Știri
Știri din categoria Politică
Viitorul guvern de la Budapesta vrea audituri și verificări retroactive ale finanțărilor pentru diaspora maghiară, inclusiv pentru programele care vizează maghiarii din România, ceea ce poate schimba regulile de acces și control asupra banilor, potrivit Stirile Pro TV.
Zoltan Tarr, nominalizat ministru al relațiilor sociale și culturii în noul guvern ungar, a spus la audierea din comisia parlamentară pentru politicile privind comunitățile maghiare din afara țării că relația cu etnicii maghiari din străinătate și sistemul de susținere „necesită o revizuire fundamentală”. Comisia i-a aprobat nominalizarea cu șase voturi pentru și două împotrivă.
Tarr a anunțat o „revizuire completă” a sistemelor de sprijin pentru maghiarii din străinătate, care include audituri financiare și, „când va fi necesar”, inițierea unor proceduri legale. Potrivit lui, unele finanțări ar urma să fie verificate retroactiv pe o perioadă de un deceniu, însă accentul principal va fi pus pe ultimii cinci ani.
Viitorul ministru a susținut că guvernul ungar vrea să stabilească și să consolideze cadre de dialog cu diaspora și comunitățile etnice maghiare, lucrând cu liderii aleși de aceste comunități. În același timp, a promis că nu va exista „nicio interferență politică prin finanțare” și nici reducerea drepturilor dobândite.
În contextul revizuirii, Tarr a acuzat guvernul anterior că a folosit politica privind diaspora ca „armă” și a vorbit despre „clientelism politic”, afirmând că, deși finanțarea pentru politicile privind diaspora a crescut de zece ori, ar fi fost utilizată abuziv.
Tarr a mai spus că urmărește „reconcilierea” în cadrul națiunii maghiare și că ar viza inclusiv reforme ale legii electorale pentru a asigura un vot „corect” pentru maghiarii din străinătate.
Separat, întrebat despre legea educației din Ucraina, el a criticat ceea ce a numit inacțiunea guvernului Orban în Transcarpatia și a afirmat că o viitoare întâlnire a premierului Peter Magyar cu președintele Ucrainei se va concentra pe drepturile minorităților.
Sursa citată de Știrile Pro TV pentru aceste informații este Agerpres.
Recomandate
Ungaria pregătește o schimbare de reguli electorale pentru minorități, cu potențial impact direct asupra reprezentării politice , potrivit G4Media , care citează informații transmise de MTI și preluate de Agerpres. Zoltan Tarr , nominalizat pentru portofoliul relațiilor sociale și culturii în viitorul guvern ungar, a declarat la audierea de confirmare din comisia parlamentară pentru minorități naționale că noul executiv Tisza intenționează să modifice secțiunea din legea electorală referitoare la minoritățile naționale. Miza anunțată este ca sistemul să „reflecte cu adevărat” situația minorităților din Ungaria și să evite ca reprezentarea acestora să fie afectată de „influențe politice externe”. Ce se schimbă și cum ar urma să fie făcut Potrivit declarațiilor lui Tarr, modificarea ar urma să fie realizată „în cooperare” cu comisia parlamentară de profil și cu autoguvernările minorităților naționale. În material nu sunt prezentate detalii despre calendar, forma exactă a amendamentelor sau mecanismele electorale care ar urma ajustate. În același context, Tarr a criticat politicile guvernului Fidesz–KDNP , despre care a spus că „au divizat comunitatea”, și a afirmat că obiectivul noului guvern este „să dărâme zidurile de ură”. Componenta de educație: autonomie și finanțare Viitorul ministru a mai spus că guvernul vrea să „restabilească autonomia instituțională” în educația minorităților naționale și să sprijine financiar instituțiile de învățământ ale naționalităților, pe care le-a descris drept vitale pentru supraviețuirea comunităților și păstrarea culturilor lor. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă, rămâne neclar ce modificări concrete vor fi propuse în legea electorală și ce efecte vor avea asupra modului de reprezentare a minorităților naționale în Ungaria. [...]
