Știri
Tag: zoltan tarr

Un transfer de 2 miliarde de forinți către presa maghiară din Transilvania ridică mize de transparență și influență politică înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria din aprilie 2026, potrivit G4Media . Banii ar fi ajuns în România prin intermediul Asociației pentru Spațiul Media Transilvan, care ar fi primit un „sprijin de urgență” de 2 miliarde de forinți (aproximativ 5 milioane de euro, adică aprox. 25 milioane lei), conform rtl.hu, citată de publicație. Finanțarea de dinaintea alegerilor este prezentată ca parte a unui flux mai amplu de bani publici dinspre Budapesta către acest ecosistem media, care, din 2017 până în prezent, ar fi depășit 30 de milioane de euro, potrivit calculelor menționate în articol. Miza, dincolo de dimensiunea financiară, este legată de modul de alocare a fondurilor și de efectul lor asupra spațiului informațional din România. Ce se știe despre mecanismul de finanțare și ce urmează În material se arată că Zoltán Tarr, actualul ministru maghiar al Culturii, a promis revizuirea subvențiilor. În același timp, Transparency International Ungaria a susținut că guvernul anterior ar fi distribuit majoritatea banilor prin „rezoluții secrete”, potrivit informațiilor redate de G4Media. În lipsa unor detalii suplimentare în text despre criteriile de acordare și despre eventuale verificări, rămâne de urmărit dacă revizuirea anunțată va produce schimbări concrete în modul de finanțare și în raportarea publică a acestor fonduri. Asociația pentru Spațiul Media Transilvan : de la asociație culturală la trust regional G4Media descrie Asociația pentru Spațiul Media Transilvan drept cel mai mare trust de presă maghiară din Transilvania, construit în circa un deceniu pe baza unei infuzii consistente de capital public din Ungaria. Asociația a fost înregistrată în 2013 și a gestionat inițial portalul de opinii Főtér.ro. Un punct de cotitură ar fi fost conflictul din 2015 dintre Viktor Orbán și Lajos Simicska, fost aliat, context în care active media din Transilvania asociate lui Simicska ar fi intrat în dificultate financiară. Potrivit jurnaliștilor de la Atlaszo Erdely, citați în articol, asociația ar fi fost vehiculul folosit pentru „salvarea” acestor active, inclusiv prin cumpărarea unei firme (Prima Press SRL) și preluarea jurnaliștilor publicațiilor aflate în colaps. Efecte operaționale: restructurări, schimbări de conducere și reluarea finanțării Materialul notează că influența lui Szilárd Demeter asupra trustului ar fi durat din ianuarie 2018 până în vara lui 2023. În ianuarie 2023, edițiile tipărite ar fi fost suspendate, iar 70% din personal ar fi fost concediat, conform articolului. Ulterior, în iulie 2023, echipa sa ar fi fost îndepărtată de la conducerea operațiunilor media. Conducerea ar fi fost preluată de Györfi Áron, descris de presa maghiară drept „omul lui Liszkay”, iar după această schimbare guvernul ungar ar fi reluat „imediat” finanțarea masivă către asociație, după o perioadă de stagnare, potrivit G4Media. Portofoliu și dimensiunea sprijinului public La apogeu, trustul ar fi administrat aproximativ 30 de entități media, inclusiv publicații, radio și TV, dar și servicii conexe. În articol sunt enumerate, între altele: Publicații tipărite și online: Székelyhon, Krónika, Erdélyi Napló, Főtér.ro, Nőileg, Liget Radio și TV: Radio GaGa (Târgu Mureș), Príma Rádió, Friss FM, Fény TV Servicii: job.szekelyhon.ro, teletext Bilanțul total al sprijinului acordat de Guvernul Ungariei prin Fondul Bethlen Gábor (BGA) către asociație ar depăși 30 de milioane de euro, iar articolul face o comparație: suma ar fi echivalentă cu întregul buget anual pe care Guvernul României îl acordă minorității maghiare. [...]

