Știri
Știri din categoria Politică
Victoria democraților la midterms deschide calea pentru anchete asupra contractelor publice ale companiilor lui Elon Musk, inclusiv asupra rolului său în administrația Trump și a potențialelor conflicte de interese, potrivit NPR. Miza politică și economică este directă: Musk ar putea fi chemat să explice sub jurământ dacă influența sa guvernamentală a adus beneficii Tesla și SpaceX, în contextul unor contracte federale de ordinul miliardelor de dolari.
Democrații spun că întrebarea centrală este dacă Musk a folosit poziția sa din interiorul administrației pentru a-și avantaja afacerile și dacă, în acest proces, „banii contribuabililor, date guvernamentale și instituții publice” au fost puse în pericol. NPR notează că Musk a condus, timp de patru luni, Department of Government Efficiency (DOGE), la începutul celui de-al doilea mandat al președintelui Trump.
Potrivit unor analize ale cheltuielilor electorale citate de NPR, Musk a fost cel mai mare donator al alegerilor de la jumătatea mandatului, cu peste 445 milioane de dolari (aprox. 2,05 miliarde lei) direcționați către candidați republicani, comitete de acțiune politică și grupuri externe, conform datelor OpenSecrets. În Texas, unde se află sediile mai multor companii ale sale, el ar fi cheltuit peste 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei) pentru a influența cursa pentru Senat în favoarea candidatului republican.
NPR relatează că, în perioada în care Musk a condus DOGE, companiile sale au primit cel puțin 6,3 miliarde de dolari (aprox. 29 miliarde lei) în contracte guvernamentale, iar ulterior încă cel puțin 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei), potrivit Democracy Defenders Fund. În acest context, democrații indică drept probabilă deschiderea unor investigații privind atribuirea și derularea acestor contracte.
Un element-cheie ține de regimul juridic aplicabil: Richard Painter, fost consilier-șef pe etică la Casa Albă în administrația George W. Bush, a declarat pentru NPR că Musk, ca „angajat guvernamental special” cu normă parțială, era supus unei legi federale care interzice implicarea în decizii oficiale ce îi afectează interesele financiare personale.
„SpaceX este un contractor mare și primește mulți bani de la NASA și Departamentul Apărării. Dacă [Musk] s-a atins de ceva despre care știa că va avea un impact asupra SpaceX, ar fi comis o infracțiune”, a spus Painter.
Musk nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea NPR.
Texas apare în relatarea NPR ca punctul în care se întâlnesc interesele de business și influența politică a lui Musk. Statul găzduiește sediile Tesla (inclusiv o mare unitate de producție în Austin), X (fostul Twitter, în apropiere de Austin), SpaceX (în sudul Texasului), dar și Neuralink și The Boring Company.
Conform OpenSecrets, Musk ar fi direcționat cel puțin 225 milioane de dolari (aprox. 1,04 miliarde lei) din cheltuielile sale electorale către Texas, inclusiv pentru susținerea lui Ken Paxton la Senat și a guvernatorului Greg Abbott. NPR notează însă că ambii au pierdut, iar democrații au câștigat toate funcțiile alese la nivel de stat, semn că banii nu au fost suficienți pentru a opri valul electoral.
Pe lângă componenta de contracte publice, NPR consemnează că unii democrați invocă și teme de securitate națională și politică externă. Senatorul Chris Coons a scris pe X că legăturile lui Musk cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, sunt „încă un lucru” pe lista de întrebări „când îl voi cita cu mandat”.
Separat, congresmanul Mike Levin a susținut că Musk a restricționat utilizarea Starlink de către Ucraina la câteva zile după ce Trump a relaxat sancțiunile împotriva Rusiei și a început să cumpere motorină rusească în octombrie. NPR subliniază că Starlink și varianta sa pentru uz militar, Starshield, sunt importante pentru infrastructura civilă a Ucrainei, comunicațiile de pe front și operațiunile cu drone în războiul cu Rusia.
NPR menționează că, deși piețele au crescut după victoria democraților, acțiunile SpaceX au scăzut cu aproape 4%, iar Tesla a coborât cu 3% — o mișcare prezentată în contextul riscurilor politice și de reglementare care se conturează pentru Musk.
În plan public, Musk a ironizat rezultatul pe X, scriind că „laserele mele spațiale de interferență electorală” nu au funcționat „de data asta”.
Cu o majoritate democrată în Congres, NPR indică drept scenariu probabil intensificarea controlului parlamentar asupra lui Musk, atât pe zona de contracte guvernamentale și etică, cât și pe teme de politică externă. Dacă democrații vor folosi instrumente precum audierile și citațiile, riscul pentru Musk se mută din zona de influență electorală în cea de conformare legală și expunere instituțională, cu potențiale consecințe și pentru companiile sale care depind de contracte federale.
