Știri
Știri din categoria Politică
Vizita premierului interimar Ilie Bolojan la Chișinău mută accentul pe proiectele comune România–Republica Moldova, într-un moment în care sprijinul Bucureștiului rămâne un instrument de cooperare cu efecte directe în administrația locală și în proiecte de dezvoltare, potrivit Agerpres.
Bolojan se află vineri în Republica Moldova, unde are programate întrevederi cu președintele Maia Sandu și cu premierul de la Chișinău, Alexandru Munteanu. Conform anunțului Guvernului, discuțiile vor viza proiectele comune și cooperarea bilaterală, „în contextul sprijinului constant” acordat de România Republicii Moldova.
În aceeași zi, premierul român participă la evenimentul „Primării puternice. Localități dezvoltate”, unde urmează să susțină o alocuțiune. Programul include și vizite la obiective prezentate ca proiecte sau instituții relevante pentru cooperarea dintre cele două state:
Șeful Executivului de la București este însoțit în vizită de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca.
Recomandate
Vizita premierului interimar Ilie Bolojan la Chișinău pune pe agendă proiectele finanțate de România și cooperarea bilaterală , într-un moment în care Bucureștiul își reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova, potrivit News . Bolojan va avea vineri întrevederi cu președinta Maia Sandu și cu premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, iar discuțiile sunt anunțate ca fiind axate pe proiecte comune și pe cooperarea dintre cele două state, „în contextul sprijinului constant” acordat de Guvernul României. Agenda vizitei: întâlniri politice și opriri la proiecte locale sprijinite de România Conform programului comunicat, premierul interimar are programată la ora 9:30 o întrevedere cu Alexandru Munteanu, urmată la ora 10:00 de participarea la evenimentul „Primării puternice. Localități dezvoltate”, unde va susține o alocuțiune, la Chișinău. La ora 11:00 este prevăzută întrevederea cu Maia Sandu. Ulterior, de la 11:50, programul include vizite la noul sediu al Primăriei Stăuceni și la Centrul Educațional Cultural Stăuceni, descris ca proiect de dezvoltare locală implementat cu sprijinul Guvernului României. După-amiaza, la 14:35, Bolojan și omologul său moldovean vor merge la Alianța Franceză în Republica Moldova/Camera de comerț și industrie Franceză în Republica Moldova, iar ultimul moment al vizitei este anunțat la 15:10, la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”. Premierul va fi însoțit de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca. Context: mesaj despre UE și poziționarea pe tema unirii Înaintea vizitei, Bolojan a declarat la DigiFM că ar susține unirea cu Republica Moldova „dacă ar depinde de votul” lui, adăugând că „cel mai important lucru” pentru Republica Moldova este deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. „Dacă ar depinde de votul meu, da. Cred că cel mai important lucru pentru Moldova este să-i fie deschise negocierile pentru intrarea în Uniunea Europeană.” Tot în contextul relației bilaterale, News amintește că, pe 12 mai, Bolojan s-a întâlnit la Palatul Victoria cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, discuțiile vizând inclusiv pregătirea aderării Republicii Moldova la UE. [...]
România poate cere consultări în NATO prin Articolul 4 , fără ca asta să însemne automat intervenție militară , după incidentul în care o dronă implicată în atacuri rusești asupra Ucrainei s-a prăbușit la Galați, potrivit Mediafax . O dronă a căzut pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite ușor, conform autorităților. Ministerul Apărării Naționale a transmis că atacurile rusești au vizat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, iar drona care a pătruns pe teritoriul național a fost urmărită de sistemele radar până în zona municipiului Galați. Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și a anunțat că România va lua „măsurile diplomatice necesare” ca răspuns la „această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian”, precizând că aliații și secretarul general al NATO au fost informați. Ce permite Articolul 4 și de ce contează în practică Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. Elementul esențial este că Articolul 4 nu activează apărarea colectivă și nu obligă automat aliații la intervenție militară. Este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Cât de des a fost folosit mecanismul Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, în special în situații de criză la granițele statelor membre sau după incidente considerate amenințări directe la adresa securității lor. Turcia a apelat la acest mecanism în mai multe rânduri. România s-a numărat printre statele care au cerut consultări în februarie 2022, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În septembrie 2025, Polonia a invocat Articolul 4 după încălcarea spațiului său aerian de drone rusești, iar Estonia a cerut consultări după intrarea unor avioane rusești în spațiul său aerian. [...]
