Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan avertizează că „pseudo-stabilitatea” obținută printr-o guvernare în care „toate partidele stau în guvernare” poate alimenta votul de protest, potrivit News. Liderul PNL susține că România „nu își mai poate permite” o opoziție formată din partide care „în afară de a contesta, nu au demonstrat niciodată nimic”, iar PNL trebuie să-și delimiteze mai ferm poziția față de USR și PSD.
În intervenția de vineri, la dezbaterea aniversară „PNL 151 de ani – Modernizare cu rădăcini”, Bolojan a legat ideea de stabilitate politică de riscul consolidării „votului împotrivă” dacă guvernarea rămâne una de tip defensiv, fără schimbări vizibile. El a spus că, după „zece luni de guvernare”, există spațiu pentru a „schimba din guvernare foarte multe lucruri”, inclusiv prin stabilirea unor „reguli valabile pentru toți” și prin valorizarea comunităților.
Bolojan a argumentat că schimbarea nu vine „doar de la București”, ci din comunitățile locale, sugerând că performanța administrativă și politicile aplicate la nivel local sunt esențiale pentru credibilitatea guvernării și pentru reducerea polarizării electorale.
Totodată, președintele PNL a indicat nevoia ca partidul să fie „mai clar din punct de vedere doctrinar”, plasând această clarificare în contextul repoziționării față de alte formațiuni.
În relația cu celelalte partide, Bolojan a insistat că PNL nu va fi „o clonă” a USR și că nici USR nu ar trebui să fie „o clonă” a PNL. În același timp, a spus că PNL „nu mai trebuie să accepte” să fie „brelocul” PSD, formulare folosită pentru a sublinia o delimitare politică mai fermă.
„Dacă din nou toate partidele stau în guvernare şi doar asigură o pseudo-stabilitate, votul împotrivă se va consolida.”
„România, ca ţară, nu îşi mai poate permite ca în opoziţie să fie partide care, în afară de a contesta, nu au demonstrat niciodată nimic.”
„PNL nu va fi niciodată o clonă a USR (...) dar nici nu mai trebuie să acceptăm să fim brelocul PSD (...) acest partid poate să obţină maxim posibil (...) în 2028.”
Din declarațiile citate de News nu rezultă măsuri concrete sau un calendar de decizii, însă mesajul central este unul de repoziționare: Bolojan leagă stabilitatea politică de rezultate măsurabile și avertizează că o guvernare percepută ca „pseudo-stabilă” poate întări curentele de vot anti-sistem.
Recomandate
PSD pune presiune pe PNL să intre la guvernare, pe fondul negocierilor pentru învestirea Cabinetului Niculescu , argumentând că liberalii trebuie să își asume efectele politicilor de austeritate pe care le-au susținut, potrivit Mediafax . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a criticat din nou politicile economice ale Guvernului condus de Ilie Bolojan și a cerut PNL să contribuie la ieșirea din criza politică prin susținerea și intrarea în guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu . În mesajul publicat pe Facebook, Manda acuză deteriorarea indicatorilor economici și cere partidelor cu mandat parlamentar să participe la găsirea unei soluții de guvernare. „Vă lăudați cu politicile unei guvernări în care consumul populației a scăzut, tot mai multe firme au intrat în insolvență, puterea de cumpărare a fost măcinată, iar România a ajuns de pe locul al doilea la creștere economică în Uniunea Europeană la coada clasamentului.” Miza: majoritate pentru votul de învestitură Mesajul lui Manda vine în contextul eforturilor lui Luca Niculescu de a obține o majoritate parlamentară pentru votul de învestitură. Anterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut refacerea coaliției de guvernare alături de PNL și UDMR. În același timp, după discuțiile cu premierul desemnat, Ilie Bolojan a declarat că PNL nu va face parte din guvern, dar există deschidere pentru acordarea votului de încredere. Potrivit declarației citate de Mediafax, Bolojan a spus că, dacă PSD va face parte din viitoarea guvernare, PNL va intra în opoziție. PSD respinge scenariul suspendării președintelui Manda a respins explicit ideea suspendării președintelui Nicușor Dan , afirmând că aceasta „nu face parte din agenda PSD”. „Suspendarea președintelui Nicușor Dan nu face parte din agenda PSD. Numai în mintea celor preocupați să prelungească actuala criză se poate naște ideea provocării uneia noi.” [...]
