Știri
Știri din categoria Politică

Sondajul INSCOP indică o preferință pentru „soluții de continuitate” în criza politică, cu 50,7% dintre respondenți în favoarea formării unui nou guvern pe actuala configurație parlamentară, față de 41,3% care ar alege anticipate, potrivit G4Media. Datele sugerează că, în acest moment, presiunea publică pentru resetarea rapidă a Parlamentului nu atinge nivelul unei majorități.
La întrebarea despre „soluții pentru depășirea crizei politice”, aproximativ 8% dintre respondenți nu au oferit un răspuns. Sondajul a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin interviuri telefonice (metoda CATI), cu o eroare maximă admisă de ±3%, conform informațiilor citate.
Profilul preferințelor este puternic politizat, arată barometrul. Varianta formării unui nou guvern este mai populară în rândul:
În schimb, alegerile anticipate sunt preferate mai ales de:
Pe tema orientării viitorului guvern, 65,6% dintre respondenți spun că România ar trebui să își mențină parcursul pro-european și pro-occidental, în timp ce 26,2% consideră că această direcție nu ar trebui continuată. Non-răspunsurile sunt de 8,2%.
Susținerea direcției pro-europene este mai ridicată la votanții PSD, PNL și USR, la persoanele de peste 60 de ani, la cei cu studii superioare și la locuitorii din București. Scepticismul este mai pronunțat în rândul votanților AUR și al persoanelor cu nivel scăzut de educație.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că nu există, în acest moment, o masă critică pro-anticipate și descrie o polarizare între electoratele partidelor.
„Marea majoritate a votanţilor PNL, PSD şi USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanţii AUR susţin alegerile anticipate ca soluţie de ieşire din criză.”
Acesta mai arată că ponderea de 26% sceptică față de direcția pro-occidentală este apropiată de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană, potrivit declarațiilor citate. În același context, Ștefureac avertizează asupra riscurilor narațiunilor anti-europene și asupra problemelor structurale legate de distribuția inegală a beneficiilor apartenenței la UE.
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Recomandate

Publicarea unei „stenograme” contestate de George Simion mută disputa din platou în zona DNA , cu implicații de reglementare privind scurgerile din dosare penale și presiunea publică asupra anchetelor, potrivit HotNews . Liderul AUR spune că documentul prezentat în aceeași zi la Realitatea Plus este „fals, inventat” și anunță că va sesiza Direcția Națională Anticorupție pentru ca procurorii să confirme sau să infirme autenticitatea înregistrării. Publicarea vine după un conflict verbal în direct între Simion și realizatoarea Anca Alexandrescu , în timpul unei emisiuni la Realitatea Plus. Simion afirmă că este acuzat la Realitatea Plus că s-ar fi întâlnit cu omul de afaceri Fănel Bogos sub pretextul unor stenograme „scurse” din dosarul de corupție al acestuia și susține că nu s-a întâlnit niciodată cu Bogos. În emisiune, realizatorul Laurențiu Botin a prezentat „presupuse stenograme” din dosarul lui Bogos, în care apare și numele liderului AUR, iar Simion spune că i-a transmis un drept la replică. Miza: autenticitatea documentului și posibile scurgeri dintr-un dosar în urmărire penală Într-o postare ulterioară emisiunii, Simion susține că a aflat despre existența unor astfel de stenograme de la patronul Realitatea Plus, Maricel Păcuraru, „în urmă cu trei-patru luni”. El ridică explicit problema modului în care respectivele documente ar fi ajuns în afara anchetei, menționând că dosarul ar fi în faza de urmărire penală. „Nu pot înțelege nici cum să fi intrat în posesia lui Păcuraru aceste stenograme dintr-un dosar aflat în faza de urmărire penală.” Simion mai spune că va trimite „în zilele ce urmează” o adresă oficială către DNA, cerând confirmarea sau infirmarea înregistrărilor și invocând „dezinformare” și „presiune” asupra sa. Ce conține „stenograma” publicată de Simion și de ce o contestă Documentul publicat pe site-ul lui Simion este prezentat ca o discuție între mai multe persoane, inclusiv Fănel Bogos și George Simion, cu referiri la întâlniri, bani, campanie și „protecție” față de controale. Simion susține însă că textul este „fals” și că Realitatea Plus îl prezintă ca autentic. În timpul intervenției în direct, Anca Alexandrescu l-a întrebat pe Simion dacă AUR ar fi primit pui sau ouă de la Bogos în campania electorală sau în perioada inundațiilor din Suceava. Simion a calificat situația drept o „operațiune de denigrare” și a acuzat postul că desfășoară o campanie împotriva AUR; schimbul de replici a devenit tensionat, iar Simion i s-a adresat realizatoarei cu „doamna procuror”. Context: declarațiile anterioare și dosarul Bogos la DNA Cu două zile înainte, Simion a discutat la TVR 1 despre presupusele interceptări, după ce senatorul Ninel Peia (PACE) afirmase că numele liderului AUR apare în interceptări din dosarul Bogos. Simion a spus, citat de News.ro, că nu crede că a fost surprins în astfel de interceptări și a sugerat că informația ar fi circulat de la „un patron de televiziune”. Tot în materialul HotNews se arată că premierul interimar Ilie Bolojan a fost audiat ca martor la DNA Iași în dosarul lui Fănel Bogos, iar europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a fost audiat ulterior. Potrivit informațiilor prezentate, Bogos este acuzat de DNA că ar fi plătit 1,5 milioane de euro pentru a-l schimba din funcție pe șeful Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui, iar în dosar este urmărită penal și Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului. În acest moment, din datele prezentate, autenticitatea „stenogramei” rămâne o afirmație contestată public de Simion, iar pasul următor anunțat de acesta este sesizarea DNA pentru verificarea documentului. [...]

