Știri
Știri din categoria Politică
România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei, care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM. Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată.
Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei.
„Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.”
Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România.
Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major.
Recomandate
PNL ia în calcul să voteze învestirea Guvernului Luca Niculescu pentru a debloca rectificarea bugetară și a limita creșterea costurilor de finanțare ale statului , însă fără să reintre la guvernare și fără susținere necondiționată, potrivit Economedia . Ilie Bolojan spune că votul ar fi condiționat de un acord limitat la obiective bugetare și principii de bună guvernare, iar PNL ar rămâne în opoziție după învestitură. Decizia finală ar urma să fie luată la sfârșitul acestei săptămâni. Bolojan afirmă că, deocamdată, grupurile parlamentare liberale au recomandat acordarea votului de învestitură în baza unui acord pe care acesta l-ar putea semna cu premierul desemnat. Miza: rectificarea bugetară și presiunea pe finanțarea statului Bolojan leagă explicit necesitatea unui guvern cu puteri depline de riscuri bugetare și operaționale în servicii publice. El avertizează că, după cinci luni de criză politică și un guvern fără puteri depline, situația „se complică zi de zi”, iar lipsa unei rectificări bugetare rapide poate afecta funcționarea unor domenii esențiale, în special sănătatea. Potrivit liderului PNL, unele unități de primiri urgențe au ajuns în vară fără bani de funcționare din cauza sumelor nealocate, iar relocările interne din bugetul Ministerului Sănătății au ajuns „la limită”. În același timp, Bolojan avertizează asupra deteriorării condițiilor de finanțare ale statului dacă blocajul politic continuă: „Ne vom împrumuta tot mai greu, cu dobânzi tot mai mari.” El mai susține că, fără un guvern funcțional, riscul de țară ar rămâne ridicat și ar putea fi anulate rezultatele eforturilor din ultimele luni. Acord „punctual”, pe termen limitat, cu opțiunea moțiunii de cenzură Bolojan spune că un eventual acord ar delimita strict sprijinul PNL: obiective bugetare, transparență, bună guvernare și democrație parlamentară. Acordul ar fi valabil până în primăvara anului 2027. În plus, liderul liberalilor afirmă că PNL își rezervă posibilitatea de a vota o moțiune de cenzură dacă prevederile acordului sunt încălcate, subliniind că nu ar fi vorba despre „o susținere necondiționată”. PNL rămâne în opoziție și își asumă un risc politic Bolojan insistă că votul pentru învestitură nu ar însemna refacerea coaliției și nici asumarea politică a cabinetului propus de Luca Niculescu. Responsabilitatea pentru echipă și pentru formarea unei majorități de învestire ar reveni, în viziunea sa, premierului desemnat. În același timp, el recunoaște costurile politice ale unei astfel de decizii pentru PNL, inclusiv riscul ca partidul să fie asociat cu eventuale greșeli ale guvernului, deși ar rămâne în opoziție. „Nu votăm pentru a-i salva politic pe cei care au provocat criza. Am putea vota pentru ca România să poată ieși din ea”, a transmis Ilie Bolojan. [...]
România își menține sprijinul pentru Ucraina , în pofida incidentelor din Marea Neagră, pe care președintele Nicușor Dan le descrie drept o încercare a Rusiei de a destabiliza statele de pe flancul estic al NATO și de a reduce susținerea publică pentru Kiev, potrivit HotNews . După întâlnirea trilaterală de la Bruxelles cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, șeful statului a spus că subiectul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră va fi discutat într-o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic. În acest context, Nicușor Dan a comparat situația actuală cu episoadele de anul trecut de la frontiera pe Dunăre cu Ucraina, când au fost necesare „echipamente pentru un nou tip de provocare”, iar aliații au trimis resurse care au contribuit la stabilizarea situației. Acum, a indicat el, provocarea se mută „pe partea estică, de la Marea Neagră”. Miza: securitatea pe flancul estic și continuitatea sprijinului pentru Kiev Președintele a afirmat că incidentele nu vor schimba atitudinea României față de Ucraina, în ciuda „încercărilor” de destabilizare pe care le atribuie Rusiei, inclusiv în Bulgaria și în alte țări de pe flancul estic. Argumentul invocat este dublu: respectarea dreptului internațional și securitatea României. Ce a spus despre o reacție a statului român și articolul 4 NATO Întrebat la sosirea la Bruxelles dacă este vorba despre un atac „direct și deliberat” la adresa României și dacă Bucureștiul va invoca articolul 4 al NATO (mecanism de consultare între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), Nicușor Dan a răspuns că este nevoie de toate datele pentru a stabili exact ce s-a întâmplat, dar că „o să existe o reacție” a statului român. Situația operativă: căutări pentru opt membri ai echipajului Potrivit informațiilor prezentate, echipele de salvare caută opt membri ai echipajului dispăruți de pe una dintre cele două nave-cisternă pentru produse chimice care au luat foc în timpul nopții în apele teritoriale românești. Una dintre nave, „ Wine Trader ”, sub pavilion San Marino, se afla la 14 mile marine de Sulina (aproximativ 22 km) și a cerut ajutor joi dimineață autorităților române după un incendiu la bord. Autoritatea Navală Română a anunțat că la bord erau 12 persoane, dintre care opt sunt dispărute. [...]