George Simion susține că se pregătește un guvern PSD „cu Luca Niculescu în față” și afirmă că PNL ar urma să-l voteze, într-un scenariu pe care îl descrie drept un „mare, mare blat”, potrivit Adevărul . Declarațiile vin într-un mesaj video publicat joi și mizează pe ideea unui aranjament politic care ar menține PSD la putere, dar cu un premier care să preia costurile publice ale guvernării. Simion afirmă că „de două luni se coace” acest plan și că social-democrații ar urma să guverneze „în spatele” lui Luca Niculescu, pe care îl numește „marionetă”. În aceeași intervenție, liderul AUR susține că PSD ar evita astfel să-și asume „în totalitate nenorocirile care vin”, plasând în prim-plan un alt nume pentru funcția de premier. Acuzații privind votul PNL și presiuni asupra lui Ilie Bolojan Liderul AUR spune că viitorul guvern ar urma să fie votat și de PNL și îl menționează pe Ilie Bolojan, despre care afirmă că ar fi fost „speriat” după ce „l-au chemat la DNA”. În relatarea sa, Bolojan ar urma să voteze „acest guvern PSD cu marioneta Luca Niculescu”. În textul citat, Adevărul trimite și la un material separat despre faptul că guvernul „ar urma să fie votat și” de PNL, disponibil aici: Adevărul . „Fărâmițarea” AUR și legătura cu cazul Călin Georgescu Simion mai afirmă că AUR ar fi vizat de o operațiune de „fărâmițare” și leagă evoluțiile politice de situația juridică a fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu. El susține că Georgescu ar fi fost arestat, că i s-ar menține arestul încă 30 de zile și că s-ar urmări o condamnare „cu executare”, după care „urmez eu”, în logica prezentată de liderul AUR. Miza invocată: risc de criză de tip Grecia În același mesaj, Simion afirmă că România ar risca să ajungă „în situația Greciei”, vorbind despre o țară „sclava debitorilor externi”. El spune că „mai avem o săptămână până la votarea Guvernului” și că AUR va încerca să împiedice acest deznodământ. Referindu-se la premierul desemnat, Simion îl descrie pe Luca Niculescu drept „omul din partea Parisului” care „va nenoroci România sub un Guvern PSD”. Adevărul include, ca trimitere contextuală, și un material despre condițiile puse de PSD pentru intrarea la guvernare: Adevărul . [...]
Miza imediată este formarea unei majorități de 233 de voturi , după trei tentative eșuate de învestire, iar premierul desemnat Luca Niculescu începe negocierile cu partidele în acest context, potrivit Economedia . Negocierile au loc după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a căzut în urma moțiunii de cenzură PSD–AUR din 5 mai , iar fiecare formațiune politică ar fi impus condiții fie pentru a intra la guvernare, fie doar pentru a vota Guvernul Niculescu în Parlament (informație relatată de G4Media). Calendarul discuțiilor și termenul-limită Luca Niculescu, diplomat și independent, este al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan după criza guvernamentală declanșată în urmă cu cinci luni. El a stabilit întâlniri cu PSD, PNL și UDMR, partide care au confirmat consultările. Programul anunțat este: PSD – ora 11:00 PNL – ora 13:00 UDMR – ora 15:30 Premierul desemnat urmează să meargă la sediile partidelor. Consultările cu celelalte partide parlamentare „ar urma să fie stabilite ulterior”, conform informațiilor din articol. Niculescu are la dispoziție zece zile de la desemnare (care a avut loc luni) pentru a finaliza lista miniștrilor și programul de guvernare, documente ce trebuie depuse ulterior la Parlament. De ce contează: pragul de 233 de voturi și istoricul eșecurilor Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. În acest ciclu de desemnări, premierii