Știri
Știri din categoria Politică

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei, care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM. Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată.
Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei.
„Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.”
Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România.
Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major.
Recomandate

Traian Băsescu spune că miza tensiunilor SUA–Iran este economică, nu militară , iar încercarea Washingtonului de a bloca exporturile de țiței ale Iranului riscă să complice relațiile cu aliați asiatici dependenți energetic, potrivit Mediafax . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , într-un context de tensiuni în Orientul Mijlociu. În opinia lui Băsescu, „cheia blocadei americane” ar fi tocmai limitarea exportului de petrol iranian, iar consecința ar putea fi tensionarea relațiilor SUA cu parteneri din Extremul Orient, precum Coreea de Sud și Japonia, dar și cu China. El a calificat această abordare drept „o greșeală”. Strâmtorile maritime și riscul de „propagandă” Băsescu a pus sub semnul întrebării informațiile privind minarea unor strâmtori strategice, susținând că scenariul este greu de crezut și invocând faptul că, „de zile în șir”, nave ar fi continuat să tranziteze zona. „Proba este că, de zile în șir, câteva nave tot trec prin strâmtoare cu sau fără aprobare iraniană. Deci cred că ceva este în neregulă. Este mai mult propagandă și tentația de a crea spaime lumii întregi decât probleme reale”. El a mai spus că, potrivit dreptului internațional maritim (Convenția din 1982), strâmtorile internaționale trebuie să rămână deschise circulației, iar problema ar fi „renunțarea Iranului și a Statelor Unite să mai folosească strâmtoarea în mod ilegal”. Escaladare militară: statele din Golf și capacitățile Iranului Pe componenta militară, fostul președinte a afirmat că țările din Golf nu ar putea face față unui conflict cu Iranul și a invocat un „raport CIA” care ar descrie drept îngrijorătoare cantitatea de rachete deținută de Teheran. În același context, el a susținut că Iranul ar avea capacitatea de a lovi aliații SUA, ceea ce ar pune sub presiune imaginea de garant al securității regionale pe care o proiectează Washingtonul. NATO și limitele intervenției Băsescu l-a criticat pe Donald Trump pentru modul în care ar fi cerut sprijinul NATO la scurt timp după declanșarea acțiunii, susținând că nu ar fi respectat cadrul legal. El a punctat că statele europene au proceduri constituționale care impun aprobări parlamentare pentru trimiterea de trupe în misiuni de luptă și a reiterat ideea că NATO este o alianță defensivă, care nu acționează automat în afara teritoriului său. [...]

Tentativa SUA de a bloca exporturile de țiței ale Iranului riscă să tensioneze relațiile cu aliații asiatici , avertizează fostul președinte Traian Băsescu , într-o intervenție la Digi24, potrivit news.ro . El susține că miza „blocadei americane” este exportul de petrol și că o astfel de abordare poate complica relațiile Washingtonului cu Coreea de Sud, Japonia și China. Băsescu spune că o asemenea strategie „nu poate decât să tensioneze” relațiile dintre Statele Unite și aliații din Extremul Orient și o califică drept „o greșeală”, în condițiile în care efectele s-ar răsfrânge asupra unor parteneri-cheie ai SUA din Asia. Strâmtoarea : „mai mult propagandă” decât risc real, în opinia lui Băsescu Fostul președinte afirmă că nu crede că strâmtoarea este minată și pune sub semnul întrebării credibilitatea unor informații vehiculate în spațiul public. „Nu poate exista atâta prostie încât să spui, am pus mine, dar nu știm unde.” El invocă drept argument faptul că „de zile în șir, câteva nave tot trec prin strâmtoare cu sau fără aprobare iraniană” și concluzionează că este „mai mult propagandă și tentația de a crea spaime lumii întregi, decât probleme”. Referința la dreptul internațional și rolul NATO Potrivit lui Băsescu, „problema este una singură”: renunțarea Iranului și a Statelor Unite „să mai folosească strâmtoarea în mod ilegal”, menționând că, „conform pactului Mării din 1982”, strâmtoarea este liberă pentru circulație. În ceea ce privește o eventuală implicare a aliaților NATO, fostul președinte apreciază că poziția lui Donald Trump este „slăbită” de modul în care cooperează și susține că solicitarea de sprijin către NATO ar fi venit „fără să respecte legea”. Băsescu mai afirmă că statele europene din NATO, precum și Canada sau Australia, trebuie să respecte legile internaționale și procedurile interne (inclusiv aprobări parlamentare pentru trimiterea de trupe), iar NATO este o organizație „defensivă”, care „nici măcar nu este o organizație care să acționeze în afara teritoriului organizației”. [...]