Premierul desemnat Luca Niculescu spune că partidele cu care a negociat acceptă menținerea țintei fiscal-bugetare asumate de România , un semnal relevant pentru predictibilitatea politicilor economice în perioada formării noului guvern, potrivit HotNews . Niculescu a încheiat joi prima rundă de discuții cu PSD, PNL și UDMR, de la care încearcă să obțină sprijin pentru votul de învestire din Parlament. În același timp, pozițiile privind participarea efectivă la guvernare rămân divergente: PSD a cerut ca PNL și UDMR să intre în guvern pentru a vota, în timp ce PNL și UDMR s-au declarat dispuse, în anumite condiții, să susțină învestirea cu voturi, dar fără a trimite miniștri în viitorul cabinet. Într-o postare pe Facebook , Niculescu a descris discuțiile drept „bune și foarte concrete” și a indicat temele abordate: sănătate, agricultură, administrație locală și „dureroasele inegalități sociale din România”. „Am remarcat un lucru important pentru stabilitatea țării: toate sunt de acord că trebuie să ne înscriem în coordonatele fiscal-economice pe care România și le-a asumat” Ce urmează: programul de guvernare și consultări cu USR și minoritățile Următorul pas, potrivit premierului desemnat, este armonizarea propunerilor venite de la partide într-un program de guvernare, pe baza ideilor pe care le consideră aplicabile. Luni, Niculescu va continua consultările cu USR și cu grupul minorităților naționale. Contextul primei zile de negocieri este detaliat într-un material anterior al publicației, disponibil aici . Postarea la care face referire HotNews este publicată pe Facebook, la acest link . [...]