Noul guvern pe care îl pregătește Péter Magyar mută comunicarea publică de la miniștri la o echipă dedicată de purtători de cuvânt , într-o încercare de a institui un „parteneriat cu presa” și de a formaliza răspunsurile la întrebările jurnaliștilor, potrivit G4Media . Magyar a anunțat pe Facebook numirea a trei purtători de cuvânt ai guvernului maghiar: Vanda Szondi, Éva Magyar și Anita Köböl. Mesajul său pleacă de la ideea că presa liberă este „una dintre cele mai importante garanții ale democrației” și că un guvern „își servește bine țara” dacă nu se teme de întrebări și nu se ascunde de jurnaliști. „Prin urmare, noul guvern al Ungariei caută un parteneriat cu presa. Când răspundem la întrebări, nu ne exercităm o favoare, ci ne îndeplinim datoria.” Ce se schimbă operațional în comunicarea guvernului Conform informațiilor citate, deciziile guvernului TISZA nu vor mai fi comunicate public de ministrul care conduce Cabinetul Prim-ministrului, ci de purtătorii de cuvânt. În același timp, prim-ministrul și miniștrii „vor răspunde, bineînțeles, și la întrebările presei”, potrivit presei de la Budapesta menționate în articol. Cine sunt cei trei purtători de cuvânt Magyar își argumentează alegerea prin profilul profesional al celor trei, prezentate ca având experiență jurnalistică: Vanda Szondi : a lucrat la Duna Television și apoi 12 ani la Direcția de Știri a RTL; în perioada respectivă, susține că i s-a interzis accesul în Parlament de trei ori pentru că a pus întrebări. Éva Magyar : a început la o televiziune locală, apoi a lucrat la Radiodifuziunea Maghiară și RTL; a relatat ani la rând despre decizii cu impact asupra vieții oamenilor, inclusiv ca reporter politic. Anita Köböl : prezentatoare de aproape două decenii; din 2022 lucrează pe teme publice și de actualitate la ATV și a primit „Premiul Purtătorilor de Cuvânt” în 2024. „Cei trei au învățat ca jurnaliști ce înseamnă să pui întrebări, să observi, să investighezi și să informezi în mod responsabil.” De ce contează Mutarea comunicării către purtători de cuvânt și promisiunea de a răspunde întrebărilor presei indică o schimbare de procedură în relația executivului cu spațiul public: cine comunică deciziile și prin ce mecanism. În practică, miza va fi dacă această arhitectură reduce filtrarea politică a mesajelor sau, dimpotrivă, standardizează și mai strict comunicarea guvernamentală — aspect care rămâne de văzut, deoarece articolul nu oferă detalii despre reguli, calendar sau formate de interacțiune cu presa. [...]
După căderea guvernului, USR pune presiune pe PSD să vină cu o soluție politică, iar Dominic Fritz spune că inclusiv alegerile anticipate ar trebui tratate ca o opțiune legitimă , potrivit Mediafax . Mesajul liderului USR mută centrul negocierilor spre social-democrați și ridică miza pe predictibilitatea deciziei politice într-un moment de instabilitate. Fritz susține că responsabilitatea pentru „actuala criză politică” aparține PSD și cere ca social-democrații să spună „răspicat și asumat” ce soluție propun după căderea guvernului. Invitat la TVR Info, el a afirmat că USR nu va veni „în această etapă” cu „oferte de compromis”, argumentând că inițiativa trebuie să vină de la PSD. „Pentru igiena noastră politică, important este ca mingea să rămână acum în curtea PSD.” Ce reproșează USR PSD și de ce contează pentru negocieri În intervenția sa, Fritz acuză PSD că ar fi blocat repetat decizii politice și instituționale și că ar fi contribuit direct la declanșarea crizei. În același registru, el invocă episoade precum votul la o moțiune „împotriva Dianei Buzoianu” împreună cu AUR și faptul că instituția Avocatului Poporului ar fi rămas cu un interimar „de 2 ani”, situație despre care spune că ar conveni PSD. Miza declarațiilor este una de poziționare: USR încearcă să evite intrarea rapidă într-o negociere pe concesii și să forțeze PSD să-și asume public direcția de ieșire din criză, înainte de discuții despre formule de guvernare. Anticipatele, readuse în discuție Fritz afirmă că alegerile anticipate „nu ar trebui să sperie pe nimeni” și merge mai departe, spunând că dificultatea organizării lor ar fi „o slăbiciune” a Constituției. În logica sa, dacă partidele nu reușesc să construiască o majoritate funcțională, revenirea la votul popular poate fi „cea mai sănătoasă soluție”. „Poporul este suveran și nu trebuie să ne fie teamă de decizia suverană a poporului.” Totodată, liderul USR apreciază că președintele Nicușor Dan ar fi greșit când a exclus public, imediat după căderea guvernului, varianta anticipatelor, deși admite că șeful statului trebuie să țină cont de mesajele către piețele financiare și partenerii externi. Refuzul de a personaliza discuția despre premier Întrebat dacă revenirea lui Ilie Bolojan ca premier ar fi o condiție pentru participarea USR la o nouă formulă guvernamentală, Fritz refuză să ducă discuția în zona numelor și spune că dezbaterea ar trebui să pornească de la direcția politică și capacitatea unei majorități de a implementa reforme. În același context, îl atacă pe fostul premier Marcel Ciolacu, afirmând că acesta „a dus deficitul la 10%” pentru a alimenta rețele politice de influență. Atac la AUR, pe fondul moțiunii În interviul de la TVR Info, Fritz lansează și un atac la adresa AUR, despre care spune că ar ajunge să servească interesele PSD în criza actuală. El sugerează că o parte dintre votanții AUR ar putea începe să-și pună întrebări după colaborarea dintre liderii celor două formațiuni în contextul moțiunii. „Cum ne-am trezit să-l vedem pe domnul Simion lângă domnul Grindeanu?” [...]
