Știri
Știri din categoria Politică
AUR își leagă strategia parlamentară de o eventuală criză politică, anunțând că va susține moțiuni de cenzură și va depune una în mai, în timp ce PSD ia în calcul retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, potrivit Adevărul.
George Simion a declarat luni, 20 aprilie, într-o conferință de presă, că AUR urmărește declanșarea de alegeri anticipate „în cazul unei crize politice” și că partidul va vota „orice moțiune de cenzură depusă împotriva guvernului”. Liderul AUR a mai spus că formațiunea va iniția propria moțiune de cenzură în luna mai.
„Ne dorim întoarcerea la români, ne dorim alegeri anticipate, cu siguranță vor arăta altă arhitectură politică. (...) AUR nu va face parte dintru-un guvern cu PSD sau cu PNL”, a declarat George Simion.
Pe lângă susținerea moțiunilor depuse de alte partide, Simion a indicat explicit calendarul unei inițiative AUR.
„Vom susține moțiunile de cenzură, vom depune propria moțiune în luna mai și vom vedea cum evoluează situația”, a declarat Simion.
În același timp, liderul AUR a afirmat că partidul este „deschis dialogului cu toate formațiunile politice”, cu condiția unor discuții „transparente” și „în interesul cetățenilor”.
În paralel, PSD urmează să decidă luni seară dacă își retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. În acest context, Sorin Grindeanu a spus că întrebarea pentru consultarea internă a partidului a fost adoptată „fără nicio opoziție” și că este „o chestiune pur tehnică”.
Întrebarea invocă „prăbușirea economico-socială din ultimele 10 luni”, menționând recesiune, inflație, închideri de afaceri, șomaj, scăderea investițiilor publice și a nivelului de trai, precum și „lipsa dialogului real în Coaliție și cu partenerii sociali”.
Premierul Ilie Bolojan a transmis, însă, că nu intenționează să își dea demisia.
Simion a lansat și critici la adresa președintelui României, Nicușor Dan, pe care îl acuză că „își depășește atribuțiile constituționale” prin poziționarea împotriva acceptării unui premier susținut de AUR.
„Criticăm în termenii cei mai duri exprimările pe care Nicușor Dan le-a avut în ultima săptămână față de Alianța pentru Unirea Românilor… Nu este o poziție demnă de președinte. Nicușor Dan își depășește atribuțiile”, a declarat Simion.
Liderul AUR a mai susținut că actuala coaliție este „toxică pentru România” și că se va destrăma „într-o problemă de zile” sau „de săptămâni”, fără a oferi detalii suplimentare despre un scenariu concret de declanșare a anticipatelor.
Recomandate
PNL își închide oficial opțiunea de guvernare cu PSD , după ce Ilie Bolojan a spus, într-un interviu citat de News , că partidul „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și a decis „să nu mai facă coaliții cu PSD”. Mesajul are miză de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru agenda de reforme, într-un moment în care Bolojan leagă direct blocajele din coaliții de costuri publice și de criza bugetară . În aceeași intervenție, președintele PNL și premier interimar a susținut că „cea mai mare pacoste” este formarea unor coaliții care „nu funcționează”, iar alternativa la o coaliție „stabilă, dar care nu face nimic” ar fi opoziția. Bolojan a acuzat PSD că ar fi „dinamitat coaliția” prin încălcarea înțelegerilor și prin evitarea asumării răspunderii, ceea ce ar fi dus la guvernare „cu frâna de mână trasă”. De ce contează: semnal de repoziționare cu efect asupra guvernării Decizia anunțată de Bolojan ridică o barieră politică între cele două partide care au guvernat împreună și poate îngusta opțiunile de majoritate în viitoarele formule de guvernare. În logica expusă de liderul PNL, problema nu ar fi una „de persoane”, ci de „încredere minimă” necesară pentru rezultate într-o coaliție. Bolojan a legat explicit funcționarea coalițiilor de reacția electoratului, afirmând că alianțele mari „fără să livrăm” au alimentat „votul anti-sistem”, prin ocuparea de funcții fără reformele „de care țara asta avea nevoie”. Contextul invocat: criza bugetară și responsabilitatea partidelor de guvernare Premierul interimar a spus că România a intrat într-o „criză bugetară” din cauze interne, nu din șocuri externe ca în 2008–2010, argumentând că statul a cheltuit „ani de zile mai mult decât ne-am putut permite”. Potrivit lui Bolojan, responsabilitatea pentru această situație ar aparține partidelor care au guvernat înainte de 2024, „adică PSD și PNL”. Totodată, el a afirmat că „nu s-a înghesuit nimeni să-și asume mandatul de premier” și a descris încercarea de a menține guvernarea pe baza unei înțelegeri între partide, până când, spune el, s-a ajuns „în fața acestei moțiuni de cenzură”. Ce urmează Din informațiile citate, Bolojan poziționează PNL pe o linie de evitare a coalițiilor cu PSD, cu argumentul că acestea nu pot produce reforme și generează costuri politice și sociale. News nu oferă, în același material, detalii despre o alternativă concretă de majoritate sau despre un calendar al unor negocieri viitoare. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
