Știri
Știri din categoria Politică

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei, care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM. Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată.
Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei.
„Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.”
Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România.
Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major.
Recomandate

Președintele Nicușor Dan spune că România nu își schimbă planurile de apărare sub presiune și transmite că țara „nu se lasă intimidată” de amenințările Rusiei, în contextul discuțiilor despre producția de drone împreună cu Ucraina, potrivit news . Declarația a fost făcută la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă comune cu liderii prezenți la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est , unde Nicușor Dan a fost întrebat cum răspunde România amenințărilor transmise de Rusia „prin diverse canale” și prin intermediari, pe fondul planurilor de cooperare cu Ucraina în domeniul dronelor. „România e o țară suverană și nu se lasă intimidată. Ăsta este răspunsul scurt.” De ce contează: mesaj de continuitate pentru cooperarea militară În același context, președintele a reiterat că Rusia este „agresorul” în regiune și a încadrat cooperarea României în alianțe defensive, menționând explicit NATO și „ Coaliția de Voință ”, ca formate recente de coordonare cu partenerii. Pe componenta operațională, Nicușor Dan a argumentat că Ucraina și-a dezvoltat, în urma războiului, o capacitate militară și tehnologică „deosebită”, iar România vrea să folosească parteneriatul și încrederea reciprocă pentru a-și dezvolta propriile capacități de apărare pentru armată. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendar, volum sau forma concretă a proiectului de producție de drone. Din declarațiile citate reiese însă că autoritățile române tratează cooperarea cu Ucraina ca parte a consolidării capacităților de apărare și nu ca pe un demers care să fie revizuit în urma presiunilor venite dinspre Rusia. [...]

Refuzul Iuliei Sviridenko de a prelua postul de ambasador al Ucrainei în SUA complică reconfigurarea rapidă a echipei de vârf de la Kiev , într-un moment în care președintele Volodimir Zelenski pregătește schimbarea premierului și, implicit, a întregului guvern, potrivit Meduza , care citează surse ale publicației „Ukrainska Pravda”. Sursele „Ukrainska Pravda” susțin că Sviridenko a răspuns negativ propunerii de a deveni ambasador la Washington după demisia din funcția de prim-ministru, așteptată „în viitorul apropiat”. Unul dintre interlocutori a descris refuzul în termeni foarte duri. Tot potrivit acelorași surse, Sviridenko nu ar fi decis încă ce va face după plecarea din guvern și ar urma să ia o decizie „până în septembrie”. Context: schimbarea premierului și efectul în lanț asupra guvernului Pe 12 iulie, Zelenski a anunțat demisia lui Sviridenko din funcția de prim-ministru, ceea ce înseamnă automat demisia întregului cabinet. Atunci, președintele a spus că i s-a propus să conducă „o nouă direcție importantă” în relațiile cu „un partener-cheie”, fără să ofere detalii. În paralel, presa ucraineană a relatat, pe surse, că Sviridenko ar urma să fie numită ambasador în SUA — scenariu pe care informațiile citate acum de „Ukrainska Pravda” îl contrazic. Ce se știe despre postul de ambasador la Washington „ Interfax-Ucraina ” a scris pe 12 iulie, citând surse, că actualul ambasador al Ucrainei în SUA, Olga Stefanishina, ar urma să demisioneze „din proprie inițiativă” (link menționat de Meduza: Interfax-Ucraina ). La momentul publicării știrii, demisia acesteia nu era confirmată oficial. În aceste condiții, refuzul lui Sviridenko lasă neclară soluția pentru una dintre cele mai sensibile numiri diplomatice ale Ucrainei, în timp ce Kievul încearcă să finalizeze și schimbarea conducerii guvernului. Cine ar putea fi noul premier Zelenski ar intenționa să îl numească prim-ministru pe șeful „Naftogaz”, Serghei Korețki, potrivit „Ukrainska Pravda”. Publicația notează că prioritatea acestuia ar fi pregătirea sectorului energetic pentru iarnă și pentru loviturile rusești. Unele elemente rămân, însă, la nivel de informații pe surse: atât calendarul exact al demisiei, cât și numirile la vârful guvernului și la ambasada din SUA nu au fost confirmate oficial în materialul citat. [...]