PSD își leagă negocierile pentru noul Executiv de urgența economică și împinge spre un premier politic, cu Sorin Grindeanu prima opțiune , în timp ce varianta unui tehnocrat rămâne doar o soluție de avarie, potrivit declarațiilor liderului senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir , consemnate de HotNews . Zamfir susține că „săptămâna viitoare” ar putea fi decisivă pentru formarea unei majorități și a unui guvern, argumentând că România se află „pe un drum extrem de rău” din perspectiva situației economice. În același timp, el a insistat că nominalizarea premierului este atributul președintelui Nicușor Dan, iar PSD așteaptă propunerea de la Cotroceni. Miza PSD: guvern politic, nu tehnocrat În declarațiile de la Senat, Zamfir a indicat drept „prima opțiune” refacerea unei formule de guvernare cu partidele care au compus până acum coaliția, dar a spus că și un guvern minoritar rămâne posibil. Varianta unui premier tehnocrat nu este exclusă, însă nu este „de dorit” și nu reprezintă opțiunea principală a PSD. Totodată, Zamfir a afirmat că partidul vizează un „profil economic” pentru șeful Guvernului și l-a criticat pe Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi fost „deficitar” pe economie. În același pasaj, liderul PSD a invocat o serie de efecte economice, inclusiv dublarea inflației, scăderea puterii de cumpărare și un „trend de scădere accelerată” a economiei, fără a oferi date sau intervale de referință. Grindeanu, prima opțiune pentru funcția de premier Daniel Zamfir a spus explicit că Sorin Grindeanu, în calitate de președinte PSD, este prima opțiune a partidului pentru postul de prim-ministru. El a adăugat însă că PSD nu exclude ca premierul să vină „și din altă zonă”, inclusiv un tehnocrat, dacă nu se ajunge rapid la o înțelegere. Liniile roșii: Bolojan, „exclus” pentru PSD Întrebat despre poziția PNL, Zamfir a afirmat că nu cunoaște o altă opțiune a liberalilor decât susținerea lui Ilie Bolojan ca premier și a calificat această variantă drept „exclusă” pentru PSD și „sortită eșecului”. El a invocat faptul că Bolojan ar fi fost demis „cu 281 de voturi săptămâna trecută” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea reinvestirii sale în Parlament. Scenariul minoritar PSD–UDMR și aritmetica parlamentară În același context, Grindeanu a declarat că un guvern minoritar în jurul PSD și UDMR nu este varianta dorită, dar poate fi luată în calcul. HotNews notează, citând surse politice, că dacă PSD nu convinge o parte a PNL să se alăture unei noi coaliții, președintele Nicușor Dan ar putea încerca un guvern minoritar PSD–UDMR. Datele prezentate în articol indică următoarea aritmetică: PSD și UDMR au împreună 160 de parlamentari, sub pragul de 233 necesar învestirii; o formulă PSD, UDMR, grupul Minorităților Naționale și susținerea unor grupuri mici (POT, SOS, PACE) „poate aduna 241 de voturi”. Ce urmează: consultări la Cotroceni și condiții pentru viitorul Executiv Potrivit unor surse politice citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să cheme partidele la consultări oficiale la finalul acestei săptămâni, joi sau vineri, după Summitul B9 de la București. Publicația mai scrie că șeful statului nu ar desemna un premier dacă nu este sigur că acesta poate strânge voturile pentru încrederea Parlamentului, chiar cu prețul prelungirii interimatului. În paralel, surse oficiale au declarat pentru HotNews că președintele ar urma să impună o „foaie de parcurs” pentru viitorul Guvern, indiferent de formula aleasă; ca exemplu, este menționat obiectivul ca bugetul pentru anul viitor să fie definit până în toamnă. [...]