USR condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de reprezentare politică , în contextul în care, potrivit news.ro , președintele partidului, Dominic Fritz , spune că „planul” ar fi ca, dacă guvernul propus de Eugen Tomac nu trece, a doua nominalizare să fie tot un tehnocrat. Fritz a fost întrebat dacă Eugen Tomac le-a transmis că, în cazul în care nu obține susținerea USR, președintele Nicușor Dan ar urma să vină cu o a doua propunere la următoarea rundă de consultări. Liderul USR a răspuns că aceasta este înțelegerea lui privind scenariul de rezervă. „Așa am înțeles, că asta este planul, dacă pică guvernul Tomac, atunci a doua propunere ar fi tot un tehnocrat. Așa am înțeles eu, cel puțin.” Miza pentru USR: participare la guvernare, nu susținere „din afară” În același context, Dominic Fritz a reiterat poziția USR privind condițiile în care ar susține un guvern: partidul vrea să fie „reprezentat politic” în Executiv, nu doar să ofere voturi în Parlament. „Noi, așa cum am mai spus, credem că un guvern care merită susținerea noastră este un guvern, bineînțeles, în care suntem reprezentați politic.” Fritz a mai spus că USR va rămâne consecvent deciziilor și valorilor sale, dar a adăugat că „realitatea” politică se poate schimba. În prezent, el afirmă că există „această majoritate PSD-AUR” și că USR nu ar putea susține un guvern care ar funcționa ca „paravan” pentru ca PSD „să continue să pună frâne la reformele necesare”. Anticipate și relația cu președintele Nicușor Dan Liderul USR a declarat că partidul nu se teme de alegeri anticipate, dacă nu se găsește o soluție de majoritate, și a punctat că USR, PNL și UDMR „nu au o majoritate”. Întrebat dacă își dorește un guvern PSD, Fritz a răspuns că nu consideră „sănătos” un astfel de guvern pentru România și a ridicat întrebarea „ce este un guvern tehnocrat”. Pe tema relației cu președintele Nicușor Dan, Fritz a spus că îi leagă o istorie comună de „luptă pentru aceleași valori” și că are încredere că relația va rămâne, chiar dacă pot ajunge la concluzii politice diferite. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac promite prudență fiscală, încercând să securizeze sprijin politic pentru un guvern tehnic , pe fondul discuțiilor cu PSD despre relansarea economică și temerile legate de taxare, potrivit news.ro . Tomac a spus, luni, după întâlnirea cu liderii PSD, că a prezentat prioritățile viitorului executiv și a insistat că „nu este momentul să ne hazardăm” în zona de taxare. În acest context, el a afirmat că i-a asigurat pe social-democrați că guvernul pe care îl propune va fi „extrem de prudent și atent” astfel încât românii „să nu mai simtă noi poveri sau biruri”. Miza: sprijin politic pentru un guvern „capabil să ia decizii” În declarațiile sale, Tomac a legat explicit discuția despre măsuri economice de nevoia unui guvern funcțional, care să poată lua decizii într-un „moment tensionat” pentru societate. El a făcut apel la „responsabilitate” către toate partidele și a cerut susținere din partea formațiunilor „afiliate familiilor europene”, invocând direcția „pro-occidentală” și parteneriatul transatlantic . Discuții și cu USR: fără membri de partid din actualul Parlament în cabinet Premierul desemnat a declarat că speră ca USR „va da dovadă de multă responsabilitate” și că își dorește să continue colaborarea cu acest partid. Totodată, Tomac a dat asigurări că nu va include în cabinet „niciun membru cu carnet de partid din actualul Parlament”, în linia unui guvern tehnic. Context: PSD cere schimbarea „modelului Bolojan de austeritate” În paralel, Sorin Grindeanu a transmis, după discuția cu Tomac, că viitorul guvern „trebuie să schimbe din temelii modelul Bolojan de austeritate” și că, dacă executivul vrea sprijinul PSD, „reformele și măsurile de reducere a deficitului trebuie să plece de sus în jos”, potrivit unei relatări separate a news.ro . În acest moment, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete sau un calendar de implementare; mesajul central rămâne angajamentul de prudență privind taxarea, folosit ca argument pentru obținerea unei majorități de susținere. [...]
