Știri
Știri din categoria Politică
Vizita premierului interimar Ilie Bolojan la Chișinău mută accentul pe proiectele comune România–Republica Moldova, într-un moment în care sprijinul Bucureștiului rămâne un instrument de cooperare cu efecte directe în administrația locală și în proiecte de dezvoltare, potrivit Agerpres.
Bolojan se află vineri în Republica Moldova, unde are programate întrevederi cu președintele Maia Sandu și cu premierul de la Chișinău, Alexandru Munteanu. Conform anunțului Guvernului, discuțiile vor viza proiectele comune și cooperarea bilaterală, „în contextul sprijinului constant” acordat de România Republicii Moldova.
În aceeași zi, premierul român participă la evenimentul „Primării puternice. Localități dezvoltate”, unde urmează să susțină o alocuțiune. Programul include și vizite la obiective prezentate ca proiecte sau instituții relevante pentru cooperarea dintre cele două state:
Șeful Executivului de la București este însoțit în vizită de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că o coaliție „cu toate partidele” riscă să amplifice votul antisistem la parlamentarele din 2028 , în condițiile în care electoratul nemulțumit rămâne fără alternative în opoziție, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, luni seară, la B1 TV, că în 2024 și 2025 „votul antisistem” a fost puternic deoarece „am adunat toate partidele într-o coaliție” și „a rămas doar un singur partid în opoziție”, ceea ce a concentrat voturile de protest într-o singură direcție. În acest scenariu, a avertizat el, repetarea formulei ar duce „cu siguranță” la un vot și mai puternic în 2028, pe fondul percepției că guvernarea „nu face ceea ce trebuie pentru România”. Ce opțiuni de guvernare vede Bolojan În acest context, Bolojan a susținut că proiecțiile politice trebuie construite pe variante „care pot funcționa” și a indicat „2-3 ipoteze de lucru”, între care: o posibilă colaborare PSD–AUR „la dărâmarea Guvernului”, invocând un vot la o moțiune de cenzură care „a trecut” pe această bază; dacă o coaliție între partidele de centru-dreapta și PSD „nu poate funcționa”, alternativa ar fi guverne minoritare sprijinite de un „acord pentru România” propus de PNL. „Acord pentru România”: guverne succesive, cu proiecte agreate și cu opoziția Bolojan a descris o formulă în care, pentru o perioadă, ar funcționa un guvern de centru-dreapta, cu principalele elemente legislative agreate inclusiv cu zona de opoziție, astfel încât proiecte considerate esențiale – precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) – să poată fi adoptate. Ulterior, după „un anumit timp”, ar urma un guvern de centru-stânga, cu aceeași logică de susținere transversală pentru „lucrurile vitale”, inclusiv bugetele, pentru a asigura stabilitate și respectarea angajamentelor internaționale. În același cadru, liderul PNL a respins ipoteza ca PSD să fie primul care preia guvernarea în acest scenariu, invocând neîncrederea generată în rândul foștilor parteneri de guvernare. [...]
Guvernul pregătește o intervenție legislativă pentru a aduce în legalitate centrele medico-sociale operate de ONG-uri și culte , după ce premierul interimar Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor interimari ai Sănătății și Muncii să vină „în perioada următoare” cu o propunere de modificare a cadrului normativ, potrivit Agerpres . Solicitarea vine în contextul discuțiilor despre azilele administrate în județul Bihor de Viorel Pașca și familia sa, întrebat fiind la B1TV dacă situația poate fi considerată un eșec al statului român. Ce schimbare urmărește Executivul Bolojan spune că miza este crearea unor „mecanisme legale” care să permită, pe lângă sistemul public, implicarea comunităților și a organizațiilor care vor să îngrijească persoane aflate în dificultate, dar să o facă în condiții de legalitate. În declarația sa, premierul interimar a indicat explicit actorii vizați de viitoarele mecanisme: culte; familii; organizații neguvernamentale (ONG-uri). De ce contează: problema nu ar fi izolată Potrivit lui Bolojan, din datele colectate de Ministerul Muncii , cazul din Bihor „nu este singura situație din țară”. El a vorbit despre existența unor persoane aflate în situații similare și despre spații „care nu sunt autorizate” sau care „au avut autorizație, dar nu s-au mai autorizat” ca centre de tip medico-social. Ce urmează Premierul interimar a afirmat că, în ultima ședință de guvern, a stabilit cu miniștrii Sănătății și Muncii să vină cu o propunere care ar putea fi promovată fie prin lege, fie prin hotărâre de guvern, „dacă este cazul”. În acest moment, materialul citat nu oferă un calendar și nici detalii despre conținutul concret al modificărilor avute în vedere. [...]