Președintele USR, Dominic Fritz , spune că a discutat cu ambasadorul SUA despre statul de drept , într-o întâlnire pe care o plasează în contextul „situației politice actuale” din România, potrivit Agerpres . Miza politică a mesajului este una de poziționare: liderul USR își leagă explicit agenda de tema statului de drept și de valorile comune invocate în relația cu partenerul strategic american. Întâlnirea a avut loc la sediul USR, iar interlocutorul a fost Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite în România. Fritz afirmă că discuția a fost „lungă” și „deschisă” și că a vizat, pe lângă situația politică, și „valorile care ne leagă”. În postarea citată, Fritz îl descrie pe Nirenberg drept „direct” și notează că acesta nu este „diplomat de carieră”, menționând că a lucrat pentru Congresul american, apoi ca avocat și lobbyist. Ce spune Fritz că a transmis și ce a reținut din discuție Liderul USR afirmă că și-a exprimat „îngrijorările” și că ambasadorul ar fi arătat recunoștință pentru colaborarea României cu SUA, dar și în cadrul NATO și al Uniunii Europene. „L-am primit în vizită la sediul USR și am purtat o lungă discuție deschisă despre situația politică actuală, despre statul de drept în România și despre valorile care ne leagă.” Fritz mai susține că a promis să transmită această recunoștință și miniștrilor USR Oana Țoiu și Radu Miruță, pe care îi menționează nominal. De ce contează politic Din informațiile publicate, întâlnirea este folosită de președintele USR pentru a ancora public partidul în două teme sensibile în dezbaterea internă: „statul de drept” și credibilitatea României ca aliat în arhitectura occidentală (SUA–NATO–UE). Materialul nu include detalii despre eventuale concluzii concrete sau pași instituționali care să rezulte din discuție. [...]

Eugen Tomac avertizează că alegerile anticipate ar amplifica riscurile economice și ar putea întârzia reformele cerute pentru finanțările europene , în condițiile în care România se confruntă cu presiuni interne și un context regional tensionat, potrivit Mediafax . Europarlamentarul a spus la B1 TV că „intrarea în jocul anticipatelor” este „mult prea riscantă” acum, argumentând că opțiunea ar fi fost mai ușor de susținut într-un scenariu cu „economie stabilă”, fără „război lângă noi” și cu o expunere mai redusă. În actualul context, Tomac consideră „mai înțelept” să se ajungă la „o soluție de compromis” pentru formarea unei guvernări capabile să adopte măsuri importante. Miza: reformele PNRR și riscul pierderii de bani Tomac, prezentat de Mediafax drept fost premier desemnat de președintele Nicușor Dan, a avertizat că menținerea blocajului politic poate face ca „tot efortul” statului din ultimii patru ani să „risc[e] să se risipească”, dacă reformele din PNRR nu sunt adoptate până la 31 august. În același registru, el a ridicat problema capacității administrative și politice de a gestiona angajamentele externe ale României în lipsa unui guvern cu puteri depline, invocând inclusiv primele trageri de bani din programul SAFE. Ce spune președintele despre anticipate Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că nu exclude alegerile anticipate, dar le consideră „foarte puțin probabile” și a indicat că ar deveni o soluție doar dacă blocajul privind formarea unui nou Executiv se prelungește. Șeful statului a mai spus că un nou scrutin nu ar rezolva impasul politic actual. [...]

