Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan susține că „traseiștii” pot înclina voturi-cheie în Parlament, iar miza este una de stabilitate legislativă și de guvernare, într-un Legislativ în care „10% cel puțin” dintre aleși nu mai sunt în partidele pe listele cărora au intrat, potrivit G4Media.
Declarațiile au fost făcute miercuri seara, la B1TV. Liderul PNL a afirmat că este vorba de „aproximativ 50 de parlamentari”, care, dacă „acționează ca un grup coerent”, pot influența „formarea unui guvern sau adoptarea unor legi”, mai ales în situații de vot strâns.
Bolojan a argumentat că un grup care reprezintă circa 10% din Parlament este „mai mult decât are UDMR” și, dacă funcționează coerent, poate înclina decizii în ambele direcții.
„Pot să influențeze, într-o măsură sau alta, în cazul unor voturi relativ apropiate, formarea unui guvern sau adoptarea unor proiecte de lege, într-un sens sau altul”.
Întrebat despre parlamentarii care au trecut la PNL, Bolojan a spus că nu a încurajat traseismul politic, însă a lăsat deschisă posibilitatea colaborării cu cei care au discutat cu organizațiile liberale și „sunt în bună regulă”.
„Eu nu am încurajat traseismul politic. În situația în care dintre acești parlamentari au purtat discuții cu organizațiile noastre, dacă sunt în bună regulă, s-au înțeles, nu văd de ce nu am putea să colaborăm. Nu ar fi bine să fie un grup de parlamentari mare care nu oferă predictibilitate”.
Totodată, liderul PNL a susținut că nu li s-a oferit nimic în schimbul înscrierii sau al colaborării.
„Nu cred că atunci când te înscrii într-un partid sau decizi să colaborezi trebuie să o faci dacă primești ceva. (…) Nu s-a pus problema unor astfel de discuții”.
Recomandate
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD nu mai poate controla deciziile din Parlament , iar această pierdere de influență ar explica „dezorientarea” social-democraților și ar repoziționa competiția politică înaintea următoarelor alegeri, potrivit Agerpres . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD și-ar fi pierdut „pentru totdeauna” rolul de principal partid din România, rol pe care l-ar fi avut „de la Revoluție încoace”, inclusiv în perioadele în care a fost în opoziție. Argumentul central: PSD nu mai poate face majorități În evaluarea europarlamentarului liberal, schimbarea esențială este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlamentul României . El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care ar fi fost „pe placul” PSD, partidul nu a reușit să construiască o majoritate parlamentară. Totodată, Mureșan afirmă că PSD „nu va mai recâștiga influența” pe care ar fi avut-o timp de peste trei decenii. Contextul invocat: episoade în care PSD ar fi dominat din opoziție Pentru a-și susține teza, Mureșan amintește mai multe momente din istoria politică recentă: perioada 1996–2000, când PSD (pe atunci PDSR) ar fi rămas „principala forță politică” chiar din opoziție și ar fi „sabotat” reformele CDR; menținerea în funcție a Guvernului minoritar Tăriceanu, pe care o pune tot pe seama PSD; anul 2016, când, în timpul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut cele mai multe funcții în „eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. Ce anticipează pentru următoarele alegeri Mureșan susține că „confruntarea” la următoarele alegeri ar urma să fie între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu își leagă intrarea în politică de o ruptură de încredere în modul de desemnare a premierului. Într-o intervenție la Digi24, relatată de News , ea spune că a decis „foarte rapid”, în două zile, să intre în politică după ce nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier i s-a părut „o nedreptate”. Decizia: „poți să schimbi doar din teren” Gheorghiu afirmă că experiența din societatea civilă i-a arătat că se pot construi proiecte și în afara politicii, dar că, după lunile petrecute în guvern, concluzia ei este că schimbarea „cu adevărat” se face doar prin implicare directă. „Dacă vrei cu adevărat să schimbi, am înțeles în aceste luni în guvern, că poți să schimbi doar din teren, doar intrând să joci, nu stând pe margine și încercând să influențez lucrurile.” Ea mai spune că a primit, la un moment dat, o propunere de la Ilie Bolojan privind intrarea în PNL, dar a vrut inițial timp de gândire. Decizia finală ar fi venit după episodul desemnării lui Veștea, pe care l-a interpretat ca pe un moment în care „trebuie să fac un pas” și să se alăture lui Bolojan. Context: moțiunea de cenzură și listarea companiilor de stat În aceeași intervenție, Oana Gheorghiu descrie moțiunea de cenzură ca pe „un proces foarte dureros”, susținând că a fost construită în mare parte pe o notă de informare prezentată de ea în guvern, care viza propuneri de listare la bursă a unor companii de stat. Potrivit declarațiilor sale, subiectul fusese discutat la nivelul PSD, iar numele ei ar fi fost menționat de „4-5 ori” în textul moțiunii. „Întreaga moțiune de cenzură a fost o minciună cap-coadă.” Poziționare ideologică și rol în PNL Întrebată despre acuzațiile că ar proveni dintr-o „zonă neomarxistă”, Gheorghiu respinge etichetele și spune că se definește prin dorința de a construi și prin toleranță; adaugă că, dacă aceste valori sunt interpretate ca „progresiste”, atunci „probabil” este progresistă. News amintește că Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul Bolojan numit din societatea civilă, s-a înscris în PNL în a doua jumătate a lunii iunie și a devenit vicepreședinte al partidului la Congresul Extraordinar, în echipa lui Ilie Bolojan. [...]
Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că PSD și-a pierdut pârghiile de influență în Parlament , iar această schimbare ar redesena competiția politică la următoarele alegeri, pe axa AUR versus „forțele pro-europene” conduse de Ilie Bolojan, potrivit G4Media . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD trece printr-o „schimbare istorică” și că a pierdut „rolul de principal partid din România”. El argumentează că, „de la Revoluție încoace”, PSD a influențat decisiv jocul politic inclusiv din opoziție și dă ca exemple perioada 1996–2000, când PDSR ar fi „sabotat” reformele CDR, precum și guvernul minoritar Tăriceanu, menținut în funcție cu sprijin din opoziție. În același registru, europarlamentarul invocă și anul 2016, când, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut „cele mai multe funcții în eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. De ce contează: semnal de repoziționare a majorităților parlamentare Miza afirmației lui Mureșan este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlament. El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care au fost „pe placul lor”, social-democrații „nu au reușit să construiască o majoritate” parlamentară. Pe această bază, Mureșan apreciază că PSD „nu va mai recâștiga influența” exercitată în ultimii peste 30 de ani și anticipează că următoarea confruntare electorală va fi între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. Context politic: Mureșan, propunere de premier, dar nedesemnat G4Media amintește că Siegfried Mureșan a fost propunerea comună a PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, însă nu a fost desemnat de președintele României, Nicușor Dan . [...]
Suspendarea hotărârilor Congresului PNL de către Tribunalul București obligă partidul să revină temporar la statutul din 2025, într-un moment în care liberalii spun că prioritatea rămâne adoptarea legislației necesare pentru jaloanele din PNRR , potrivit news . PNL anunță că liderii partidului s-au reunit joi seară într-o ședință informală, în format hibrid, convocată de președintele Ilie Bolojan , pentru a evalua efectele deciziei instanței și pentru a stabili pașii următori. „Opinia generală a fost aceea că deciziile luate la ultimul Congres respectă întru totul spiritul și litera legii”, transmite partidul. Ce se schimbă în funcționarea PNL după decizia instanței În urma suspendării provizorii dispuse de Tribunalul București, PNL va funcționa „în continuare conform statutului adoptat în iulie 2025”, arată comunicatul citat. Liberalii spun că „aspectele juridice rămân o prioritate” și că, în perioada imediat următoare, vor analiza „soluțiile pentru menținerea direcției PNL pe linia votului covârșitor al membrilor partidului”. Miza imediată: legislația din PNRR și sesiunea parlamentară extraordinară A doua temă discutată în ședința informală a vizat pregătirea pentru sesiunea parlamentară extraordinară, în special adoptarea legislației din PNRR necesare îndeplinirii jaloanelor asumate de România. PNL afirmă că își va asuma responsabilitatea pentru adoptarea proiectelor necesare și cere ca „întreaga clasă politică” să procedeze la fel. În același context, Ilie Bolojan a transmis, potrivit comunicatului, că partidul își asumă în continuare responsabilitatea guvernării „în condiții dificile”. „Trebuie să rămânem consecvenți, responsabili și să ținem partidul pe direcția în care să ne putem întâlni cu fruntea sus cu cetățenii, inclusiv în 2028. Dacă repetăm greșelile trecutului, înseamnă că nu am înțeles ce s-a întâmplat și de ce suntem în situația de astăzi.” Context: ce a decis Tribunalul București și ce urmează Tribunalul București a dispus miercuri suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, inclusiv a noii conduceri și a modificărilor statutare. Decizia este executorie de drept și a venit după o acțiune formulată de un grup de 18 lideri liberali contestatari, care au cerut anularea și suspendarea efectelor Congresului, invocând nereguli de procedură. PNL a anunțat că va folosi „toate căile legale” pentru a apăra votul Congresului și susține că instanța „nu a dat dreptate contestatarilor”, ci a decis doar suspendarea provizorie până la judecarea pe fond a speței. [...]