Președintele Nicușor Dan leagă sprijinul pentru apărarea Ucrainei de protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră , afirmând că investițiile în securitatea Kievului sunt, implicit, investiții în securitatea României, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni seară, după reuniunea „ Coaliției de Voință ”, găzduită la Paris de președintele Franței, Emmanuel Macron. În mesajul publicat pe X, șeful statului a spus că discuțiile dintre membrii coaliției au reconfirmat necesitatea ca Europa și partenerii săi „să rămână implicați” în construirea unui cadru de garanții de securitate pentru Ucraina, cu obiectivul unei încetări a focului și, ulterior, al unei „păci juste, durabile și sustenabile”. Nicușor Dan a adăugat că România va continua să acționeze „ca un aliat responsabil și un partener de încredere” pentru acest obiectiv. Marea Neagră, prioritatea imediată invocată de România Nicușor Dan a indicat explicit că „prioritatea noastră imediată rămâne asigurarea libertății de navigație și protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră”, plasând astfel discuția despre securitatea regională și comerț în centrul poziției României. Sprijin pentru Ucraina și atenție „specifică” pentru R. Moldova În același context, președintele a reiterat că sprijinul pentru Ucraina are o componentă directă de securitate pentru România și că Ucraina trebuie să poată negocia pacea „dintr-o poziție de forță”. Totodată, el a spus că a pledat, „ca de fiecare dată”, pentru acordarea unei atenții specifice securității Republicii Moldova și a salutat participarea acesteia, în premieră, la reuniunea coaliției, precum și „aderarea începând de azi” la acest format. [...]
Ilie Bolojan spune că, fără un acord între partidele parlamentare pentru învestirea unui nou guvern, România ar putea ajunge la alegeri anticipate în toamna acestui an sau în primăvara lui 2027 , potrivit Agerpres . Mesajul ridică miza crizei politice dincolo de negocierile pentru o majoritate, cu potențiale efecte asupra calendarului legislativ și a deciziilor cu impact bugetar. Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a declarat la B1TV că anticipatele devin o opțiune atunci când „nu e posibilă funcționare într-o formulă cât de cât stabilă a unui guvern” pe baza actualei configurații parlamentare. El a invocat faptul că, în Europa, această soluție a fost folosită în mod repetat, dar a avertizat că exemplul Bulgariei – cu mai multe rânduri de alegeri fără schimbări decisive – nu ar fi „cel mai bun model”, menționând totodată că vecinii „nu au avut situația noastră bugetară” și nu au fost nevoiți să facă „corecții puternice”. Anticipatele, condiționate de blocajul politic și de mecanismele parlamentare Liderul liberalilor a spus că scenariul anticipatelor trebuie luat în calcul dacă „nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea” pentru ieșirea din blocaj. În același timp, a indicat că există discuții și interpretări legate de mecanismele necesare pentru organizarea alegerilor, inclusiv dacă ar fi nevoie de modificări legislative sau dacă ar fi suficient un acord politic. „Dacă nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea pentru a ieși din această situație, pe care nu noi am creat-o, aceasta a fost creată ca urmare a moțiunii depusă de PSD, atunci, în mod evident, nu se va putea elimina o astfel de analiză cu privire la organizarea unor alegeri.” Întrebat dacă anticipatele ar putea avea loc înainte de finalul acestui an, Bolojan a spus că nu poate avansa un termen ferm, dar a indicat drept repere „toamna acestui an” și „primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. Legătura cu PNRR și riscul de a pierde bani În aceeași intervenție, Bolojan a conectat criza politică de voturile pe proiectele legate de PNRR, sugerând că blocajul poate avea consecințe directe asupra accesării fondurilor. El a avertizat că România nu ar trebui să ajungă să „piardă niște sume importante” din cauza calculelor politice. „Sper să nu ajungem să îi pedepsim, practic, pe toți românii, pierzând niște sume importante, pentru că anumite calcule nu ne ies.” În lipsa unei înțelegeri pentru formarea unui guvern, perspectiva anticipatelor rămâne, în această etapă, un scenariu „de luat în calcul”, fără un calendar asumat, dar cu implicații directe pentru stabilitatea decizională și pentru agenda legislativă asociată PNRR. [...]