PSD împinge viitorul guvern spre o „radiografie” fiscală în Parlament , pe fondul unor avertismente privind bani neplătiți pe PNRR și riscul unei creșteri economice sub așteptări, potrivit HotNews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că i-a recomandat premierului desemnat Luca Niculescu să prezinte „situația fiscală la zi” în Parlament, în primele două-trei săptămâni după o eventuală învestire. Într-un interviu difuzat de Antena 3 , Grindeanu a susținut că demersul ar trebui făcut „indiferent dacă PSD va face parte din Guvern sau nu”, argumentând că „românii trebuie să știe în ce situație exactă ne aflăm”. „Indiferent dacă PSD va face parte din Guvern sau nu, i-am recomandat ca în primele două-trei săptămâni, după învestire, să vină în fața Parlamentului și să prezinte situația fiscală la zi.” De ce contează: presiune pentru transparență bugetară și rectificare Întrebat ce calificativ ar da situației economice a României, liderul PSD a răspuns: „îngrijorător”. În sprijinul afirmației, el a invocat o declarație a Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), potrivit căreia constructorii ar fi executat lucrări de circa 6 miliarde de euro prin PNRR, dar ar fi încasat până acum aproximativ 3,1 miliarde de euro. Grindeanu a cuantificat diferența la „15-16 miliarde de lei” care „nu sunt prinse” și a adăugat că, la o rectificare bugetară pe care o consideră „absolut obligatorie pentru funcționarea statului”, ar mai fi nevoie, în estimarea sa, de „10-12 miliarde” de lei, cu referire la domenii precum spitale, sănătate și administrație. Un alt element invocat de liderul PSD este diferența dintre ipoteza de creștere economică pe care ar fi fost construit bugetul pe 2026 (1,2%) și estimările Băncii Mondiale menționate de el (-0,7%). În acest context, Grindeanu a cerut ca Guvernul să explice „transparent” în Parlament „în ce situație a luat România”. Cu cine ar vrea PSD la guvernare și ce exclude Grindeanu a spus că apelul său către partide „să intre activ” în guvernul Luca Niculescu se referă la „toți ceilalți” în afară de USR și AUR, despre care afirmă că „spun că vor anticipate, nimic altceva”. În paralel, premierul desemnat Luca Niculescu a început negocierile cu partidele din fosta coaliție. După discuția cu acesta, Ilie Bolojan a declarat că PNL nu va intra într-un guvern alături de PSD, însă ulterior Robert Sighiartău a precizat că liberalii pot lua în calcul să voteze un cabinet care include miniștri social-democrați. Ce urmează Liderul PSD afirmă că nu există „scenariu perfect” pentru vreun partid, dar că ar trebui evitat „scenariul dezastruos pentru România”. În termen scurt, miza practică a mesajului său este ca viitorul executiv să își asume public, în Parlament, o evaluare a situației fiscale și a necesarului de finanțare, înainte ca eventuale măsuri bugetare să fie împinse rapid prin guvern. [...]

Premierul desemnat Luca Niculescu își fixează luni discuțiile pentru majoritate , într-un calendar care devine relevant și pentru deciziile bugetare imediate, potrivit news.ro . Echipa premierului desemnat a anunțat că Niculescu are întâlniri confirmate luni cu USR și cu Grupul parlamentar al minorităților naționale, în cadrul consultărilor pentru conturarea unei majorități parlamentare. Calendarul întâlnirilor de luni Potrivit programului comunicat, discuțiile sunt stabilite astfel: ora 12:00 – întâlnire cu Uniunea Salvați România (USR) , la sediul partidului; ora 14:00 – întâlnire cu Grupul parlamentar al minorităților naționale , la Palatul Parlamentului. Echipa lui Luca Niculescu a precizat că programul urmează să fie completat „în cel mai scurt timp”, în funcție de confirmări. De ce contează: miza bugetară și traiectoria fiscală În paralel cu negocierile politice, Niculescu a indicat deja, după discuția de joi cu PSD, o listă de priorități cu impact direct asupra finanțelor publice: rectificarea bugetară , adoptarea bugetului pe 2027 până la finalul acestui an și respectarea angajamentelor privind traiectoria fiscală , inclusiv printr-o colectare mai bună . Tot joi, premierul desemnat a spus că este prea devreme să precizeze dacă va merge în Parlament cu un guvern tehnocrat sau politic, menționând că intenția este să propună „un guvern competent”. Ce urmează în consultări Conform informațiilor transmise, Luca Niculescu a discutat deja cu PSD și urmează să se întâlnească și cu reprezentanții PNL și UDMR , pe lângă discuțiile programate cu USR și minoritățile. [...]