Recomandate
Schimbarea majorității în Congresul SUA poate influența direct finanțarea securității europene și relațiile comerciale UE–SUA , avertizează vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD), într-o postare citată de Digi24 . În evaluarea sa, rezultatul alegerilor din SUA are „mize concrete” pentru România, de la prezența militară americană până la securitatea Mării Negre. Negrescu susține că, pentru următorii doi ani, președintele Donald Trump va trebui să colaboreze cu un Congres în care democrații dețin majoritatea în ambele camere, ceea ce schimbă „raportul de forțe” de la Washington. El amintește că Legislativul american adoptă legi și aprobă bugete federale, iar Senatul confirmă numiri importante, astfel că majoritățile parlamentare pot influența prioritățile de politică externă, apărare și economie. Ce riscă și ce poate câștiga România, în viziunea lui Negrescu Europarlamentarul enumeră câteva dosare unde efectele pot fi directe pentru România: finanțarea securității europene; prezența militară americană; sprijinul pentru Flancul Estic; securitatea Mării Negre; relațiile comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană. În același mesaj, Negrescu afirmă că influența politică la Washington se construiește prin relații constante cu ambele partide, cu membri ai Congresului, cu administrația și cu reprezentanții statelor americane. El critică, totodată, faptul că „la București” unii actori politici ar fi fost „mult prea partizani”, ignorând nevoia unei abordări echilibrate. Implicații operaționale pentru diplomație: „interlocutori noi” Potrivit lui Negrescu, noua majoritate ar urma să aducă schimbări în conducerea comisiilor parlamentare, inclusiv în cele care gestionează politica externă, apărarea și bugetele. Consecința pentru România, în lectura sa, este una practică: apar interlocutori noi, iar diplomația românească ar trebui să-și consolideze relațiile politice și instituționale. Mesajul politic: parteneriatul strategic „deasupra ciclurilor electorale” Negrescu mai spune că alegerile din SUA au reconfirmat importanța temelor economice și sociale (costul vieții, prețurile, siguranța economică), pe care le consideră relevante și pentru Europa și România. În final, el pledează pentru o abordare pragmatică: „România trebuie să lucreze eficient atât cu democrații, cât și cu republicanii.” În opinia sa, schimbarea politică de la Washington nu ar trebui doar „observată” de la București sau Bruxelles, ci „înțeleasă și transformată în oportunități concrete” pentru securitatea, economia și influența internațională a României. Contextul prezentat de Digi24: democrații au preluat controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit proiecțiilor mass-media americane, ceea ce reprezintă o înfrângere majoră pentru republicanii președintelui Donald Trump în alegerile de la jumătatea mandatului . [...]
Guvernul mizează pe relansarea economiei prin credibilitate externă și măsuri anti-evaziune , iar premierul Luca Niculescu le-a transmis investitorilor străini că „reconstruirea încrederii” este condiția pentru soluții aplicabile mediului de afaceri, potrivit Digi24 . Întâlnirea a avut loc miercuri, la Palatul Victoria , cu reprezentanții investitorilor străini în România. Mesajul central al premierului a fost că relansarea economiei este „absolut necesară”, iar dialogul cu companiile trebuie să se bazeze pe încredere și pe cooperare între instituțiile statului și mediul privat. În același context, Niculescu a invocat drept „semnal bun” faptul că România a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, susținând că depășirea blocajului politic de la București a dus la creșterea credibilității externe. Premierul a legat relansarea de „repornirea motoarelor economiei” prin noi investiții, cu efecte așteptate în locuri de muncă și oportunități, în special pentru tineri. Ce măsuri pune Guvernul pe agenda investitorilor Executivul ar urma să își concentreze acțiunea pe o combinație de măsuri cu impact direct asupra costurilor și predictibilității pentru companii: o abordare „mai articulată” a diplomației economice; creșterea eficienței în aplicarea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale; debirocratizare, cu obiectivul de a implementa standarde ale economiilor dezvoltate, mai aproape de nevoile investitorilor. OCDE și calendarul de consultări cu investitorii Aderarea la OCDE a fost menționată ca obiectiv esențial pentru creșterea profilului de țară și atragerea de capital, iar premierul a amintit dialogul avut marți cu secretarul general al organizației, Mathias Cormann. Pentru a formaliza consultarea cu investitorii străini, Niculescu i-a cerut șefului Cancelariei prim-ministrului să pregătească întâlniri trimestriale cu participarea reprezentanților Guvernului, după ce investitorii au prezentat „o serie de propuneri concrete” pentru stimularea economiei. La discuții au participat, între alții, miniștrii Finanțelor, Externelor, Energiei, Muncii, Sănătății, Mediului și Digitalizării, alături de șeful Cancelariei prim-ministrului. [...]