Un episod de protest stradal readuce în prim-plan retorica anti-corupție a lui Ilie Bolojan , după ce activistul Marian Ceaușescu l-a urmărit pe stradă, câteva zeci de metri, cu o cușcă pentru rozătoare, potrivit Mediafax . Gestul a fost o trimitere directă la declarațiile anterioare ale lui Bolojan despre „șobolanii din cămara statului”, metaforă folosită pentru risipă, corupție și rețele care consumă resurse publice. Momentul a fost filmat și publicat de Marian Ceaușescu pe Facebook. În imaginile descrise, Ilie Bolojan – premier demis, aflat la conducerea interimară a Guvernului – nu răspunde întrebărilor și își continuă drumul, însoțit de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, care zâmbește în timp ce ascultă intervenția activistului. „Bună seara! Uitați aici, am adus o cușcă pentru toți șobolanii din toate partidele politice. Ce spuneți? O luați ca să-i prindeți pe toți? Dar din toate partidele politice” Activistul îl întreabă, între altele, „când ne va merge bine?” și dacă „scandalurile politice” nu îi afectează pe români, continuând cu ironii legate de o carte pe care Bolojan o avea asupra sa. Conform materialului, Bolojan nu oferă niciun răspuns în secvențele publicate. Contextul: „șobolanii din cămara statului”, metaforă reluată în spațiul public Mediafax amintește că, pe 17 aprilie 2026, Ilie Bolojan declara la Radio România Actualități că a găsit „șobolani în cămara statului care rod proviziile”, comparație prin care descria risipa, corupția și rețelele care consumă resursele publice. El susținea că a „aprins becurile” pentru a face vizibile problemele, lucru care i-ar fi deranjat pe beneficiarii sistemului. Ulterior, pe 24 aprilie, într-un interviu la Europa FM, Bolojan a spus că nu regretă metafora, dar a evitat să indice persoane concrete și a precizat că nu dorește să califice niciun om drept „șobolan”, invocând demnitatea fiecăruia. [...]
UDMR propune un „guvern de armistițiu” pe termen limitat pentru a debloca deciziile urgente legate de PNRR, SAFE și buget , în condițiile în care actuala aritmetică parlamentară nu ar permite o majoritate stabilă până în 2028, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor spune că a avansat ideea la consultările convocate de președintele Nicușor Dan la Cotroceni , după ce discuțiile nu au dus la o soluție politică de majoritate. În interviul acordat Digi24, liderul UDMR a invocat explicit blocajul dintre PNL și USR, care ar avea decizii interne de a nu guverna împreună cu PSD, ceea ce face dificilă formarea unei majorități „confortabile”. Ce ar rezolva „guvernul de armistițiu”, în viziunea UDMR Propunerea are un obiectiv operațional: adoptarea rapidă a măsurilor considerate urgente, în special cele legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), SAFE și buget. Hunor susține că o formulă temporară ar permite partidelor să „pună în paranteză” conflictul politic și să refacă o coaliție până în toamnă, pentru a evita blocarea obiectivelor asumate prin PNRR. „O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL și USR au câte o decizie că nu vor guverna împreună cu PSD.” Scenariul „etapizat”: de la armistițiu la guverne minoritare și tehnocrat Liderul UDMR descrie o succesiune de formule, dacă nu se poate obține o stabilitate pe termen lung: un „guvern de armistițiu” pe durată limitată; eventual, guverne minoritare succesive; în ultimul an înainte de alegerile parlamentare din 2028, un guvern tehnocrat care să pregătească alegerile și să administreze țara. Hunor afirmă că PSD nu ar vota un guvern din care nu face parte, motiv pentru care ar trebui luate în calcul și variante de guvernare minoritară, dacă armistițiul nu se poate transforma într-o coaliție funcțională. Contextul blocajului: două încercări eșuate și o criză de peste două luni România este în criză politică de peste două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Executivul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată cu 281 de voturi „pentru”. După demitere, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru o nouă majoritate. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar. Ulterior, a fost desemnat Adrian Veștea (PNL), însă guvernul propus de acesta a picat în Parlament, cu 189 de voturi. Întrebat cum a fost primită propunerea UDMR, Kelemen Hunor nu a dat detalii, dar a susținut că varianta nu a fost respinsă și că președintele „ar accepta” această soluție. [...]