PNL riscă să plătească politic prelungirea crizei guvernamentale , după ce partidul ar urma să susțină învestirea unui premier tehnocrat cu un guvern PSD, deși anterior a existat o variantă cu premier liberal, potrivit G4Media . Mesajul vine de la Alina Gorghiu, care îl critică pe liderul PNL Ilie Bolojan pentru modul în care a gestionat blocajul politic. Într-o postare, Gorghiu susține că România a traversat „aproape jumătate de an” de „criză politică” și „interimat”, pe fondul unor „orgolii, blocaje și jigniri”, iar deznodământul ar fi tot un executiv susținut de PSD. „Mai ieri eram unii pe punctul de a fi dați afară pentru că am votat un guvern cu premier liberal, Adrian Veștea, miniștri liberali, cu PSD în guvern. Astăzi PNL decide să voteze un guvern cu premier tehnocrat, Luca Niculescu și guvern PSD.” Ce se schimbă, în logica PNL, și de ce contează Din perspectiva exprimată de Gorghiu, miza nu este doar numele premierului, ci costul politic al unei strategii care a prelungit interimatul și a dus, în final, la o soluție pe care partidul ar fi putut-o accepta mai devreme în condiții mai favorabile pentru PNL (cu premier liberal). Ea ridică explicit întrebarea dacă ar fi fost „mai bine” pentru PNL să fi fost votat guvernul cu Adrian Veștea sau dacă e „mai bine” ca PNL „alege opoziția”, sugerând că partidul trebuie să-și asume consecințele deciziei. Ce urmează Gorghiu anticipează că „la final va fi guvern”, dar avertizează că „parte din costurile crizei vor fi plătite în continuare”. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul învestirii sau despre o decizie formală a conducerii PNL, dincolo de afirmațiile citate. [...]
PNL condiționează votul de învestire de continuitatea angajamentelor bugetare , iar această poziție poate reduce riscul de prelungire a crizei politice și de blocaj pe decizii fiscale, potrivit news.ro . Senatorul liberal Vasile Blaga spune că PNL va vota Guvernul condus de Luca Niculescu dacă acesta respectă „exact” parcursul Guvernului Ilie Bolojan și continuă angajamentele asumate, inclusiv cele legate de buget și de „măsurile care trebuie luate”. Blaga a făcut declarațiile înaintea ședinței PNL, argumentând că „nu putem continua cu această instabilitate” și că, în aceste condiții, partidul nu ar avea „nimic împotrivă” să susțină instalarea noului guvern, dacă sunt păstrate angajamentele față de parteneri. „Vedem situaţia din ţară. Nu putem continua cu această instabilitate. Dacă Guvernul Niculescu respectă exact parcursul Guvernului Bolojan, dacă rămânem în toate angajamentele pe care le avem cu partenerii, cele legate de buget, cele legate de măsurile care trebuie luate, nu avem nimic împotrivă să îl susţinem.” Acord politic, semnat cu premierul desemnat Senatorul PNL a mai spus că acordul „despre care s-a vorbit” va fi semnat cu premierul. În plus, Blaga a afirmat că îl cunoaște „de mulți ani” pe Luca Niculescu și că știe că acesta „asta va face”, referindu-se la respectarea direcției stabilite anterior. Întrebat de ce liberalii nu au votat guvernul propus de Adrian Veștea, Blaga a răspuns că PNL nu a fost consultat atunci, în timp ce, în cazul lui Luca Niculescu, acesta „a venit la partid” și și-a prezentat punctul de vedere. Ce decide PNL și ce urmează Purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat că grupurile parlamentare ale partidului au votat pentru acordarea unui vot de instalare Guvernului Niculescu, invocând nevoia de a încheia criza politică. În același timp, PNL „nu va intra într-un guvern cu PSD”, iar partidul urmărește încheierea unui acord cu premierul desemnat, „cu obiective clare”. Potrivit lui Ionel Bogdan, decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al PNL. [...]