Cătălin Predoiu cere PNL să-și clarifice linia de politică externă înaintea unei alianțe cu USR , după ce Dominic Fritz l-a numit „lame duck” pe președintele SUA Donald Trump, potrivit Digi24 . Miza, în lectura lui Predoiu, este riscul ca disputele politice interne din SUA să fie „importate” în România, cu efecte asupra Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Într-o postare amplă pe Facebook, Predoiu îl critică pe liderul USR pentru formularea folosită după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA , pe care o consideră „nepoliticoasă” și o plasează în registrul limbajului politic al democraților americani. El susține că astfel de poziționări confundă simpatiile ideologice cu interesul național și pot ajunge să contrazică obiective strategice ale României. „O astfel de afirmație nu se face din partea unui șef de partid dintr-o țară parteneră. Nu este doar un afront la adresa unei persoane, este un afront la adresa SUA, pentru că Președintele SUA, indiferent cine este acesta, reprezintă SUA.” Presiune pe conducerea PNL înaintea unei alianțe cu USR Dincolo de critica la adresa lui Fritz, Predoiu își îndreaptă mesajul către Ilie Bolojan , președintele PNL, căruia îi solicită să explice „ce viziune comună asupra politicii externe și a Parteneriatului Strategic cu SUA poate construi alături de USR”. Predoiu avertizează că diferențele de abordare nu dispar printr-o alianță electorală și că politica externă „nu poate deveni un teren al improvizațiilor dictate de competiția dintre partide”. Critici și la „infuzia” de reformiști în PNL În același mesaj, Predoiu critică apropierea PNL de USR și spune că nu privește favorabil nici aducerea în partid a unor „reformiști”, indicând „nume gen Pâslaru și Gheorghiu”. El descrie procesul drept o „topire ideologică” a PNL și ridică întrebarea care ar fi poziția partidului „dincolo de declarații” după o eventuală alianță cu USR. În argumentația sa, Predoiu mai afirmă că ironia la adresa președintelui SUA este „cu atât mai condamnabilă” în contextul de securitate al României, pe care îl descrie drept complicat, și califică gestul drept „la limita iresponsabilității” față de interesele naționale. [...]
Democratul Jeremy Moss a câștigat un mandat în Camera Reprezentanților și devine primul membru al Congresului din Michigan care este deschis gay , potrivit The Jerusalem Post , într-o cursă pentru Districtul 11, un bastion democratizat în ultimii ani în comitatul Oakland. Moss, senator în legislativul statului Michigan, l-a învins marți pe republicanul Ethan Baker, primarul orașului Troy. La momentul relatării, Moss conducea cu 59,5% din voturi, față de 38% pentru Baker, cu o estimare de 77,5% din voturi numărate, conform rezultatelor neoficiale. Associated Press și NBC au declarat cursa câștigată de Moss. În cursă au mai fost un candidat independent (Anil Kumar) și candidați ai Partidului Libertarian, Partidului Verde, fiecare sub 1%. Ce se schimbă în Districtul 11 și de ce contează politic Moss va ocupa un loc rămas liber în Districtul 11, după ce democrata Haley Stevens (Birmingham) a renunțat la mandat pentru a candida fără succes la nominalizarea democrată pentru Senatul SUA. Districtul 11 acoperă comunități din comitatul Oakland, inclusiv Pontiac, Royal Oak, Birmingham, Farmington Hills și West Bloomfield Township. Publicația notează că, în ultimii opt ani, zona a trecut de la o orientare mai favorabilă republicanilor la statutul de „fief” democrat, ceea ce explică miza redusă pentru GOP într-o competiție care, totuși, a atras atenție prin profilul candidatului. Profilul lui Moss și temele care l-au urmărit în campanie În vârstă de 40 de ani, Moss a câștigat alegerile primare democrate cu 49% din voturi, în fața avocatei Aisha Farooqi (32%), John Paul Torres (10%) și fostului inginer Ford Don Ufford (8%). Ethan Baker nu a avut contracandidat în primarele republicane. Moss, care este evreu, nu l-a susținut pe candidatul democrat la Senat Abdul El-Sayed, însă cei doi au discutat, potrivit articolului. Totodată, Moss a spus că nu l-ar vota pe republicanul Mike Rogers, invocând negarea rezultatelor electorale și „obediența” față de președintele SUA Donald Trump. Articolul menționează și un episod din august, când streamerul Hasan Piker a folosit o fotografie cu Moss într-un livestream, în contextul unei discuții despre retorica pro-Israel și riscul de violență împotriva evreilor americani. Moss a afirmat că în spațiul public a circulat un clip audio fals care pretindea că scopul campaniei sale pentru Camera Reprezentanților ar fi să se asigure că SUA continuă să sprijine Israelul. Ce a promis adversarul și ce urmează Ethan Baker, 47 de ani, primar al orașului Troy de șase ani, a candidat pe tema costului vieții și a „rezolvării problemelor” dincolo de diviziunile partizane, potrivit relatării. Odată cu victoria lui Moss, democrații își consolidează controlul asupra unui district descris ca tot mai sigur pentru partid, în timp ce noul ales urmează să preia mandatul într-un Congres în care profilul său – inclusiv ca prim membru deschis gay al Congresului din Michigan – va avea și o dimensiune simbolică, pe lângă cea electorală. [...]
