Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Bolojan: România a acordat Ucrainei circa...

Bolojan: România a acordat Ucrainei circa 50 de milioane de euro - sprijin financiar prin NATO pentru securitatea națională

Ilie Bolojan discutând despre sprijinul României pentru Ucraina la Europa FM.

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei, care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM. Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată.

Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei.

„Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.”

Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România.

Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major.

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski discută despre condițiile pentru alegeri în Ucraina în contextul războiului.
Politică12 feb. 2026

Zelenski condiționează organizarea alegerilor în Ucraina de încetarea focului și garanții de securitate - decizia vine în contextul războiului cu Rusia

Ucraina va organiza alegeri doar după încetarea focului și garanții de securitate , a declarat președintele Volodimir Zelenski , potrivit HotNews.ro . Mesajul vine pe fondul speculațiilor că autoritățile de la Kiev ar pregăti un calendar electoral sub presiunea diplomatică a Statelor Unite. Zelenski a indicat două condiții pentru reluarea procesului electoral: o încetare a focului în războiul cu Rusia și punerea în aplicare a „tuturor garanțiilor de securitate necesare”. În prezent, organizarea alegerilor este suspendată din cauza legii marțiale, instituită după invazia rusă. În declarațiile transmise jurnaliștilor, liderul ucrainean a respins ideea că ar urma să convoace alegeri ca răspuns la presiuni externe. El a susținut că pașii sunt „foarte simplu de făcut”, formulând explicit succesiunea: întâi încetarea focului, apoi alegeri, condiționate de un cadru de securitate care să permită desfășurarea campaniei și a votului. Zelenski a mai spus că, dacă și Rusia ar accepta, ostilitățile ar putea fi încheiate „până în vară”. Declarația nu echivalează cu un calendar electoral, dar fixează o legătură directă între evoluția militară și posibilitatea organizării scrutinului. În paralel, surse diplomatice au declarat pentru Financial Times că Zelenski ar urma să anunțe pe 24 februarie, la împlinirea a patru ani de la izbucnirea războiului, un plan pentru alegeri prezidențiale și un referendum național. Publicația a legat această posibilă decizie de „presiuni diplomatice intense” și de negocieri cu administrația de la Washington, context pe care Zelenski îl contestă prin poziționarea sa publică. Miza este amplificată de faptul că mandatul lui Zelenski, ales în 2019 pentru cinci ani, ar fi trebuit să se încheie în 2024, iar Rusia i-a contestat în repetate rânduri legitimitatea. AFP a remarcat și obstacolele practice pentru un scrutin în condiții de război: riscurile de securitate în timpul campaniei și al votului, situația refugiaților din afara țării, precum și a milioanelor de persoane strămutate intern, a celor aflate sub ocupație rusă sau mobilizate pe front. [...]

Traian Băsescu discută despre intervenția FMI în România.
Politică14 feb. 2026

Traian Băsescu cere intervenția FMI în România - critică lipsa de asumare a coaliției

Traian Băsescu spune că România ar trebui să ceară intervenția FMI , argumentând că actuala coaliție de guvernare nu își asumă „nici tehnic, nici politic” măsurile necesare pentru redresarea economiei. Fostul președinte a făcut comparația cu perioada crizei din 2010, când România a apelat la Fondul Monetar Internațional în contextul unui deficit ridicat și al unei crize globale, pentru a stabiliza economia și a putea adopta măsuri coerente. Băsescu a subliniat că, spre deosebire de acel moment, „acum se găsesc bani”, însă la dobânzi mari. Într-o intervenție la B1 TV , Traian Băsescu a susținut că FMI nu ar face altceva decât să „ordoneze măsurile” și să indice soluții pentru reducerea deficitului și, în același timp, pentru diminuarea dobânzilor la împrumuturile statului. În opinia sa, problema de fond este redresarea economiei concomitent cu reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, iar coaliția aflată la guvernare nu ar fi dispusă să își asume aceste decizii. Băsescu a mai afirmat că o intervenție a FMI ar însemna acces la „bani ieftini” și o gestionare mai credibilă a măsurilor de reducere a deficitului bugetar. În același context, el a invocat costurile cu dobânzile plătite de România, susținând că anul trecut acestea ar fi fost de 11 miliarde de euro, iar anul acesta ar urma să ajungă la 20 de miliarde. Fostul președinte a prezentat ideea apelării la FMI drept o măsură preventivă, „din prudență”, pentru a crește credibilitatea pachetului de măsuri care ar urma să fie luate în perioada următoare. [...]