PSD condiționează susținerea guvernului Tomac de reduceri de taxe pe consum și pe muncă , potrivit Biziday , după discuțiile dintre Sorin Grindeanu și premierul desemnat Eugen Tomac . Miza imediată este dacă viitorul executiv își asumă o direcție de „responsabilitate, nu austeritate”, cu impact direct asupra prețurilor la alimente și medicamente și asupra costului muncii pentru salariile mici și medii. Grindeanu a spus că PSD își dorește ca viitorul guvern să reducă TVA la alimentele de bază și la medicamente „până la 9% sau chiar la 5%” și să ia în calcul „o reducere concretă” a taxelor pe muncă, cel puțin pentru veniturile mici și medii. Liderul PSD a legat explicit disponibilitatea partidului de această orientare, afirmând că PSD nu poate face parte din proiect dacă se continuă „modelul falimentar Bolojan”. Decizia PSD, după ce vede echipa și programul de guvernare PSD anunță că va lua o decizie „în zilele următoare”, după ce se așteaptă ca Eugen Tomac să vină cu echipa și programul de guvernare. Grindeanu a precizat că partidul va convoca un for mai larg pentru a decide dacă îl susține sau nu pe premierul desemnat. În același context, Grindeanu a afirmat că PSD nu mai are, în prezent, secretari și subsecretari de stat, prefecți sau subprefecți „cu carnet de partid”, susținând că reprezentanții PSD „și-au dat demisia” după moțiunea de cenzură. Mesajul lui Tomac: fără „noi poveri” pentru populație Anterior, Eugen Tomac a declarat, după întâlnirea cu liderii PSD, că „nu este momentul să ne hazardăm” și că guvernul pe care îl propune va fi „prudent” astfel încât românii „să nu mai simtă noi poveri sau biruri”. El a făcut apel la „responsabilitate” și a susținut că România are nevoie de un guvern capabil să ia decizii. Pentru context, Biziday amintește că, după nominalizarea lui Tomac, Grindeanu declara că PSD este deschis la discuții pentru formarea unei majorități parlamentare dacă viitorul guvern reia investițiile și stimularea economică, protejează veniturile mici și medii și susține IMM-urile românești. Detalii în materialul anterior al publicației: Biziday . [...]
Președintele ar păstra varianta unui premier tehnocrat și la a doua nominalizare , dacă Guvernul Tomac nu trece de votul Parlamentului, potrivit Wall-Street . Mesajul, transmis de Dominic Fritz după întâlnirea cu Eugen Tomac, indică o strategie care evită explicit numirea unui premier din rândul partidelor parlamentare, cu potențial de a prelungi incertitudinea politică și, implicit, blocajele administrative. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că a înțeles că acesta este planul președintelui Nicușor Dan în scenariul în care Cabinetul Tomac pică la vot: a doua propunere ar rămâne tot un „premier tehnocrat” (adică o persoană fără apartenență politică, cel puțin formal, la partidele din Parlament). „Așa am înțeles, că acesta este planul: dacă pică guvernul Tomac, atunci a doua propunere va fi tot un premier tehnocrat” În același context, publicația notează că liberalii și-ar fi dorit să vină cu o propunere la a doua rundă de consultări de la Cotroceni, însă varianta descrisă de Fritz ar exclude un premier din PSD, PNL sau USR. Calendarul lui Tomac și miza votului din Parlament Eugen Tomac, premierul desemnat, a anunțat că lucrează la lista miniștrilor și că intenționează să finalizeze formula de Cabinet până miercuri. El a precizat că își dorește „2-3 propuneri” pentru fiecare portofoliu și că selecția finală pentru miniștrii trimiși la vot în Parlament va fi decizia sa. „Pentru o parte dintre membrii viitorului Cabinet discuțiile s-au încheiat, pentru câteva ministere urmează azi și mâine, cel târziu miercuri să finalizez formula de Cabinet” Nume vehiculate pentru portofolii, potrivit informațiilor „pe surse” Articolul include o „listă scurtă” cu nume discutate pentru mai multe ministere, menționând că negocierile continuă și că lista se poate modifica până miercuri. Pentru această listă, sursa informațiilor este indicată ca Digi 24. Printre numele menționate: Afacerilor Externe : Luca Niculescu Educației : Sorin Costreie (consilier prezidențial pe educație și cercetare) Culturii : Adrian Papahagi Muncii : Lavinia Niculescu / Diana Morar Dezvoltării : Vladimir Ionaș Sănătății : Cătălin Cîrstoiu Finanțelor : Bogdan Drăgoi / Bogdan Glăvan Economiei : Radu Burnete (consilier al președintelui pe probleme economice și sociale) Apărării : Mihnea Motoc / Dan Neculăescu Energiei : Corina Popescu Transporturilor : Ionuț Mașala (director economic CNAIR) Mediului : Doru Dulceață Justiției : Cosmin Soare Filatov (consilier prezidențial pe probleme constituționale) De ce contează: risc de prelungire a interimatului și a deciziilor amânate Dacă scenariul descris de Dominic Fritz se confirmă, menținerea opțiunii pentru un premier tehnocrat și la a doua nominalizare ar putea reduce spațiul de negociere politică cu partidele parlamentare și ar putea împinge mai departe momentul formării unei majorități stabile. În practică, asta înseamnă o perioadă mai lungă de incertitudine pentru agenda guvernamentală, inclusiv pentru deciziile cu impact bugetar și administrativ care depind de un executiv validat de Parlament. [...]