Cererea repetată de alegeri anticipate readuce în prim-plan riscul de instabilitate politică , într-un moment în care PSD redeschide discuția despre ieșirea de la guvernare, potrivit G4Media . Liderul AUR, George Simion , a publicat o postare în care solicită din nou organizarea de alegeri anticipate, pe fondul dezbaterilor din PSD privind continuarea participării la guvernare. Mesajul vine după ce PSD a reluat public tema unei posibile retrageri de la guvernare. „Pentru a mia oară: cheia este întoarcerea la democrație și la votul românilor, nu guverne minoritare. AUR rămâne cu poporul român”, a scris Simion. În același context, articolul notează că Simion a evitat în ultimele zile să se pronunțe despre înfrângerea suferită de premierul ungar Viktor Orbán, pe care îl lăudase anterior. Ce urmează în PSD și de ce contează PSD urmează să decidă duminica viitoare, în ședința Consiliului Politic Național (CPN), întrebarea pentru un referendum intern programat luni, la care ar urma să participe circa 5.000 de lideri centrali și locali, conform unor oficiali ai partidului citați de G4Media . Potrivit informațiilor din articol: conducerea PSD va pune o singură întrebare , legată de susținerea partidului pentru premierul Ilie Bolojan (PNL); întrebarea suplimentară privind prezența USR la guvernare ar urma să fie abandonată; întrebarea ar urma să vizeze, „cel mai probabil”, dacă liderii PSD sunt de acord sau nu cu continuarea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan în funcția de premier. Din perspectiva mediului economic, miza imediată este că orice escaladare a tensiunilor din coaliție sau scenariu de guvern minoritar/anticipate poate amplifica incertitudinea privind direcția guvernării și ritmul deciziilor administrative, însă articolul nu oferă detalii despre calendar sau pași instituționali concreți pentru declanșarea anticipatelor. [...]

PSD își pune în joc participarea la guvernare pe 20 aprilie , printr-un vot intern care poate declanșa retragerea miniștrilor și o criză politică cu efect direct asupra stabilității Executivului, potrivit Stirile Pro TV . Miza votului este dacă PSD rămâne sau nu în cabinetul condus de Ilie Bolojan . Social-democrații transmit, direct sau indirect, că sunt pregătiți să-și retragă miniștrii dacă premierul nu demisionează, în timp ce PNL și USR susțin că „doar președintele Nicușor Dan mai poate salva situația”. UDMR spune că mai speră într-un compromis, „de dragul stabilității”. Cum se votează și cine decide Deși PSD are „peste 300.000 de membri”, decizia va fi luată de aproximativ 5.000 de lideri de circumscripții, într-o „mare adunare” organizată în sistem hibrid: circa 200 de lideri vor fi prezenți fizic la Palatul Parlamentului, iar restul vor participa online. Votul se va face prin scanarea unui cod QR, iar întrebarea anunțată este: „Sunteți de acord ca PSD să-i retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan?” Tensiuni în PSD și acuzații de „manipulare” Materialul arată că, deși nemulțumirea din partid este ridicată, nu toți social-democrații susțin demersul inițiat de Sorin Grindeanu . Constantin Toma, primarul Buzăului și lider PSD, spune că va vota „pentru liniște” și acuză o „manipulare” care „nu ajută nici partidul”. „Voi vota pentru liniște pentru lipsă scandal, pentru că România nu are nevoie de așa ceva. Eu sper să fim mai mulți pentru că această manipulare făcută de Sorin Grindeanu nu ajută nici partidul.” În același timp, din mesajele liderilor PSD „se prefigurează” un vot împotriva premierului, iar Grindeanu „își va retrage, potrivit unor surse interne”, cei șapte miniștri din Guvern. Reacția partenerilor și ce scenarii apar PNL respinge ideea schimbării premierului și cere intervenția președintelui. Mircea Abrudean, președintele Senatului, afirmă că Nicușor Dan ar avea „legitimitatea necesară” pentru mediere și invocă protocolul coaliției, susținând că PSD nu poate decide premierul PNL. USR acuză PSD că provoacă „gratuit” o criză politică, iar AUR anunță că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului abia în luna mai, precizând că demersul nu depinde de PSD. Potrivit unor „surse politice” citate, dacă presiunea PSD va duce la o repoziționare a PNL, schimbarea premierului ar putea avea loc „abia după jumătatea lunii viitoare”. Condiții pentru un posibil viitor premier Conform corespondentului PRO TV, pretențiile PSD nu s-ar opri la înlocuirea lui Ilie Bolojan: viitorul prim-ministru ar trebui să aibă studii economice, cerință care „n-ar exclude” un tehnocrat. În PNL, opțiunile vehiculate sunt Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor) și Cătălin Predoiu (ministrul de Interne). [...]

