Știri
Știri din categoria Politică
Sondajul INSCOP indică o preferință pentru „soluții de continuitate” în criza politică, cu 50,7% dintre respondenți în favoarea formării unui nou guvern pe actuala configurație parlamentară, față de 41,3% care ar alege anticipate, potrivit G4Media. Datele sugerează că, în acest moment, presiunea publică pentru resetarea rapidă a Parlamentului nu atinge nivelul unei majorități.
La întrebarea despre „soluții pentru depășirea crizei politice”, aproximativ 8% dintre respondenți nu au oferit un răspuns. Sondajul a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin interviuri telefonice (metoda CATI), cu o eroare maximă admisă de ±3%, conform informațiilor citate.
Profilul preferințelor este puternic politizat, arată barometrul. Varianta formării unui nou guvern este mai populară în rândul:
În schimb, alegerile anticipate sunt preferate mai ales de:
Pe tema orientării viitorului guvern, 65,6% dintre respondenți spun că România ar trebui să își mențină parcursul pro-european și pro-occidental, în timp ce 26,2% consideră că această direcție nu ar trebui continuată. Non-răspunsurile sunt de 8,2%.
Susținerea direcției pro-europene este mai ridicată la votanții PSD, PNL și USR, la persoanele de peste 60 de ani, la cei cu studii superioare și la locuitorii din București. Scepticismul este mai pronunțat în rândul votanților AUR și al persoanelor cu nivel scăzut de educație.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că nu există, în acest moment, o masă critică pro-anticipate și descrie o polarizare între electoratele partidelor.
„Marea majoritate a votanţilor PNL, PSD şi USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanţii AUR susţin alegerile anticipate ca soluţie de ieşire din criză.”
Acesta mai arată că ponderea de 26% sceptică față de direcția pro-occidentală este apropiată de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană, potrivit declarațiilor citate. În același context, Ștefureac avertizează asupra riscurilor narațiunilor anti-europene și asupra problemelor structurale legate de distribuția inegală a beneficiilor apartenenței la UE.
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Recomandate
Președintele Senatului cere PSD să preia guvernarea și respinge varianta unui premier tehnocrat , pe fondul blocajului politic care, în opinia sa, riscă să întârzie măsurile de reducere a deficitului și a cheltuielilor statului, potrivit news.ro . Mircea Abrudean (PNL) afirmă că au trecut 27 de zile de la demisia miniștrilor PSD din Guvern și 15 zile de la moțiunea de cenzură , însă PSD „întârzie să vină cu o soluție”. El susține că „criza în care PSD a aruncat România se vede în buzunarul fiecărui român”. În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean leagă ieșirea din criză de continuarea reformelor și de consolidarea bugetară, invocând faptul că „majoritatea economiștilor”, instituțiile financiare și agențiile internaționale de rating ar susține necesitatea reducerii deficitului bugetar și a reformelor pentru eficientizarea statului. „România are nevoie de reforme, nu de experimente politice care să anuleze tot efortul din ultimele luni. PSD trebuie să-și asume guvernarea!” De ce respinge varianta unui premier tehnocrat Abrudean consideră „nepotrivită” soluția cu un premier tehnocrat, argumentând că, în contextul actual, este nevoie de o guvernare care „să își asume măsurile dificile” și să le treacă rapid, „nu să fugă de responsabilitate”. Contextul negocierilor pentru un nou guvern Președintele Nicușor Dan a avut luni, la Palatul Cotroceni , consultări oficiale cu partidele parlamentare pentru nominalizarea unui nou premier. La final, șeful statului a anunțat că va continua consultările până când se va contura o „majoritate solidă, pro-occidentală”, cerând partidelor să ajungă „într-un timp rezonabil” la un numitor comun. În același timp, nu se conturează încă o soluție de ieșire din criză, deși moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi „pentru”. PNL și USR au decis că nu vor mai forma o alianță cu PSD, PSD afirmă că nu va face majoritate cu AUR (deși au votat împreună moțiunea), iar UDMR cere o majoritate „transparentă și solidă” și avertizează că nu va accepta un guvern susținut de AUR. [...]