România cere NATO accelerarea transferului de capabilități anti-dronă după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, iar Ministerul Afacerilor Externe anunță că pregătește un răspuns diplomatic la ceea ce numește o încălcare gravă a dreptului internațional și a spațiului aerian românesc, potrivit Mediafax . MAE califică incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și spune că România a informat aliații și secretarul general al NATO despre circumstanțe, solicitând măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România. „România va lua măsurile diplomatice necesare de răspuns la această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian. România a informat Aliații și Secretarul General al NATO asupra circumstanțelor și a solicitat măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România.” Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor transmise, o dronă implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit pe acoperișul unei locuințe din Galați, provocând un incendiu. Două persoane au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată. Reacția autorităților și implicațiile de securitate MAE afirmă că Federația Rusă „continuă să fie un stat agresor” și susține că poartă „responsabilitatea directă” pentru astfel de acțiuni, anunțând că România va acționa „cu fermitate maximă” pentru creșterea presiunii internaționale asupra Moscovei, în vederea unei încetări „imediate și cuprinzătoare” a focului. În paralel, în momentul în care dronele rusești au apărut pe radar, avioane și un elicopter aparținând Ministerului Apărării Naționale au fost ridicate de la sol, mai notează sursa. [...]
Eugen Tomac evită declarațiile, dar transmite că „țara are nevoie de guvern” , într-un moment în care negocierile pentru formarea noului Executiv sunt descrise ca dificile, potrivit Mediafax . Tomac s-a întâlnit miercuri cu jurnaliștii înaintea unui eveniment, însă a refuzat să facă declarații, spunând că va comenta „la momentul potrivit”. La insistențele presei, a oferit totuși un mesaj scurt: „țara are nevoie de guvern”. Negocieri complicate și două formule de cabinet în discuție Conform unor surse din lumea politică citate de publicație, Eugen Tomac ar fi propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de premier. În același timp, discuțiile cu liderii partidelor parlamentare sunt prezentate ca fiind dificile, pe fondul dezacordurilor legate de componența viitorului cabinet. În negocieri sunt luate în calcul două variante: un guvern cu miniștri proveniți din partidele politice; un cabinet de tehnocrați (specialiști fără afiliere politică directă), susținut de formațiunile parlamentare. Context: Guvern demis și Executiv interimar cu atribuții limitate Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, după adoptarea unei moțiuni de cenzură cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233. Cabinetul rămâne în funcție cu atribuții limitate până la formarea unui nou Executiv. După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, într-un context politic fragmentat, cu poziții divergente privind formula majorității. Indiciu de piață: Tomac, favorit pe Polymarket Mediafax notează că Tomac apare și ca favorit pe platforma de predicții Polymarket, unde piața „Viitorul premier al României?” îi atribuie o probabilitate implicită de aproximativ 51%. Următorii clasați sunt Alexandru Nazare (8%), Sorin Grindeanu (5%), iar Cătălin Predoiu și Ilie Bolojan (aprox. 4% fiecare). [...]