George Simion susține că se pregătește un guvern PSD „cu Luca Niculescu în față” și afirmă că PNL ar urma să-l voteze, într-un scenariu pe care îl descrie drept un „mare, mare blat”, potrivit Adevărul . Declarațiile vin într-un mesaj video publicat joi și mizează pe ideea unui aranjament politic care ar menține PSD la putere, dar cu un premier care să preia costurile publice ale guvernării. Simion afirmă că „de două luni se coace” acest plan și că social-democrații ar urma să guverneze „în spatele” lui Luca Niculescu, pe care îl numește „marionetă”. În aceeași intervenție, liderul AUR susține că PSD ar evita astfel să-și asume „în totalitate nenorocirile care vin”, plasând în prim-plan un alt nume pentru funcția de premier. Acuzații privind votul PNL și presiuni asupra lui Ilie Bolojan Liderul AUR spune că viitorul guvern ar urma să fie votat și de PNL și îl menționează pe Ilie Bolojan, despre care afirmă că ar fi fost „speriat” după ce „l-au chemat la DNA”. În relatarea sa, Bolojan ar urma să voteze „acest guvern PSD cu marioneta Luca Niculescu”. În textul citat, Adevărul trimite și la un material separat despre faptul că guvernul „ar urma să fie votat și” de PNL, disponibil aici: Adevărul . „Fărâmițarea” AUR și legătura cu cazul Călin Georgescu Simion mai afirmă că AUR ar fi vizat de o operațiune de „fărâmițare” și leagă evoluțiile politice de situația juridică a fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu. El susține că Georgescu ar fi fost arestat, că i s-ar menține arestul încă 30 de zile și că s-ar urmări o condamnare „cu executare”, după care „urmez eu”, în logica prezentată de liderul AUR. Miza invocată: risc de criză de tip Grecia În același mesaj, Simion afirmă că România ar risca să ajungă „în situația Greciei”, vorbind despre o țară „sclava debitorilor externi”. El spune că „mai avem o săptămână până la votarea Guvernului” și că AUR va încerca să împiedice acest deznodământ. Referindu-se la premierul desemnat, Simion îl descrie pe Luca Niculescu drept „omul din partea Parisului” care „va nenoroci România sub un Guvern PSD”. Adevărul include, ca trimitere contextuală, și un material despre condițiile puse de PSD pentru intrarea la guvernare: Adevărul . [...]

Premierul desemnat Luca Niculescu spune că rectificarea bugetară și bugetul pe 2027 sunt urgențe și avertizează că, fără o corecție rapidă, România riscă „probleme cu plățile pe finalul anului”, potrivit Agerpres , după întâlnirea de joi cu liderii PSD. Niculescu a spus că a văzut „deschidere” din partea PSD în încercarea de a găsi soluții și a indicat drept priorități imediate: o rectificare bugetară, închiderea bugetului pe anul viitor până la finalul acestui an și respectarea angajamentelor privind traiectoria fiscală, inclusiv printr-o colectare mai bună, cu protejarea investițiilor și a locurilor de muncă. Un alt element invocat de premierul desemnat este calendarul evaluărilor externe: la începutul anului viitor „vin din nou agențiile de rating”, a afirmat el, în contextul în care bugetul pe 2027 ar trebui finalizat până la finalul acestui an. Mesajul politic: guvern „cu puteri depline” rapid Întrebat despre eventuale „linii roșii” ale PSD, Niculescu a refuzat să comenteze și a indicat că declarațiile despre poziția social-democraților îi revin președintelui PSD, Sorin Grindeanu . A insistat însă pe nevoia de viteză în formarea executivului: „Suntem într-o situație destul de complicată, e important să avem un Guvern cu puteri depline rapid.” Programul de guvernare: continuitate și prudență pe măsuri sociale Pentru programul de guvernare, Niculescu a spus că „lucrurile bune vor fi continuate” și că va propune „un Guvern competent”, cu oameni care au competențele necesare pentru funcții. A adăugat că eventualele măsuri de „relaxare”, dacă vor exista, trebuie calibrate astfel încât să nu afecteze angajamentele internaționale asumate de România. Pe componenta socială, premierul desemnat a menționat că se ia în calcul „o indexare prudentă a pensiilor”, dar a precizat că nu poate oferi detalii înainte de finalizarea programului și a discuțiilor cu partidele, subliniind că nu vine cu „un program bătut în cuie”. Ce urmează în consultări În aceeași zi, Niculescu urma să se întâlnească, în cadrul consultărilor pentru formarea Guvernului și stabilirea programului de guvernare, și cu reprezentanții PNL și UDMR, discuțiile având loc la sediile partidelor. [...]