Victoria democraților la „midterms” îl pune pe Hakeem Jeffries în poziția de a prelua conducerea Camerei Reprezentanților, cu efect direct asupra agendei legislative a administrației Trump. Potrivit The Jerusalem Post , rețelele de televiziune au indicat marți seară că democrații sunt pe cale să răstoarne majoritatea din Camera Reprezentanților, ceea ce l-ar transforma pe Jeffries în primul speaker de culoare din istoria instituției. Jeffries, în vârstă de 56 de ani, a transmis în campanie că partidul este „pe punctul de a recâștiga controlul Camerei” și a susținut că miza este deschiderea „unui capitol mai bun” pentru SUA. În paralel, publicația notează că numărătoarea finală a voturilor era încă în desfășurare în mai multe zone ale țării, deși unele rețele au „dat” deja Camera democraților. Ce se schimbă în Congres: pârghii mai mari pentru opoziție Dacă Jeffries va obține „ciocănelul” de speaker în ianuarie, democrații ar câștiga o pârghie instituțională majoră în fața Casei Albe conduse de Donald Trump: controlul agendei și al procedurilor din Cameră. Articolul amintește că, în mandatul doi al lui Trump, democrații conduși de Jeffries au folosit instrumentele parlamentare pentru a forța voturi pe teme pe care conducerea republicană ar fi preferat să le evite, inclusiv: publicarea dosarelor Jeffrey Epstein; oprirea războiului cu Iranul. Totodată, Jeffries a fost figura centrală a opoziției față de proiectul de lege al republicanilor privind reduceri de taxe și tăieri de cheltuieli, pe care l-a criticat pentru diminuarea finanțării pentru Medicaid și pentru programul SNAP (ajutor alimentar). Un test intern: majoritatea nu garantează automat funcția de speaker Chiar și cu o majoritate democrată, Jeffries ar trebui să obțină sprijinul unei majorități a membrilor Camerei — ceea ce, practic, înseamnă aproape toate voturile democraților — pentru a fi ales speaker. The Jerusalem Post notează că acest lucru ar putea însemna negocieri dificile cu aripa progresistă, inclusiv cu noi aleși asociați cu Democratic Socialists of America , precum Darializa Avila Chevalier și Claire Valdez. În același timp, profilul lui Jeffries rămâne cel al unui lider considerat moderat și un susținător ferm al Israelului, poziție care i-a adus neîncredere din partea unei părți a stângii, în contextul războiului din Gaza. Context: ascensiunea lui Jeffries și momentul politic al democraților Jeffries a preluat conducerea democraților din Cameră după retragerea lui Nancy Pelosi din rolul de lider al caucusului, iar articolul subliniază că a fost privit inițial cu scepticism, inclusiv pentru stilul său orientat spre negociere și procedură. Publicația mai arată că scăderea treptată a ratingului de aprobare al lui Trump, în primii ani ai celui de-al doilea mandat, a alimentat încrederea donatorilor și a aleșilor democrați că pot recâștiga Camera în 2026. Dacă rezultatele se confirmă și Jeffries își asigură voturile interne, alegerea sa ca speaker ar deschide o nouă etapă de confruntare instituțională între Congres și Casa Albă, cu impact direct asupra ritmului și conținutului legislației federale în 2027. [...]