PNL exclude susținerea unui guvern condus de Sorin Grindeanu, ceea ce îngustează opțiunile de majoritate și prelungește incertitudinea politică . Potrivit Antena 3 , premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că liberalii nu vor vota un executiv cu Grindeanu premier și a cerut PSD să vină cu o soluție după moțiunea depusă împreună cu AUR, care a declanșat criza. Bolojan a legat miza ieșirii rapide din blocaj de funcționarea administrației în lunile următoare, invocând explicit jaloanele din PNRR (planul de reforme și investiții condiționat de îndeplinirea unor ținte), proiecte care ar trebui reașezate pentru a fi finalizate până la sfârșitul lui august și „toate aspectele legate de creditul pentru apărare”. De ce refuză PNL varianta Grindeanu Întrebat dacă ar vota un guvern condus de Sorin Grindeanu, Bolojan a spus că PNL a decis „fără echivoc” după moțiune să nu mai facă o coaliție cu PSD și că, în consecință, partidul „nu ar trebui să voteze un astfel de premier”. „PNL nu ar trebui să voteze un astfel de premier (Grindeanu - n. red.)” În argumentația sa, Bolojan a susținut că în ciclul electoral trecut coaliția a greșit printr-o guvernare „doar pentru funcții”, fără reforme, și a acuzat „capturarea statului” prin controlul unor instituții și companii „în scopul de a extrage rente”. Presiune pe PSD și scenariul guvernelor minoritare Bolojan a afirmat că, din punct de vedere politic, PSD ar avea responsabilitatea de a forma o majoritate, în condițiile în care moțiunea declanșată împreună cu AUR a dus la căderea guvernului fără a exista, până la acel moment, o soluție alternativă prezentată public. În același timp, a avertizat că, dacă nu se conturează o majoritate, România poate ajunge la guverne minoritare, pe care le consideră mai puțin stabile și mai puțin predictibile decât un executiv sprijinit de o majoritate parlamentară. În acest context, a indicat că, dacă PSD nu reușește să facă guvern, „ceilalți trebuie să-și asume”, menționând PNL, USR și UDMR. Ce urmează: consultări la Cotroceni, fără discuții despre anticipate Premierul interimar a spus că președintele urmează să aibă consultări cu conducerile partidelor și, în funcție de acestea, va veni cu o propunere, pe care o va face publică „la momentul potrivit”. Bolojan a precizat că nu a discutat despre alegeri anticipate, invocând dificultatea mecanismului parlamentar pentru declanșarea acestora. În privința unei eventuale reveniri în fruntea guvernului, Bolojan a declarat că nu s-ar da în lături dacă situația o va cere, dar a insistat că problema de fond rămâne capacitatea de a construi o majoritate și „o filosofie diferită de guvernare”. [...]
USR respinge varianta unui guvern tehnocrat, pe care o consideră un risc de „continuitate” politică neasumată a PSD , iar liderul formațiunii, Dominic Fritz , spune că o astfel de soluție ar putea funcționa ca paravan pentru menținerea influenței la guvernare fără asumare directă, potrivit Mediafax . Într-o intervenție în direct la TVR Info, Fritz a pus sub semnul întrebării legitimitatea și mecanismul de decizie al unui executiv tehnocrat, insistând că, în practică, acesta tot ar avea nevoie de o majoritate parlamentară, dar fără o bază politică explicită. „Un guvern tehnocrat întotdeauna naște întrebarea cum se va forma voința politică într-un astfel de guvern (...) Eu cred că trebuie să avem mare grijă să nu avem un guvern tehnocrat care este doar un paravan pentru ca PSD să rămână la butoane, dar neasumat.” De ce contează: miza asumării politice într-o criză guvernamentală Poziția USR vizează direct scenariile de ieșire din criza politică, în condițiile în care un guvern tehnocrat ar putea oferi, în opinia lui Fritz, doar „aparența” stabilității, fără responsabilitate politică transparentă pentru deciziile luate. Liderul USR a invocat și precedentul din 2015–2016 , când un guvern tehnocrat a fost susținut indirect de partide, dar ulterior criticat chiar de acestea, în timp ce influența politică ar fi rămas, în anumite zone, în interiorul aparatului guvernamental. „Nu ne permitem asta. De aceea, eu, momentan, nu văd cum ar putea să funcționeze ideea unui guvern tehnocrat și, încă o dată, nu vom permite ca un guvern tehnocrat să fie paravanul pentru o continuitate a puterii PSD.” Argumentul USR: transparență și „cine decide ce” Fritz a susținut că, într-un moment de criză, „lucrurile trebuie să fie clare” și „transparente”, astfel încât publicul să înțeleagă cine ia deciziile și cine răspunde pentru ele. El a avertizat asupra riscului ca puterea să fie exercitată informal, prin numiri și influență în instituții și agenții, în timp ce la vârf ar fi „pus pe cineva în vitrină”. „Lumea trebuie să înțeleagă cine decide ce. Să pui pe cineva în vitrină și, în spate (...) să controlezi în continuare tot ceea ce se întâmplă în statul român nu cred că este ceea ce își doresc oamenii.” În final, Fritz a legat discuția despre guvernarea tehnocrată de nevoia unei direcții politice explicite, afirmând că soluțiile care oferă doar stabilitate pe termen scurt pot alimenta instabilități ulterioare. [...]