Sondajul INSCOP indică o nemulțumire de masă față de președinte și premier, un semnal de risc pentru guvernare și stabilitatea politică pe termen scurt , potrivit HotNews . Datele arată că 7 din 10 români se declară nemulțumiți de activitatea președintelui Nicușor Dan , iar proporția este similară în cazul premierului interimar Ilie Bolojan . Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Nemulțumirea față de Nicușor Dan: 70,5% evaluări negative Doar 27,6% dintre respondenți spun că sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de activitatea președintelui (4,4% foarte mulțumiți și 23,2% destul de mulțumiți). În schimb, 70,5% se declară foarte nemulțumiți sau destul de nemulțumiți (42,8% foarte nemulțumiți și 27,7% destul de nemulțumiți). Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%. Profilul nemulțumirii este mai pronunțat decât media în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din urbanul mic și mediul rural, precum și al angajaților din sectorul privat. Ilie Bolojan, premier interimar: 67,9% nemulțumiți În cazul premierului interimar Ilie Bolojan, 30,5% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți (8% foarte mulțumiți și 17,7% destul de mulțumiți). Nemulțumirea ajunge la 67,9% (47,7% foarte nemulțumiți și 20,2% destul de nemulțumiți), iar 1,5% nu știu sau nu răspund. Nemulțumirea față de activitatea lui Bolojan este peste medie în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Percepția rolului președintelui în conflictul politic: societate împărțită La întrebarea despre rolul președintelui în tensiunile politice recente, 49,2% dintre cei chestionați consideră că Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici, în timp ce 36,3% cred că a contribuit la amplificarea lor. Non-răspunsurile sunt 14,6%, potrivit datelor INSCOP citate de News.ro. Polarizare pe linii de partid, cu diferențe între președinte și premier Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune accent pe polarizarea politică din spatele acestor evaluări și pe diferențele dintre cele două funcții: „Jumătate dintre români cred că prin poziţionările publice exprimate în această perioadă, preşedintele Nicuşor Dan a acţionat pentru a diminua neînţelegerile dintre partide şi liderii politici, iar o treime cred contrariul (...) Polarizarea este diferită în cazul activităţii premierului Ilie Bolojan (...)” În același comentariu, Ștefureac indică și repere de polarizare: un procent ridicat de alegători PSD, PNL și USR mulțumiți de activitatea președintelui, respectiv un procent foarte mare de alegători AUR nemulțumiți; iar la Bolojan, niveluri ridicate de mulțumire în rândul votanților PNL și USR, respectiv nemulțumire în rândul votanților PSD și AUR. Din perspectiva funcționării instituțiilor, combinația dintre nemulțumirea majoritară și polarizarea pe criterii politice sugerează un spațiu redus pentru decizii consensuale în perioada următoare, în special într-un context de conflict între partide. [...]