„ Declarația de la Kiev ” cere întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei și măsuri coordonate pentru securitatea Mării Negre , cu implicații directe pentru riscurile de navigație, infrastructura critică și reziliența energetică din regiune, potrivit HotNews . Documentul, structurat în 20 de puncte, a fost adoptat miercuri la Kiev de președintele Nicușor Dan și de ceilalți lideri din Europa de Sud-Est, într-un mesaj comun de sprijin pentru Ucraina și de presiune sporită asupra Rusiei. Declarația a fost publicată integral de Administrația Prezidențială, în forma „Declarației de la Kiev” ( link ). Apărarea antiaeriană, prioritate operațională Semnatarii afirmă că întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei rămâne o prioritate, inclusiv prin sisteme și interceptoare capabile să contracareze rachetele balistice. Declarația menționează explicit mobilizarea resurselor financiare și a mecanismelor internaționale necesare, argumentând că o apărare antiaeriană mai puternică „salvează vieți și protejează infrastructura critică”. În același cadru, liderii își exprimă disponibilitatea de a-și consolida participarea la „ Coaliția de Voință ”, descrisă drept un mecanism eficient de sprijinire a Ucrainei, inclusiv prin acordarea unor garanții de securitate „solide și obligatorii din punct de vedere juridic”. Marea Neagră: libertatea de navigație și infrastructura critică, pe lista riscurilor Declarația pune accent pe importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană și globală și enumeră o serie de amenințări considerate comune: atacuri asupra navelor comerciale și porturilor civile, incursiuni cu drone, încălcări ale spațiului aerian, atacuri cibernetice, manipularea informațiilor și ingerințe străine, precum și atacuri asupra infrastructurii critice. În acest context, semnatarii se angajează să consolideze: securitatea aeriană și maritimă; capabilitățile de combatere a dronelor; conectivitatea regională; protecția infrastructurii critice; libertatea și siguranța navigației; reziliența energetică; răspunsurile coordonate la amenințările hibride, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția ONU asupra dreptului mării (UNCLOS). Sancțiuni mai dure și țintirea „flotei-fantomă” Documentul cere intensificarea presiunii prin sancțiuni asupra Rusiei și a economiei sale de război și menționează combaterea „flotei-fantomă” folosite de Moscova, precum și a mecanismelor prin care sunt eludate sancțiunile. Extinderea UE și parcursul euroatlantic al Ucrainei Declarația reafirmă sprijinul pentru aspirațiile euroatlantice ale Kievului și pentru „calea sa ireversibilă” către o viitoare aderare la NATO. Totodată, liderii susțin continuarea extinderii Uniunii Europene, inclusiv aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova, salutând deschiderea recentă a două grupuri de capitole de negociere și cerând deschiderea celorlalte „cât mai curând posibil”, pe baza principiului meritului propriu. Declarația fixează, în esență, o agendă regională în care apărarea antiaeriană a Ucrainei și securitatea Mării Negre sunt tratate ca elemente de securitate și stabilitate cu efecte directe asupra statelor din vecinătate, inclusiv România. [...]

Ungaria își recalibrează politica de securitate spre NATO și UE, inclusiv prin limitarea influenței ruse , potrivit Mediafax . Ministrul Apărării, Ruszin-Szendi , a spus că Budapesta „închide ușa” în fața rușilor și că serviciile secrete ruse ar fi încercat să își mențină influența „pe ușa din spate”, fără să ofere însă detalii despre presupusele operațiuni sau despre măsurile concrete luate. O repoziționare cu miză de reglementare și securitate în NATO Declarațiile au fost făcute la conferința Budapest Energy and Security Talks , organizată de Institutul Equilibrium, în cadrul unei dezbateri relatate și de publicația ungară Telex . Ruszin-Szendi a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. În același context, ministrul a indicat că guvernul vrea să „reconstruiască încrederea” aliaților, după deteriorarea relațiilor în perioada administrației anterioare. Refacerea relațiilor cu aliații și ținte pe termen lung pentru bugetul apărării Ministrul a spus că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei, după ce guvernul condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării acestei țări la NATO. El a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta. Ungaria și-a asumat atingerea până în 2035 a obiectivului NATO de alocare a 5% din PIB pentru apărare și securitate, însă Ruszin-Szendi a precizat că, pe termen scurt, educația și sănătatea sunt priorități mai urgente. Totodată, a afirmat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Context politic: schimbarea de guvern și nuanțe în relația cu Ucraina Schimbarea de direcție vine după victoria din aprilie a partidului Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani de dominație ai lui Viktor Orbán și Fidesz. Magyar conduce un guvern de centru-dreapta, cu majoritate de două treimi în Parlament, iar Ruszin-Szendi – fost șef al Statului Major – a fost numit ministru al Apărării și a depus jurământul la 12 mai 2026. Pe linia apropierii de pozițiile UE, administrația Magyar a început să repare relațiile cu Ucraina și a anulat, la 19 iunie, restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație. În același timp, Budapesta rămâne prudentă privind aderarea Ucrainei la UE: la summitul din 18 iunie, premierul a cerut eliminarea din declarația finală a formulării care cerea deschiderea „cât mai curând posibil” a următoarelor etape de negociere, argumentând că Ucraina trebuie să îndeplinească integral criteriile, fără „scurtături”. [...]