Nicușor Dan discută cu Mark Rutte despre dronele care intră în spațiul aerian al României - proiectul NATO „Santinela Estului” este prezentat ca în progres

România împinge în NATO un proiect de protecție anti-dronă , pe fondul incidentelor repetate cu aparate care ajung să treacă granița și să pătrundă în spațiul aerian național, potrivit Euronews . Președintele Nicușor Dan spune că a discutat subiectul cu Mark Rutte , secretarul general al NATO, în marja summitului B9 , indicând că proiectul „Santinela Estului” „progresează” și este gândit pentru protecția cetățenilor. La finalul reuniunii B9 de la București, șeful statului a legat explicit nevoia de consolidare a apărării de amenințările Rusiei pe Flancul Estic și de preocuparea publică generată de dronele care „se întâmplă să ajungă să treacă granița”. „Există o preocupare a cetățenilor români față de dronele care se întâmplă să ajungă să treacă granița noastră. Am vorbit despre asta cu domnul secretar general. Există în interiorul NATO proiectul Santinela estului care progresează exact pentru protecția cetățenilor români care sunt afectați sau potențial afectați.” Ce înseamnă „Santinela Estului” în logica de apărare Din declarațiile citate, proiectul este prezentat ca o inițiativă „în interiorul NATO”, cu obiectiv operațional: protejarea populației în contextul pătrunderii dronelor în spațiul aerian al României. În material nu sunt oferite detalii tehnice despre capabilități, calendar sau finanțare, dincolo de faptul că inițiativa „progresează”. În același context, Nicușor Dan a reamintit că liderii B9 au semnat o declarație în care se menționează „explicit că Rusia este o amenințare pentru țările noastre”. B9, pregătire pentru summitul NATO de la Ankara și presiunea pe bugete Președintele a încadrat summitul B9 ca etapă de pregătire pentru summitul NATO care, potrivit declarațiilor sale, are loc anul acesta la Ankara, sub tema „oferind mai mult pentru securitatea transatlantică”. În această cheie, a indicat că aliații cresc cheltuielile pentru apărare și că discuția se mută de la nivelul angajamentelor la transformarea banilor în capabilități. „În linii mari, deciziile pe care ni le-am asumat au fost respectarea angajamentelor de suplimentare a cheltuielilor militare, transformarea acestor bani în capabilități care să facă o alianță mai bine pregătită pentru amenințări și echilibrarea în interiorul Alianței a contribuțiilor între țările europene și SUA.” Pentru România, Nicușor Dan a spus că nivelul cheltuielilor militare este de 2,5% din PIB, iar 40% din această alocare merge către echipamente noi—un indicator relevant pentru ritmul de modernizare, în condițiile în care astfel de proiecte (precum „Santinela Estului”) depind de capabilități efective, nu doar de bugete. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul reper este summitul NATO de la Ankara, pentru care B9 funcționează ca reuniune de aliniere politică. În lipsa unor detalii suplimentare în material, rămâne neclar ce componente concrete include „Santinela Estului” și în ce termen ar putea produce efecte măsurabile în protecția spațiului aerian și a populației. [...]