propuși anterior au picat la votul din Parlament: Adrian Veștea – 189 de voturi Siegfried Mureșan – 182 de voturi Prima nominalizare, Eugen Tomac (consilier al președintelui), și-a depus mandatul înainte de vot, invocând imposibilitatea de a strânge o majoritate parlamentară. În acest context, negocierile din aceste zile sunt decisive pentru a vedea dacă noul premier desemnat poate construi o majoritate funcțională sau dacă blocajul politic continuă. Pentru detalii despre condițiile partidelor, Economedia trimite la materialul G4Media . [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu intră în negocieri cu partidele pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii , într-un calendar strâns: mai are nouă zile să depună la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, potrivit HotNews . Prima rundă de discuții cu partidele fostei Coaliții este programată joi. Miza imediată este una operațională: fără o majoritate parlamentară, guvernul nu poate trece de votul de încredere, iar negocierile se poartă în paralel cu redactarea programului de guvernare. Ce spune Niculescu că urmărește în programul de guvernare Într-un mesaj publicat pe Facebook, Luca Niculescu afirmă că, dincolo de „majorități, negocieri și nume”, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și indică drept priorități creșterea economică, protecția puterii de cumpărare și măsuri de relansare pentru mediul de afaceri, inclusiv răspunsuri la problema prețurilor la energie. El mai susține că va încerca să unească prioritățile diferite ale partidelor într-un „program realist” și că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”. Pozițiile partidelor: condiții și „linii roșii” Negocierile pornesc cu condiții explicite din partea principalilor actori: PSD : Niculescu l-a sunat pe Sorin Grindeanu pentru a stabili o primă negociere. După această rundă, social-democrații ar urma să facă o ședință în care să decidă dacă îl susțin sau nu pe premierul desemnat. Potrivit informațiilor HotNews, Grindeanu îi va propune un „decalog” de 10 măsuri pentru relansare economică votate la Sinaia, între care refacerea sistemului energetic și un program național pentru alfabetizare funcțională. Grindeanu a declarat: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR”. PNL : liberalii spun că nu vor intra la guvernare , dar pot lua în calcul un vot de învestitură în funcție de program și componența Executivului. Secretarul general Robert Sighiartău a afirmat la RFI că un cabinet de tehnocrați „ar fi o soluție mai bună”, dacă este „un Guvern tehnocrat în adevăratul sens al cuvântului”. UDMR : Kelemen Hunor anunță că se întâlnește joi cu Niculescu și cere ca programul să includă o componentă economică „puternică” pentru protejarea și crearea de locuri de muncă, sprijin pentru persoane în situații defavorizate (inclusiv pensionari, cu indexarea pensiilor) și protejarea drepturilor minorităților. UDMR trasează și o „linie roșie”: nu acceptă o majoritate obținută cu sprijinul AUR și SOS . USR : președintele Dominic Fritz afirmă că USR nu va vota guvernul condus de Niculescu dacă PSD are miniștri în cabinet. Fritz se declară, totodată, reticent față de varianta unui guvern tehnocrat, pe motiv că nu ar avea forța să-și impună proiectele în fața unei majorități ostile. Ce urmează În următoarele zile, Niculescu trebuie să transforme aceste poziții divergente într-o formulă care să treacă de Parlament: atât printr-un program de guvernare acceptabil pentru suficienți parlamentari, cât și printr-o echipă guvernamentală care să nu declanșeze veto-uri politice înainte de votul de învestitură. [...]