Democrații au recâștigat majoritatea în Senatul SUA , iar schimbarea de control legislativ riscă să blocheze sau să rescrie o parte din agenda administrației Trump în următorii doi ani, potrivit Al Jazeera , care citează proiecții ale agenției Associated Press. Democrații aveau nevoie de un câștig net de patru locuri în camera superioară (100 de membri) pentru a lua Senatul de la republicani. Conform proiecțiilor menționate, până marți târziu au întors cel puțin șapte mandate și au ajuns la cel puțin 54 de locuri, suficient pentru majoritate, în condițiile în care rezultatul din „câteva” curse rămânea încă neclar. În Congresul care își încheie mandatul (al 119-lea), republicanii dețineau 53 de locuri, democrații 45, iar doi independenți votau în mod obișnuit alături de democrați. Unde s-a produs schimbarea de putere Materialul indică o serie de victorii considerate surprinzătoare sau cu semnificație politică ridicată, inclusiv în state văzute tradițional ca bastioane republicane: Carolina de Sud : democrata Annie Andrews a câștigat un loc deținut de republicana Darline Graham; publicația notează că ultima victorie democrată la Senat în stat data din 1998. Carolina de Nord : democratul Roy Cooper, fost guvernator, l-a învins pe republicanul Michael Whatley. Texas : democratul James Talarico a produs o surpriză împotriva procurorului general al statului, Ken Paxton; ultima victorie democrată într-o alegere la nivel de stat în Texas a fost în 1994. Ohio : democratul Sherrod Brown l-a învins pe senatorul republican Jon Husted. Kansas : democratul Adam Hamilton l-a învins pe senatorul republican Roger Marshall; Al Jazeera notează că ultimul senator democrat ales în Kansas a fost în 1932. Maine : democratul Troy Jackson a învins-o pe senatoarea republicană Susan Collins. Iowa : democratul Josh Turek a câștigat în fața republicanei Ashley Hinson, într-o cursă care, potrivit sursei, a atras cheltuieli de „sute de milioane de dolari” pentru publicitate. Pe lângă câștiguri, democrații au apărat și mandate, inclusiv pe cel al lui Jon Ossoff în Georgia, iar Mark Warner a obținut un al patrulea mandat în Virginia. În Michigan, progresistul Abdul el-Sayed a devenit, potrivit sursei, primul musulman ales senator . Ce se schimbă la Washington: sfârșitul „trifectei” republicane Rezultatul ar urma să pună capăt „trifectei” republicane obținute în 2024 (control asupra Senatului, Camerei Reprezentanților și președinției), ceea ce mută centrul de greutate al negocierilor legislative și crește probabilitatea de blocaj între Congres și Casa Albă. Președintele Donald Trump a recunoscut că democrații „au făcut o treabă bună” și „au luptat din greu”, dar a sugerat, într-un interviu la Fox News, că războiul SUA-Israel cu Iranul a contat în pierderile republicane, inclusiv prin efecte resimțite de alegători la prețul benzinei. Separat, pe platforma Truth Social, Trump s-a distanțat de rezultat, afirmând că, dacă ar fi fost pe buletinul de vot, republicanii ar fi câștigat „la scor”. Trump a mai spus că va lucra cu democrații, dar că se așteaptă ca aceștia să trimită proiecte pe care le consideră „nebunești” și pe care le va bloca prin veto: „Vor trimite lucruri care sunt nebunești, iar eu le voi respinge prin veto. Și după câteva luni de veto-uri, vor suna și vor spune: «Cum facem să rezolvăm asta?» Și vom lucra împreună.” Context: de ce a fost dificil de „întors” Senatul Sursa amintește că Senatul este, de regulă, mai greu de schimbat decât Camera Reprezentanților, din două motive: mandatele senatorilor sunt de șase ani, iar alegerile sunt eșalonate, astfel încât doar aproximativ o treime dintre locuri sunt puse în joc la fiecare ciclu. În 2026 au avut loc 35 de curse pentru Senat: 33 alegeri regulate și două alegeri speciale în Ohio și Florida, după ce JD Vance și Marco Rubio au intrat în administrația Trump în ianuarie 2025, lăsând locuri vacante. Printre statele considerate „la limită” (toss-up) au fost Alaska, Iowa, Kansas, Maine, Ohio, Texas și Michigan. Pentru context suplimentar din aceeași publicație, Al Jazeera a mai publicat materiale precum „Who decides the US midterms?” , o galerie foto ( „In Pictures: US midterm elections in 20 photos” ) și un articol despre cursa din Texas ( „Texans vote in most expensive Senate race in US history” ). În perioada următoare, miza imediată este cum va arăta raportul final de forțe după numărarea completă în cursele încă nehotărâte și ce spațiu de negociere va rămâne pentru agenda legislativă a Casei Albe într-un Congres descris de corespondentul Al Jazeera ca fiind „ostil” președintelui. [...]