România și Bulgaria vor împinge în UE și NATO măsuri mai ferme anti-drone pentru a proteja transportul comercial din Marea Neagră , după atacul recent asupra unor nave în largul coastelor bulgare, potrivit News . Președintele Nicușor Dan avertizează că riscul nu se limitează la rutele maritime regionale, ci poate afecta și aprovizionarea agricolă către alte continente. Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful statului a spus că a discutat telefonic cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova , despre „recentul atac cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră” și despre „celelalte incidente” care au afectat transportul maritim și infrastructura din apele teritoriale române. De ce contează: risc operațional pe coridorul maritim și pe lanțul de aprovizionare agricol Nicușor Dan leagă atacurile de contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și susține că acestea au efecte care depășesc zona de securitate, intrând în sfera economică și logistică. „Aceste atacuri cu drone sunt consecinţe directe ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi pun în pericol nu numai transportul maritim din regiunea noastră, ci şi aprovizionarea agricolă vitală către alte continente”. Ce au convenit Bucureștiul și Sofia Cei doi lideri au agreat o coordonare mai strânsă între România și Bulgaria pentru a promova, la nivel european și aliat, măsuri suplimentare de contracarare a dronelor, cu obiectivul explicit de a crește siguranța navigației comerciale în Marea Neagră. „Am convenit ca România şi Bulgaria să colaboreze strâns pentru a promova măsuri mai ferme de combatere a dronelor în cadrul UE şi al NATO, în vederea asigurării siguranţei transportului maritim comercial în Marea Neagră”. Publicația nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul concret al acestor măsuri, dincolo de intenția de a le promova în UE și NATO. [...]
Marea Britanie își reafirmă sprijinul pentru Ucraina printr-un pachet de sancțiuni și ajutor militar , pe fondul noilor tensiuni dintre Kiev și Casa Albă condusă de Donald Trump, în timp ce Volodîmîr Zelenski este primit la Londra inclusiv de Regele Charles. Informațiile apar în Politico . Zelenski a anunțat într-o postare pe X că, în timpul vizitei de miercuri în Regatul Unit, se va întâlni atât cu monarhul britanic, cât și cu premierul Andy Burnham , la Downing Street. Vizita vine după ce Trump l-a criticat pe liderul ucrainean și după ce a încheiat un acord cu Moscova pentru ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor rusești de motorină, potrivit aceleiași surse. Semnal politic cu efecte concrete: sancțiuni, rachete și finanțare Downing Street a transmis că premierul britanic a cerut miniștrilor să pregătească, în următoarele săptămâni, propuneri pentru sancțiuni suplimentare, ajutor militar și pachete fiscale de sprijin pentru Ucraina. Măsurile anunțate includ: livrarea de rachete sol-aer în valoare de 45 milioane lire sterline; implementarea unei interdicții privind exporturile rusești de gaz natural lichefiat (GNL); accelerarea livrărilor a peste 5.000 de „Lightweight Multirole Missiles” către Ucraina, pe parcursul a patru ani, finanțate cu 1,6 miliarde lire sterline. Primire „fără precedent” la Downing Street Zelenski urmează să primească o gardă ceremonială din partea No.12 Company The Irish Guards la sosirea sa la Downing Street miercuri după-amiază, iar un purtător de cuvânt al biroului premierului a spus că gestul este considerat „fără precedent”. În paralel, Regele Charles este programat să îl primească pe președintele ucrainean în audiență, într-o nouă rundă de întâlniri care, potrivit Politico, urmăresc să susțină public liderul de la Kiev într-un moment sensibil. Context: Londra încearcă să „repare punți” cu Washingtonul Politico notează că aceasta este prima vizită a lui Zelenski într-o capitală europeană de la anunțul făcut vinerea trecută de Trump privind acordul cu Rusia și a doua întâlnire a liderului ucrainean cu Burnham. Burnham a evitat până acum să îl condamne pe președintele SUA pentru înțelegerea cu Moscova, spunând parlamentarilor că vrea să „încerce să repare punți astfel încât sprijinul să revină”. Într-o declarație emisă înaintea vizitei, premierul britanic a insistat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit” și legat de securitatea Regatului Unit. [...]