Președintele Nicușor Dan a trimis la CCR legea care dublează cotele de recoltare a urșilor , invocând riscuri de neconstituționalitate și de încălcare a dreptului UE, într-o mișcare care poate bloca sau întârzia aplicarea noilor reguli și poate readuce în prim-plan riscul unei proceduri de infringement, potrivit HotNews . Sesizarea vizează legea care stabilește cote de prevenție și intervenție pentru ursul brun, inclusiv dublarea numărului de exemplare ce pot fi ucise într-un an. Administrația Prezidențială susține că forma adoptată de Parlament nu respectă Constituția, dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a UE privind protecția speciilor strict protejate. De ce contestă președintele legea: cote „automate”, alternative non-letale și rolul instituțiilor În sesizarea către Curtea Constituțională , Nicușor Dan arată că numărul urșilor ce pot fi vânați pentru intervenție – 110 – nu este justificat în lipsa unei demonstrații că populația este „excesiv de numeroasă” și că soluțiile alternative nu sunt suficiente. Președintele invocă Directiva Habitate , care impune verificarea existenței unor „alternative satisfăcătoare” înainte de eliminarea animalelor, condiție care, potrivit sesizării, nu apare explicit în lege. În document se argumentează că legea ar transforma parțial o derogare (o excepție) într-un mecanism normativ, contrar principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie temporare și justificate punctual. Totodată, șeful statului citează o decizie a Curții de Justiție a UE (Cauza C-674/17), avertizând că stabilirea unor „cote de prevenție” automate – 859 de urși, potrivit legii – elimină analiza obligatorie „caz cu caz”, ignoră prioritatea metodelor non-letale și ar expune România unui „infringement iminent” (procedură prin care Comisia Europeană poate sancționa un stat pentru nerespectarea dreptului UE). O altă critică ține de separația puterilor în stat: președintele susține că decizia privind cotele ar fi trebuit să revină Ministerului Mediului, nu Parlamentului. Lipsa sancțiunilor și problema monitorizării cotelor În sesizare este criticată și lipsa unei sancțiuni pentru vânarea femelelor însoțite de pui sub 2 ani, interzisă prin lege. Nicușor Dan arată că interdicția este „incomplet reglementată”, inclusiv prin absența unei proceduri de determinare a vârstei puilor și a consecințelor juridice în caz de identificare greșită. De asemenea, președintele susține că plafonul pentru cota de prevenție (859) nu poate fi monitorizat, ceea ce ar face imposibilă respectarea lui în practică, în lipsa unui mecanism care să blocheze automat extragerea după atingerea numărului stabilit pentru un fond de vânătoare. Curtea Constituțională a stabilit termen de judecată pentru această lege pe 24 iunie. Alte decizii în aceeași zi: numire la Cotroceni și promulgare pe proceduri judiciare În aceeași zi, Nicușor Dan a semnat decretul de numire a lui Radu-Ioan Mogoș în funcția de consilier de stat, începând cu 25 mai 2026. Comunicatul oficial nu precizează departamentul, însă surse din Administrația Prezidențială au declarat pentru HotNews că acesta ar urma să se ocupe de digitalizare, inteligență artificială și noi tehnologii. Publicația menționează și un CV publicat pe site-ul ASE, potrivit căruia Mogoș este lector universitar doctor la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Tot joi, președintele a promulgat o lege inițiată de parlamentari PNL care prevede că un deținut este adus la judecată doar când instanța dispune acest lucru; în rest, participarea se face prin videoconferință, la locul de deținere sau internare, în prezența apărătorului (și, după caz, a interpretului). Separat, Nicușor Dan a încheiat prima rundă de consultări la Cotroceni pentru desemnarea viitorului prim-ministru, fără o nominalizare, urmând ca discuțiile să fie reluate săptămâna următoare. [...]