PSD cere demisia lui Dominic Fritz de la conducerea USR, invocând efecte politice după decizia definitivă ANI . Potrivit Agerpres , social-democrații îi solicită lui Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte al USR și la „sinecura de la partid”, după motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) la decizia din 18 iunie, prin care Fritz a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) și a fost declarat în conflict de interese. PSD susține, într-un comunicat , că motivarea instanței îl „obligă moral și politic” pe Fritz să se retragă din fruntea partidului și afirmă că, prin condamnarea menționată, „Fritz și USR și-au compromis total dreptul de a se mai erija ca instanțe morale ale politicii românești”. Ce invocă PSD din motivarea ÎCCJ În mesajul citat de Agerpres, PSD afirmă că instanța ar fi argumentat că sancțiunea aplicabilă în cazul lui Dominic Fritz este interdicția de a mai ocupa funcții publice timp de trei ani , nu o amendă, și că Fritz ar fi luat o „decizie conștientă și deliberată” atunci când și-a exercitat funcția publică în condiții de conflict de interese. Social-democrații mai susțin că motivarea ar descrie rolul unui „referat de aprobare” semnat de Fritz pentru un proiect care ar fi favorizat un sponsor de campanie și menționează că sponsorul, consilier local, s-ar fi abținut de la vot la aprobarea proiectului. Solicitare de anchetă penală și atac la prefectul de Timiș PSD mai afirmă că motivarea instanței ar reclama deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu împotriva prefectului de Timiș, despre care spune că ar fi încercat să îl scape pe Fritz de răspunderea legală. În același context, PSD citează din motivarea ÎCCJ ideea că interdicția de trei ani de a ocupa funcții eligibile „nu este, în principiu, disproporționată” în raport cu obiectivul combaterii corupției instituționale și cu gravitatea atingerii aduse interesului public. Miza politică: presiune pe conducerea USR În final, PSD îi cere lui Dominic Fritz să renunțe la „sinecura de la partid, plătită cu mii de euro din banii de subvenție ai USR” și să își caute de lucru în mediul privat, invocând inclusiv pasaje din motivare potrivit cărora interdicția nu i-ar îngrădi dreptul la muncă, întrucât poate desfășura activități profesionale în mediul privat. Agerpres nu include în material o reacție a lui Dominic Fritz sau a USR la solicitarea PSD; în lipsa acesteia, nu este clar dacă liderul USR intenționează să dea curs cererii. [...]
PNL spune că este dispus să voteze un guvern Niculescu, dar exclude orice coaliție cu PSD , într-un nou episod al blocajului politic care menține România în interimat, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul liberalilor mută presiunea pe aritmetica parlamentară: un vot „din afară” ar putea debloca instalarea unui executiv cu puteri depline, fără refacerea unei majorități PSD–PNL. Ionel Bogdan, purtătorul de cuvânt al PNL, acuză PSD că „prelungește situația de interimat” prin „propuneri non-soluții” și califică această abordare drept „un act de inconștiență”, într-o postare pe Facebook citată de Agerpres. „Constatăm că PSD doreşte, prin aceste propuneri non-soluţii, să prelungească situaţia de interimat în care ne aflăm, ceea ce reprezintă un act de inconştienţă, prin care se blochează pe mai departe exerciţiul de administrare a ţării.” Ce condiții pune PNL pentru votul pe Guvernul Niculescu PNL afirmă că susține formarea unui guvern cu puteri depline, după desemnarea unui premier de către președintele României, și spune că poate vota „cea mai recentă desemnare” – Luca Niculescu – după ce sunt prezentate programul de guvernare și lista miniștrilor. În același timp, Bogdan transmite că liberalii exclud „orice tip de coaliție cu PSD”, pe motiv că social-democrații „nu sunt parteneri politici rezonabili” și ar bloca „intenționat modernizarea țării”. Replica PSD: majoritate stabilă cu PNL și UDMR În oglindă, președintele PSD, Sorin Grindeanu , declară că social-democrații susțin refacerea unei majorități stabile împreună cu PNL și UDMR și că sunt pregătiți să își asume guvernarea. Grindeanu mai afirmă că România ar fi putut avea deja un guvern cu puteri depline, „capabil să schimbe direcția economică a țării”, dacă refacerea unei majorități stabile ar fi fost pusă înaintea calculelor politice și electorale. De ce contează: ieșirea din interimat depinde de o formulă de vot, nu de o coaliție Poziționările arată două scenarii incompatibile: PSD insistă pe o majoritate formală cu PNL și UDMR, în timp ce PNL vorbește despre posibilitatea de a vota un guvern condus de Luca Niculescu fără a reintra într-o coaliție cu PSD. În lipsa unui acord politic, rămâne de văzut dacă votul din Parlament poate fi construit în jurul programului și cabinetului propuse de premierul desemnat, astfel încât România să iasă din interimat. [...]