Guvernul Ungariei anunță verificări ale subvențiilor externe, cu potențiale efecte directe asupra finanțărilor către organizații maghiare din România , într-un mesaj care vizează explicit rețelele de influență asociate vechiului regim Orbán și, implicit, lideri UDMR considerați apropiați de acesta, potrivit G4Media . Avertismentul vine de la Zoltán Tarr, noul ministru pentru Relații Sociale și Cultură în guvernul Ungariei condus de Péter Magyar . El susține că dialogul „politicos” cu politicienii maghiari din afara granițelor nu oprește investigațiile privind „alocările de fonduri publice dincolo de granițe” și „abuzul de putere”, invocând existența unei „rețele” de persoane loiale vechiului regim care ar fi folosit bani publici pentru consolidarea propriei puteri. „Faptul că vorbim politicos cu politicienii maghiari din străinătate nu înseamnă că nu vom investiga alocările de fonduri publice dincolo de granițe și cazurile de abuz de putere. Fiecare subvenție cheltuită în mod ilegal va avea consecințe.” Ce se schimbă: audit și responsabilitate politică pentru banii trimiși peste graniță Tarr afirmă că, după alegeri, premierul Péter Magyar s-a întâlnit cu reprezentanți politici ai comunităților maghiare din afara Ungariei, iar ulterior guvernul a anunțat că va investiga utilizarea subvențiilor acordate comunităților în ultimii 10 ani, invocând „anomalii” și „nenumărate forme de influențare politică”. În mesajul său, ministrul indică și o posibilă schimbare de abordare: nu doar controale administrative, ci și examinarea „responsabilității politice” legate de utilizarea fondurilor publice externe. Exemplul invocat de ministru: 6 miliarde de forinți către academii de fotbal, zero către ONG-uri Ca argument pentru dezechilibrele din sistem, oficialul maghiar indică perioada de la începutul lui 2026, în lunile premergătoare lunii aprilie, când ar fi fost transferate 6 miliarde de forinți către academii de fotbal din țările vecine, pe baza unor cereri individuale, în timp ce organizațiile civice care au aplicat prin apeluri de proiecte ar fi primit „exact zero forinți”. Tarr mai spune că cererile „de mică valoare” ale organizațiilor civice ar fi fost depuse încă din decembrie 2025, dar nu ar fi fost plătite până la schimbarea guvernului. În același timp, bugetul total pentru granturile destinate organizațiilor civice ar reprezenta „doar o cincime” din sumele alocate rapid pe baza cererilor individuale. Ministrul afirmă că guvernul a început plata fondurilor către organizațiile civice și verificarea cererilor individuale. Fondul Bethlen Gábor , în vizor Conform transtelex.ro (citat de G4Media), ar fi fost deja demarată o anchetă la Fondul Bethlen Gábor, principala structură care intermediază alocarea fondurilor și care a gestionat cea mai mare parte a granturilor obținute de asociații și fundații maghiare din România. Tarr ar fi spus că urmează să fie schimbați o parte dintre angajații fondului. În context, G4Media amintește că sistemul de finanțare a fost investigat de-a lungul timpului de presa de opoziție din Ungaria și că un raport anterior privind politica de ajutor a indicat cheltuieli de 826 de milioane de euro în 2020 pentru afaceri transfrontaliere, aproape 70% din sumă ajungând în Transilvania. De ce contează pentru România Miza imediată este una de control și condiționare a finanțărilor externe: dacă Budapesta trece la audituri și eventuale sancțiuni, fluxurile de bani către organizații și proiecte din România pot fi întârziate, revizuite sau reorientate, iar actorii locali care au beneficiat de aceste subvenții pot intra sub presiune politică și administrativă. În plan politic intern, mesajul lui Tarr este prezentat ca un avertisment către lideri UDMR descriși ca loiali lui Viktor Orbán și ca beneficiari ai sprijinului financiar venit de la Budapesta prin asociații și fundații maghiare active în România. [...]