Mai multe capitale UE cer sancțiuni împotriva ministrului israelian Itamar Ben-Gvir , după apariția unui videoclip în care acesta pare să ironizeze activiști reținuți în timpul unei tentative de a sparge blocada navală a Fâșiei Gaza, potrivit Politico . Ben-Gvir, ministrul israelian al securității naționale, a fost criticat miercuri după ce a publicat pe X o înregistrare în care activiștii dintr-o flotilă sunt forțați să stea în genunchi, cu mâinile legate la spate. În imagini, el spune „Bine ați venit în Israel”, iar mesajul a declanșat reacții în mai multe capitale europene. Presiune politică pentru măsuri la nivelul UE În Italia, premierul Giorgia Meloni a condamnat scenele drept „inacceptabile” și a cerut eliberarea imediată a cetățenilor italieni reținuți. Joi, ministrul de externe Antonio Tajani a transmis pe X că i-a cerut șefei diplomației UE, Kaja Kallas, să includă pe agenda următoarei reuniuni a miniștrilor de externe adoptarea de sancțiuni împotriva lui Ben-Gvir. Tajani îl acuză pe ministru de „acte inacceptabile” și de „hărțuire și umilire”, invocând încălcarea drepturilor fundamentale. Și Spania a anunțat că va încerca să împingă Bruxelles-ul spre sancțiuni „la scară europeană, de urgență”, după ce Madridul îi interzisese deja lui Ben-Gvir intrarea în țară anul trecut, potrivit aceleiași surse. În Polonia, ministrul de externe Radosław Sikorski a cerut ca Ben-Gvir să primească interdicție de intrare în țară. În Suedia, ministra de externe Maria Malmer Stenergard a spus, pentru Politico, că videoclipul „arată de ce este important să sancționăm acești miniștri extremiști”. Germania, sub presiune, dar decizia rămâne blocată de obstacole procedurale În Germania, Johann Wadephul a condamnat miercuri imaginile, descriindu-le drept un comportament „de nespus”. Un diplomat UE citat de publicație susține că schimbarea de ton a Italiei ar crește presiunea asupra Berlinului să își reconsidere opoziția față de măsuri punitive împotriva unor oficiali israelieni, în condițiile în care Germania ar rămâne singura mare țară din UE care se opune. În paralel, la Strasbourg, 29 de eurodeputați au semnat joi o scrisoare prin care cer sancțiuni UE împotriva lui Ben-Gvir pentru reținerile legate de flotilă. Ei descriu comportamentul ministrului drept „josnic” și leagă incidentul de un „proiect politic sistematic” care a devastat Gaza, potrivit textului citat. Totuși, Politico notează că există obstacole majore: ministrul ceh de externe Petr Macinka a promis că va bloca sancțiunile împotriva miniștrilor israelieni, iar Praga spune că nu va susține „niciun fel de sancțiuni comerciale suplimentare” împotriva Israelului, chiar dacă ar rămâne singură. În plus, diplomații discută în privat dacă un astfel de regim de sancțiuni ar necesita unanimitate sau ar putea trece prin vot cu majoritate calificată. Context: sancțiuni deja impuse de alte state și reacția lui Netanyahu Anul trecut, Ben-Gvir a fost sancționat de Regatul Unit, Canada, Australia, Norvegia și Noua Zeelandă, pe motiv că ar fi incitat în mod repetat la violență împotriva palestinienilor, potrivit guvernelor respective. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a încercat miercuri să se distanțeze de episod, afirmând că atitudinea lui Ben-Gvir „nu este în linie cu valorile și normele Israelului”, mai scrie Politico. [...]
Semnalele de la Beijing sugerează o slăbire a coeziunii occidentale , pe fondul unei Chine mai asertive și al unei Rusii tot mai dependente de Beijing, potrivit unei analize citate de Adevărul . Miza, din perspectiva democrațiilor occidentale, este că această combinație poate eroda capacitatea de descurajare a Occidentului și poate accelera reconfigurarea ordinii globale în favoarea axei Beijing–Moscova. Analiza îl citează pe Hal Brands (comentator Bloomberg și profesor la Universitatea Johns Hopkins), care susține că Xi Jinping profită de slăbirea pozițiilor americane, de războiul de uzură dus de Rusia în Ucraina și de parteneriatul strategic cu Vladimir Putin pentru a avansa o „nouă ordine globală”. În această logică, Beijingul ar urmări să devină principalul centru de putere geopolitică, într-un context internațional descris drept tot mai instabil. Rusia, partenerul strategic, și dependența de China Un element central este relația China–Rusia, pe care analiza o descrie drept pivotul real al strategiei Beijingului. Izolarea Moscovei după declanșarea războiului din Ucraina ar fi împins Rusia într-o dependență politică și economică mai mare față de