Atacul cu dronă de la Galați reaprinde disputa politică despre cadrul legal de apărare aeriană , după ce AUR a acuzat public „lipsa de reacție” a autorităților, deși partidul a votat în 2025 împotriva legii care permite Armatei să doboare drone ce intră pe teritoriul României, potrivit HotNews . George Simion a condamnat atacul din noaptea incidentului și a acuzat „incompetența” guvernanților într-o postare pe Facebook. În mesajul său, notează publicația, nu apare cuvântul „Rusia”. Deputata AUR Ramona Ioana Bruynseels a criticat, la rândul ei, autoritățile pentru lipsa de reacție în cazul dronei rusești care a căzut peste un bloc din Galați, susținând că problema nu ține de capacitatea piloților, ci de „instrumentele” disponibile. În același comunicat, Bruynseels a invocat și un exemplu din Estonia, unde „un pilot român a doborât o dronă rusească” în cadrul misiunii NATO de Poliție Aeriană din statele baltice. Votul din 2025 și contestarea la CCR Contextul politic al reacțiilor AUR este legat de votul din februarie 2025, când AUR, POT și SOS România au votat împotriva legii care autoriza Armata să doboare dronele care intră pe teritoriul României. Potrivit Digi 24 , proiectul a trecut în Camera Deputaților cu 196 de voturi „pentru”, 99 „împotrivă” și două abțineri, iar voturile contra au venit astfel: 55 de la AUR; 24 de la SOS România; 20 de la Partidul Oamenilor Tineri (POT). În același episod legislativ, George Simion „nu a votat atunci deloc”, mai arată HotNews. Ulterior, cele trei partide au atacat legea la Curtea Constituțională , însă CCR a respins sesizarea, iar legea a fost promulgată de președintele României. Ce spun MApN și un fost șef al Armatei despre incident Pe fondul întrebărilor privind reacția militară, MApN și un fost șef al Armatei Române au explicat de ce nu a fost doborâtă drona care a lovit blocul din Galați, conform materialelor HotNews pe acest subiect (linkuri în articolul sursă). Reacții politice: acuzații de „pericol” pentru securitatea națională După decizia CCR, Crin Antonescu (candidat PNL-PSD la alegerile prezidențiale, la acel moment) l-a acuzat pe Simion că a pus în pericol securitatea națională prin contestarea legii. „Curtea Constituțională a respins contestația lui Simion și a dat undă verde legii care permite armatei române să doboare dronele rusești care încalcă spațiul nostru aerian. Simion a atacat această lege. A pus în pericol securitatea națională, făcând astfel jocul Rusiei”, a scris Crin Antonescu pe Facebook. [...]
Europarlamentarul Victor Negrescu cere ca incidentul dronei de la Galați să ajungă pe agenda Parlamentului European , pentru a crește presiunea asupra instituțiilor UE în vederea unor măsuri mai rapide de protecție la granițele Uniunii, potrivit Mediafax . Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, Negrescu afirmă că includerea cazului în dezbaterile Parlamentului European ar trebui să ducă la „mai multă protecție, mai multă coordonare și mai multă implicare europeană” pentru România și regiune. „Nu putem aștepta următorul incident pentru a acționa. Am solicitat, în acest sens, ca acest grav incident să fie inclus pe agenda dezbaterilor Parlamentului European pentru a pune presiune pe instituțiile europene să acționeze mai rapid și mai eficient.” Presiune pe autoritățile române, după răniții din Galați Europarlamentarul le cere „celor responsabili” să ofere „explicații coerente” pentru faptul că statul român „nu a reușit să îi protejeze” pe cei doi cetățeni răniți în urma exploziei unei drone rusești Geran-2, care s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați. Negrescu condamnă incidentul și susține că nu mai este vorba despre un risc teoretic, ci despre persoane rănite „pe teritoriul suveran al României”, solicitând decidenților guvernamentali să identifice soluții concrete pentru protejarea populației. Ce măsuri spune că a cerut la nivel european Negrescu afirmă că, de la începutul războiului, a solicitat instituțiilor UE măsuri de protecție, între care: monitorizare mai rapidă și mai eficientă la granițele UE; sprijin european pentru comunitățile afectate; accelerarea implementării Hub-ului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, pentru monitorizare permanentă, avertizare timpurie și coordonare mai bună a răspunsului; o prezență europeană mai puternică în regiunea Mării Negre; investiții suplimentare în securitatea infrastructurilor critice. În mesajul său, europarlamentarul susține că incidentul de la Galați indică o problemă de securitate care depășește nivelul național și ține de responsabilitatea europeană privind protecția cetățenilor UE. [...]