Marcel Ciolacu discută despre manipularea datelor economice și criza financiară.
Politică13 feb. 2026

Marcel Ciolacu acuză manipularea datelor economice din 2024 - susține că se încearcă estomparea unui dezastru financiar

Marcel Ciolacu acuză manipularea datelor economice din 2024 - susține că se încearcă estomparea unui dezastru financiar . Potrivit Digi24 , fostul premier PSD Marcel Ciolacu a afirmat că datele economice pentru anul 2024 au fost „coafate” pentru a masca un „dezastru economic” sub conducerea premierului Ilie Bolojan. Ciolacu, care este în prezent președintele Consiliului Județean Buzău, a declarat că aceste manipulări au transformat o creștere economică într-o recesiune. Ciolacu a subliniat că manipularea statisticilor este „cea mai grosolană” și demonstrează disperarea actualului premier, având în vedere că economia a scăzut cu aproape 2% în ultimul trimestru al anului 2025, de patru ori mai mult decât se așteptau analiștii. „Românii nu mai pot fi prostiți cu cifre: ei văd prețurile din magazine, văd cum veniturile nu mai pot ține pasul cu costul vieții, văd cum tot mai multe firme trag obloanele și cum în spitale și școli se înmulțesc situațiile de criză”, a declarat Ciolacu. Fostul premier a criticat și măsurile economice ale actualului guvern, acuzându-l pe Bolojan de ipocrizie pentru că își asumă meritele pentru o creștere economică de 0,6% în 2025, care, potrivit lui Ciolacu, nu i se datorează. El a subliniat că avansul economic a fost realizat în primele două trimestre ale anului, când Bolojan nu avea o influență semnificativă asupra economiei. În replică, Ilie Bolojan a afirmat că recesiunea tehnică este un cost inevitabil al tranziției economice de la un model bazat pe deficit și consum la unul axat pe investiții și productivitate. Premierul a subliniat că România nu se află într-o criză, ci într-o „perioadă de corecție economică”. Aceste acuzații și replici vin în contextul în care România a intrat în recesiune tehnică, cu un Produs Intern Brut în trimestrul IV 2025 mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior. [...]

Friedrich Merz discutând despre securitatea europeană la München.
Politică13 feb. 2026

Merz vrea clarificarea articolului 42 din tratatele UE - discută cu Macron despre descurajare nucleară europeană

Potrivit News.ro , cancelarul german Friedrich Merz a declarat la Conferinţa de securitate de la München că a început discuţii cu preşedintele francez Emmanuel Macron privind crearea unei componente europene de descurajare nucleară , integrată în cadrul NATO, şi a cerut o dezbatere despre modul în care ar trebui aplicată clauza de „asistenţă reciprocă” din tratatele UE. Merz a susţinut că Europa trebuie să-şi reducă dependenţa „autoimpusă” faţă de SUA şi să construiască un pilon european mai puternic în cadrul Alianţei. „Nu facem acest lucru renunţând la NATO” , a spus el, ci prin consolidarea contribuţiei europene. În acelaşi timp, a admis că relaţia transatlantică va presupune mai multe diferenţe de opinie decât în trecut, dar a insistat că parteneriatul rămâne esenţial. Discuţie despre articolul 42 şi descurajare nucleară europeană Un punct sensibil al discursului a fost apelul la clarificarea articolului 42 din tratatele UE, referitor la „asistenţa reciprocă” în cazul unui atac armat. Merz a cerut ca Uniunea să precizeze cum funcţionează concret această clauză, subliniind că iniţiativa nu ar trebui să înlocuiască NATO , ci să întărească dimensiunea europeană din interiorul alianţei. În paralel, el a confirmat „primele discuţii” cu Macron privind un program european de descurajare nucleară. Trecând la relaţia cu SUA, cancelarul a avertizat că „nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acţiona singure” într-o eră a rivalităţii marilor puteri. Totodată, a punctat clar diferenţele ideologice: „Lupta culturală a MAGA în SUA nu este a noastră în Europa”, adăugând că libertatea de exprimare în Europa are limite atunci când intră în conflict cu demnitatea umană şi legea fundamentală. Merz a respins protecţionismul şi tarifele, pledând pentru comerţ liber şi cooperare multilaterală, inclusiv în domeniul climatic şi sanitar. În viziunea sa, Europa trebuie să-şi valorifice mai bine potenţialul economic şi militar, amintind că PIB-ul UE este de aproape zece ori mai mare decât al Rusiei, fără ca acest avantaj să se reflecte proporţional în forţa strategică. Discursul a marcat prima sa intervenţie la MSC din postura de cancelar şi a fost interpretat ca o încercare de a seta tonul dezbaterilor, notează sursa citată. [...]