Kelemen Hunor spune că o conciliere între PNL și PSD rămâne posibilă , potrivit Mediafax , după ce liderul UDMR a vorbit marți, pe holurile Parlamentului, despre șansele continuării actualei coaliții de guvernare, cu Ilie Bolojan premier. Kelemen Hunor a argumentat că există „șansa că se va găsi o soluție de compromis”, pentru că „trebuie să meargă această coaliție înainte”. El a invocat și experiența din 2023, când PSD și PNL, împreună cu Klaus Iohannis, au scos UDMR de la guvernare, susținând că și atunci a rămas la masa negocierilor „până în ultima clipă” în căutarea unei soluții. În același context, liderul UDMR a afirmat că nu a fost contactat de președintele Nicușor Dan pentru o discuție despre coaliție. „Eu nu am fost anunțat, am auzit declarațiile de la Timișoara, dar eu nu am fost contactat, nu am fost invitat, deci nu cunosc programul în acest sens”, a spus Kelemen Hunor, adăugând că, dacă va exista o solicitare, UDMR va răspunde. Totodată, Kelemen Hunor s-a declarat optimist că Nicușor Dan va reuși o mediere între partidele din coaliție, cu scopul de a le menține unite, conform relatării Mediafax. Miza imediată este evitarea unei ruperi între PNL și PSD, care ar pune sub presiune funcționarea actualei majorități guvernamentale. [...]

Kelemen Hunor spune că sprijinul financiar pentru comunitatea maghiară din România ar putea fi revizuit după schimbarea de guvern de la Budapesta , deși din discuția avută cu viitorul premier ungar, Peter Magyar , nu se așteaptă la modificări majore de principiu în relația Ungariei cu maghiarii din România, potrivit Antena 3 . Liderul UDMR a declarat marți, la Parlament, că a avut luni seara „o discuție scurtă” cu Peter Magyar, din care a înțeles că nu vor exista schimbări în relația guvernului Ungariei cu comunitatea maghiară din România. Cei doi urmează să stabilească o întâlnire la Budapesta, săptămâna viitoare, pentru a discuta „față în față” detaliile. Ce se poate schimba: finanțarea, nu neapărat principiile Întrebat despre schimbarea „radicală” a politicii de la Budapesta, Kelemen Hunor a spus că este nevoie de așteptarea programului de guvernare și a direcției noului executiv. Totuși, a indicat o zonă în care pot apărea ajustări: „În ceea ce privește sprijinul financiar, acolo s-ar putea” să apară schimbări; liderul UDMR a adăugat că „de fiecare dată când a venit un nou guvern au fost schimbări” . În același timp, din discuția cu Peter Magyar, Kelemen Hunor a spus că nu crede că vor fi „schimbări importante” în ceea ce privește principiile. Discuția cu Peter Magyar și tema demisiei Kelemen Hunor a relatat că i s-a reproșat de către viitorul premier al Ungariei sprijinul acordat lui Viktor Orbán în alegerile de duminică, însă a precizat că nu i-a cerut nimeni demisia din funcție. În plus, liderul UDMR a susținut că nu trebuie să explice de ce maghiarii din România au votat masiv pentru Fidesz și a afirmat că această comunitate „nu poate fi manipulată”. Context: alegerile din Ungaria și poziția UDMR Antena 3 notează că Kelemen Hunor a declarat luni că votul de duminică, la alegerile parlamentare din Ungaria câștigate de partidul Tisza, condus de Peter Magyar, „deschide o nouă eră în politica maghiară”. El a mai spus, într-un interviu acordat pentru maszol.ro, că decizia UDMR de a sprijini Fidesz și pe Viktor Orbán a fost „logică și de înțeles” și că nu are ce să-și reproșeze. Totodată, Kelemen Hunor a afirmat că Peter Magyar și liderii Tisza au o responsabilitate față de minoritatea maghiară din România, iar evoluția relațiilor va depinde de politica națională pe care o va adopta noul guvern de la Budapesta. [...]