului, fără alte explicații. În replică, Dan Dungaciu a ironizat poziția președintelui și a susținut că, încă din noiembrie 2026, acesta ar fi vorbit „explicit” despre „inacceptabilitatea aducerii AUR la guvernare”, iar îngrijorarea legată de 2028 ar indica o mișcare politică pregătită la Palatul Cotroceni. „Sigur că se întâmplă ceva și se coace ceva la Cotroceni”, a declarat Dan Dungaciu. De ce contează: semnal de polarizare înainte de ciclul electoral Schimbul de declarații mută discuția despre alegerile din 2028 în registrul confruntării directe între președinte și AUR, cu o miză explicită: accesul partidului la guvernare după parlamentare. În lipsa unor detalii suplimentare din partea președintelui despre natura temerilor sale, reacția AUR funcționează ca încercare de a transforma subiectul într-o temă de campanie și de a sugera existența unor planuri instituționale sau politice la Cotroceni. Contextul invocat de AUR: 2027, an electoral în Europa Dan Dungaciu a legat disputa internă de evoluțiile politice europene, susținând că 2027 ar putea aduce schimbări majore pe continent, pe fondul alegerilor din mai multe state. El a enumerat alegeri prezidențiale în Franța și a menționat Italia și Polonia, afirmând că ar putea ajunge la putere politicieni „suveraniști” și „conservatori”, care ar schimba „comportamentul Uniunii Europene”. În materialul Digi24 nu apar dovezi sau detalii concrete despre ce anume ar urma să se pregătească „la Cotroceni”, dincolo de interpretarea politică formulată de reprezentantul AUR. [...]

La o lună de la intrarea PSD la guvernare, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză că partidul a prioritizat consolidarea puterii interne și negocieri pentru funcții, în timp ce promisiuni cu impact fiscal și social – precum reducerea TVA la carburanți – nu au fost puse în practică , potrivit Digi24 . Mureșan, care este europarlamentar și este prezentat de Digi24 drept „fosta desemnare a președintelui pentru funcția de premier”, susține într-o postare pe Facebook că bilanțul PSD după prima lună în Executiv ar arăta o „concentrare a puterii guvernamentale” în jurul vicepremierului Marian Neacșu și „înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat”. „Bilanțul PSD după o lună de guvernare: Concentrarea puterii guvernamentale în mâinile lui Marian Neacșu, pentru a servi clientela de partid – DA. Înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat – DA.” Miza economică: promisiuni fiscale invocate ca neîndeplinite În aceeași postare, Mureșan enumeră măsuri pe care PSD le-ar fi promis înainte de intrarea la guvernare și care, la o lună, nu ar fi fost implementate. Printre acestea, el menționează explicit: reducerea TVA la carburanți – „NU”; reducerea generală a accizelor la carburanți – „NU”; indexarea salariilor și alocațiilor – „NU”; indexarea pensiilor – „încă «se analizează»”; identificarea „găurii” bugetare despre care PSD ar fi spus că a fost lăsată de Guvernul Bolojan – „NU”. Tot în postare, Mureșan afirmă că „PSD este cel care lăsase o gaură mare în buget”, iar „Guvernul Bolojan a acoperit o mare parte din ea”, fără ca materialul să ofere cifre sau o evaluare independentă a acestor afirmații. Context politic: PSD, rol major în coaliție fără premier PSD a intrat la guvernare la 20 octombrie 2026, într-o coaliție condusă de premierul independent Luca Niculescu. Deși nu deține funcția de prim-ministru, partidul are, potrivit Digi24, 11 miniștri și un ministru delegat și controlează portofolii precum Transporturile, Justiția, Apărarea, Agricultura și Sănătatea. Afirmațiile lui Mureșan sunt prezentate ca poziție politică exprimată pe Facebook; materialul nu include un răspuns al PSD la criticile formulate. [...]