Tánczos Barna discutând despre stabilitatea guvernării UDMR în contextul politic actual.
Politică13 feb. 2026

Tánczos Barna exclude ieșirea UDMR de la guvernare – apel la liniște și unitate în coaliție

Tánczos Barna respinge ieșirea UDMR de la guvernare și cere stabilitate în coaliție , într-un moment complicat pentru executiv, marcat de presiuni bugetare și tensiuni politice. Potrivit stirileprotv.ro , care citează News.ro, vicepremierul a declarat joi, 12 februarie 2026, la Europa FM, că „nu este momentul acum să ieșim de la guvernare, în niciun caz”, subliniind că UDMR își asumă responsabilitatea guvernării într-un context economic dificil. Tánczos Barna a explicat că, deși fiecare partid își face propriile analize, stabilitatea executivului trebuie menținută , iar disputele publice din interiorul coaliției nu ajută. El a arătat că anul 2024, unul electoral, a dus deficitul bugetar la peste 9%, pe fondul majorărilor salariale, recalculării pensiilor și investițiilor ridicate. În opinia sa, cheltuielile au pus o presiune excesivă pe buget , comparând situația cu o familie care încearcă simultan să susțină doi copii la facultate și să construiască două case. Vicepremierul a susținut că România a reușit, în ianuarie 2025, să evite degradarea ratingului și suspendarea fondurilor europene, convingând agențiile internaționale și Comisia Europeană că poate redresa economia. „Acum trebuie să rezolvăm problema și la noi acasă” , a spus acesta, făcând apel la mai multă încredere reciprocă în coaliție. În privința PSD, Tánczos Barna a recunoscut rolul formațiunii în deciziile guvernamentale, dar a criticat ieșirile publice disonante. El a subliniat că UDMR preferă să discute eventualele divergențe în interiorul coaliției și a menționat solicitarea de ajustare a impozitelor în marja minimă și maximă pentru a atenua unele creșteri. Mesajul transmis este unul de continuitate: UDMR rămâne la guvernare și își asumă „povara” deciziilor economice, într-un an în care România încearcă să își stabilizeze finanțele publice și să evite noi tensiuni politice. [...]

Ilie Bolojan în timpul unei ședințe, cu o expresie serioasă pe față.
Politică12 feb. 2026

Sondaj ARA: 76% dintre români nu au încredere în Ilie Bolojan - AUR conduce în intenția de vot

76% dintre români declară că nu au încredere în premierul Ilie Bolojan , iar 78% se declară nemulțumiți de activitatea sa după opt luni de mandat, potrivit unui sondaj realizat de ARA Public Opinion la comanda Antena 3 CNN . La întrebarea privind încrederea în prim-ministru, trei sferturi dintre respondenți au indicat „puțină” sau „foarte puțină” încredere, în timp ce 20% spun că au „multă” sau „foarte multă” încredere, iar 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Nemulțumirea este reflectată și în evaluarea activității Guvernului: 78% dintre cei chestionați afirmă că sunt „puțin” sau „foarte puțin” mulțumiți de activitatea premierului, iar doar 19% se declară satisfăcuți. În privința măsurilor economice adoptate de Executiv, 66% le consideră „rele” sau „foarte rele” pentru România, 23% le apreciază drept „bune” sau „foarte bune”, iar 11% nu au o opinie. De asemenea, 68% spun că au puțină sau foarte puțină încredere că aceste măsuri pot contribui la redresarea economiei, în timp ce 21% cred contrariul. Sondajul a testat și opțiunile de vot pentru alegeri parlamentare, dacă acestea ar avea loc duminica viitoare. Conform datelor prezentate, clasamentul ar arăta astfel: AUR – 37% PSD – 25% PNL – 17% USR – 11% UDMR – 5% Alte partide – 5% Datele indică o erodare puternică a încrederii în actualul premier și un avans consistent al AUR în intenția de vot, pe fondul nemulțumirilor legate de măsurile economice și direcția guvernării. [...]