PNL revine temporar la vechea conducere după suspendarea în instanță a deciziilor Congresului din 21 iunie , iar schimbarea blochează aplicarea noii arhitecturi de conducere până la o hotărâre definitivă, potrivit Antena 3 . Decizia vine după ce Tribunalul București a anulat toate hotărârile adoptate la Congresul PNL din 21 iunie și a suspendat noua conducere. În acest context, Ilie Bolojan a convocat joi o ședință de urgență cu liderii partidului. Ca efect direct, PNL a anunțat că va funcționa cu vechea conducere, ceea ce înseamnă revenirea la formula cu patru prim-vicepreședinți. Ciprian Ciucu își reia funcția de prim-vicepreședinte, alături de Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc. În același timp, cei opt vicepreședinți aleși la Congresul din 21 iunie 2026 nu își pot exercita funcțiile până la o nouă decizie a instanței. Ce a suspendat Tribunalul București și ce urmează Instanța a suspendat provizoriu hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului partidului. Au fost suspendate și 13 decizii luate ulterior de Biroul Permanent Național, inclusiv hotărârea prin care au fost schimbați liderii de filiale. Decizia este executorie (se aplică imediat), dar poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului, în care 18 liberali contestă legalitatea hotărârilor luate la Congres. Poziția PNL și reacția lui Bolojan PNL susține că va funcționa „în continuare conform statutului adoptat în iulie 2025” și că, în partid, opinia generală este că hotărârile Congresului „respectă întru totul spiritul și litera legii”. Conducerea a mai transmis că, în perioada următoare, vor fi analizate soluții pentru menținerea direcției stabilite prin votul membrilor. Ilie Bolojan a declarat că partidul va respecta decizia provizorie, dar nu va renunța la hotărârile luate. Într-o postare pe Facebook, el a criticat liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului, afirmând că aceștia „vor rămâne cu această etichetă, indiferent ce decid instanțele”. [...]
Blocajul politic de peste două luni prelungește incertitudinea privind formarea guvernului , iar președintele Nicușor Dan reia luni consultările cu liderii partidelor pentru a obține o formulă de majoritate și un premier acceptat de coaliție, potrivit Ziarul Financiar . Întâlnirea este programată luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni. La discuții sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale). Miza consultărilor este deblocarea desemnării unui nou prim-ministru, în condițiile în care, potrivit președintelui, „nu văd încă o soluție de majoritate”, iar liderilor li se cere să își asume public variantele pe care le susțin. Contextul crizei și eșecurile anterioare Criza politică durează de mai bine de două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură . Guvernul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea guvernului, consultările pentru o nouă majoritate nu au produs până acum un rezultat: prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar; ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL), dar guvernul propus a picat în Parlament, cu 189 de voturi. În episodul desemnării lui Veștea, Ilie Bolojan a acuzat că nominalizarea a fost făcută fără consultarea conducerii PNL și a numit decizia „un act ostil”. Ce urmează: presiune pe partide pentru o majoritate explicită Pentru luni, președintele a anunțat că vrea ca fiecare lider să spună care este „soluția de majoritate” pe care o vede și să o comunice public, pe fondul lipsei unei formule agreate care să treacă de votul Parlamentului. În spațiul public, Alexandru Nazare este „numele cel mai vehiculat” pentru funcția de prim-ministru, însă publicația notează că nu este încă stabilit cu cine se va merge mai departe și dacă PSD sau PNL vor accepta un compromis. [...]