China. În acest cadru, sunt menționate două mize concrete pentru Kremlin: avansarea unor proiecte energetice majore, precum gazoductul „Forța Siberiei-2 ”; speranța ca Xi Jinping să oprească exporturile chineze de componente de drone către Ucraina. Totodată, analiza notează coordonarea celor două regimuri pentru a submina influența SUA și amintește formula atribuită lui Xi, potrivit căreia lumea trece prin „schimbări cum nu s-au mai văzut în ultima sută de ani”. „Detaliul” care alimentează anxietatea aliaților: semnalul de imprevizibilitate al SUA Punctul care, potrivit textului, a alertat democrațiile occidentale ține de percepția că Washingtonul ar putea deveni mai puțin previzibil în arhitectura de securitate. Analiza susține că abordarea administrației Trump ar submina sistemul de alianțe construit de SUA în decenii, printr-o orientare „unilaterală și tranzacțională”, ceea ce ar fragiliza coalițiile menite să limiteze expansiunea Rusiei și a Chinei. În timpul vizitei la Beijing, ar fi apărut informații potrivit cărora Donald Trump ar fi sugerat o posibilă cooperare între SUA, Rusia și China pentru a pune presiune pe Curtea Penală Internațională , după mandatul de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin. Textul indică drept consecință o „anxietate profundă” în rândul democrațiilor occidentale, unele dintre ele ajungând să vadă SUA nu ca garant al securității, ci ca sursă de imprevizibilitate. De ce contează: efecte în lanț asupra economiei și regulilor jocului Deși materialul este centrat pe geopolitică, implicația economică este directă: o eventuală slăbire a coeziunii occidentale și o consolidare a axei Beijing–Moscova ar putea accelera fragmentarea ordinii internaționale și a regulilor care guvernează comerțul, tehnologia și finanțele. În același timp, analiza menționează că Beijingul s-ar fi prezentat cu un excedent comercial record și cu „alianțe financiare care ocolesc dolarul”, ca parte a unei strategii de a profita de „dezordinea globală”. Textul avertizează că, fără o mobilizare rapidă a Occidentului, autocrațiile ar putea câștiga teren decisiv, într-un scenariu în care regulile ar ajunge să fie „scrise exclusiv la Beijing și Moscova”. „Dacă Statele Unite nu conștientizează imediat amploarea acestei provocări și nu reușesc să unească lumea democratică, «tiranii hotărâți s-ar putea, de data aceasta, să aibă dreptate».” [...]
Ilie Bolojan susține că „traseiștii” pot înclina voturi-cheie în Parlament , iar miza este una de stabilitate legislativă și de guvernare, într-un Legislativ în care „10% cel puțin” dintre aleși nu mai sunt în partidele pe listele cărora au intrat, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute miercuri seara, la B1TV. Liderul PNL a afirmat că este vorba de „aproximativ 50 de parlamentari”, care, dacă „acționează ca un grup coerent”, pot influența „formarea unui guvern sau adoptarea unor legi”, mai ales în situații de vot strâns. De ce contează: un bloc de 10% poate decide majorități Bolojan a argumentat că un grup care reprezintă circa 10% din Parlament este „mai mult decât are UDMR” și, dacă funcționează coerent, poate înclina decizii în ambele direcții. „Pot să influențeze, într-o măsură sau alta, în cazul unor voturi relativ apropiate, formarea unui guvern sau adoptarea unor proiecte de lege, într-un sens sau altul”. Poziția PNL: colaborare, dar fără „încurajarea” traseismului Întrebat despre parlamentarii care au trecut la PNL, Bolojan a spus că nu a încurajat traseismul politic , însă a lăsat deschisă posibilitatea colaborării cu cei care au discutat cu organizațiile liberale și „sunt în bună regulă”. „Eu nu am încurajat traseismul politic. În situația în care dintre acești parlamentari au purtat discuții cu organizațiile noastre, dacă sunt în bună regulă, s-au înțeles, nu văd de ce nu am putea să colaborăm. Nu ar fi bine să fie un grup de parlamentari mare care nu oferă predictibilitate”. Totodată, liderul PNL a susținut că nu li s-a oferit nimic în schimbul înscrierii sau al colaborării. „Nu cred că atunci când te înscrii într-un partid sau decizi să colaborezi trebuie să o faci dacă primești ceva. (…) Nu s-a pus problema unor astfel de discuții”. [...]