România își leagă sprijinul pentru Chișinău de cooperare concretă în apărare , printr-un parteneriat de achiziții comune, pe fondul deteriorării securității în Marea Neagră, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit duminică, la Palatul Victoria, cu ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi , și cu vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri. În urma discuțiilor, șeful Guvernului a reafirmat sprijinul României pentru consolidarea „rezilienței” Republicii Moldova, inclusiv prin dezvoltarea capacităților de apărare. Niculescu a indicat ca exemplu un parteneriat România–Republica Moldova pentru achiziția în comun de „platforme de transport auto multifuncționale, pe roți”. „România sprijină eforturile de consolidare a rezilienței Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește creșterea capacităților sale de apărare. Parteneriatul încheiat între România și Republica Moldova pentru achiziția în comun de platforme de transport auto multifuncționale, pe roți, este un prim exemplu în această direcție.” Securitatea la Marea Neagră și coordonare mai strânsă Cei trei oficiali au discutat și despre situația de securitate din regiune, în contextul „incursiunilor repetate ale dronelor” și al atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Potrivit premierului, participanții au convenit asupra nevoii de cooperare și coordonare mai strânsă pentru a răspunde acestor provocări. Parcursul european și proiecte de interconectare Niculescu a reiterat sprijinul României pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și i-a felicitat pe oficialii de la Chișinău pentru progresele din negocieri. Discuțiile au inclus și stadiul proiectelor de interconectare a infrastructurii energetice și de transport dintre cele două țări, continuând teme abordate anterior în timpul vizitei premierului la Chișinău. Dosarul transnistrean În privința Transnistriei, premierul a reafirmat susținerea României pentru o soluționare „cuprinzătoare, pașnică și durabilă”, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și fără afectarea parcursului său european. [...]

Un sondaj PCPO indică o respingere masivă a lui Netanyahu în rândul palestinienilor , însă diferența în favoarea lui Gadi Eisenkot nu trebuie citită automat ca un semn de încredere în Israel sau în agenda unui alt lider, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Un sondaj realizat de Palestinian Center for Public Opinion (PCPO) între 6 și 18 noiembrie, pe un eșantion de 305 respondenți, arată că 59% dintre cei intervievați l-ar prefera pe Gadi Eisenkot ca prim-ministru al Israelului, față de 2,6% care l-ar prefera pe Benjamin Netanyahu . Alți 37,4% au spus că nu preferă niciunul dintre cei doi, iar 1% s-au declarat indeciși. Cercetarea a fost făcută prin interviuri telefonice asistate de computer și apelare aleatorie (CATI și RDD), cu o rată de răspuns de 62% și o marjă teoretică de eroare de ±5,61 puncte procentuale la un nivel de încredere de 95%. Preferința pentru Eisenkot nu echivalează cu sprijin politic Autorul argumentează că întrebarea-cheie nu este doar „cine e preferat”, ci ce semnificație are această preferință: reflectă ea încredere că Eisenkot ar schimba politicile Israelului sau mai degrabă dorința de a vedea o altă conducere decât cea asociată cu Netanyahu. Distincția este importantă, pentru că o preferință între două nume nu înseamnă automat susținerea programului politic al unuia dintre ele și nici convingerea că ar exista progrese pe tema drepturilor naționale palestiniene ori a unei soluții politice. Analiza mai notează că rezultatele sunt aproape identice în Cisiordania și Fâșia Gaza: Eisenkot este preferat de 58,9% dintre respondenții din Cisiordania și de 59,1% dintre cei din Gaza. Similaritatea poate sugera o evaluare comparabilă a alternativelor israeliene prezentate, dar nu explică motivațiile din spatele răspunsurilor. „Niciunul” – un semnal despre limitele opțiunilor Un element cu greutate este ponderea mare a celor care nu îl preferă pe niciunul dintre candidați (37,4%). În lectura autorului, acest segment indică limitele opțiunilor percepute și posibilitatea ca mulți respondenți să nu vadă în niciunul dintre cei doi o alternativă care să le reflecte aspirațiile. Concluzia analizei este că schimbarea unui lider poate deschide oportunități de reconsiderare a unor politici, dar nu garantează transformări politice. Miza reală ar fi dacă o eventuală schimbare la vârful guvernului israelian ar veni cu „politici tangibile” care să abordeze cauzele conflictului și să creeze o cale către securitate, drepturi, libertate și demnitate pentru ambele părți. În lipsa unor astfel de schimbări „pe teren”, numele se pot schimba fără ca realitatea politică să se modifice semnificativ. [...]