Ungaria a ridicat interdicția asupra distribuției mass-mediei ucrainene , o decizie pe care noul guvern de la Budapesta o leagă direct de normalizarea relațiilor cu Kievul și de accesul minorității ucrainene și al refugiaților la informații independente, potrivit Kyiv Post . Măsura a fost anunțată vineri, 19 iunie, de ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltán Tarr , într-o postare pe Facebook. Oficialul a spus că ridicarea restricțiilor urmărește să asigure „acces fiabil la informație” în limba maternă pentru ucrainenii din Ungaria și să contribuie la refacerea relațiilor bilaterale. De ce contează decizia: semnal politic și schimbare de abordare Interdicția fusese introdusă în 2025, „voluntar”, de partidul Fidesz al fostului premier Viktor Orbán. La acel moment, guvernul invocase măsuri luate de Ucraina împotriva unor publicații maghiare, pe care Kievul le acuza că încalcă standardele jurnalistice și promovează narațiuni ale statului rus. Tarr a respins justificarea vechii administrații și a diferențiat explicit între propagandă și presă independentă. „Nu se poate confunda presa care răspândește propaganda rusă cu presa autentică, independentă, nici în Ungaria, nici la nivel internațional.” În aceeași logică, ministrul a susținut că interdicția ar fi fost folosită pentru a deteriora deliberat relațiile diplomatice și a prezentat schimbarea ca parte a unei politici de „bună vecinătate”, cu efecte inclusiv asupra situației maghiarilor din afara granițelor. Implementare și context: coordonare cu minoritatea ucraineană și alte dosare sensibile Ridicarea interdicției a fost coordonată cu Liliana Grexa, reprezentantă a minorității naționale ucrainene din Ungaria, care a invocat necesitatea practică de a oferi refugiaților acces la informații actuale despre Ucraina. Decizia este prezentată ca un element dintr-o serie de pași ai administrației premierului Péter Magyar pentru a reduce tensiunile cu Ucraina. În acest context, Kyiv Post menționează și două evoluții conexe: investigația internă dispusă de Magyar în cazul „convoiului de aur ucrainean”, după ce în martie autoritățile ungare au reținut două vehicule blindate ale băncii de stat ucrainene Oschadbank, care transportau 40 de milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei) , 35 de milioane de euro (aprox. 178 milioane lei) și 9 kilograme de aur bancar din Viena spre Kiev; acuzațiile au fost retrase în mai, iar activele au fost returnate; acordul din 12 iunie privind drepturile minorității maghiare din vestul Ucrainei, prin care Kievul s-a angajat, printr-o notă diplomatică, la Planul de acțiune al UE pentru minorități, inclusiv reluarea școlarizării în limba maternă și permisiunea folosirii simbolurilor naționale maghiare pentru aproximativ 100.000 de etnici maghiari din Transcarpatia. Potrivit materialului, după formalizarea acestor garanții, Ungaria și-a retras amenințarea cu veto, permițând UE să deschidă, pe 15 iunie, primul „cluster” (pachet tematic) de negocieri de aderare cu Ucraina. [...]

Ungaria pregătește o schimbare de reglementare cu efect direct asupra controlului și finanțării mass-media publice , după ce partidul Tisza a depus un proiect de lege care vizează restructurarea instituțiilor și a conducerii din radiodifuziunea publică, potrivit Digi24 . Miza este resetarea guvernanței și a mecanismelor de supraveghere într-un sector despre care criticii spun că a devenit „portavocea” guvernului în perioada Viktor Orbán. Inițiativa este una dintre promisiunile-cheie ale partidului condus de premierul Peter Magyar, care l-a înlăturat pe Orbán după victoria din alegerile din aprilie. O majoritate constituțională ar permite Tisza să anuleze reformele adoptate în perioada fostului lider, pe care criticii le leagă de degradarea standardelor democratice. Ce schimbă proiectul: structură, supraveghere, numiri Obiectivul declarat al proiectului de lege este restabilirea unui serviciu public de radiodifuziune „independent, transparent și responsabil”. În plan operațional, proiectul propune: restructurarea MTVA , holdingul care gestionează în prezent mass-media publice, prin divizarea sa într-o companie responsabilă de radiodifuziune și televiziune; reînființarea agenției naționale de știri MTI ca entitate independentă . Pe partea de guvernanță și control, proiectul introduce noi mecanisme de supraveghere: Comitetul Independent pentru Mass-media Publice , cu rol de protejare a independenței, supraveghere a operațiunilor și finanțelor și participare la selectarea conducerii; conducerea comitetului ar urma să fie pe bază de paritate , cu reprezentare egală pentru guvern și opoziție, plus reprezentanți independenți ai sectorului media; Consiliul Mass-media Publice , care ar monitoriza respectarea principiilor serviciului public pe baza unei Carte a Serviciului Public . Schimbări la Consiliul Mass-media și la conducerea actuală Proiectul vizează și reformarea Consiliului Mass-media , organism din cadrul Autorității Naționale pentru Mass-media și Infocomunicații, pentru o componență „mai echilibrată” și decizii „mai transparente”, inclusiv prin reguli mai stricte privind conflictul de interese. Un punct cu impact imediat ar fi încetarea mandatelor actualilor conducători ai mass-media publice . Conducerea ar urma să fie preluată interimar de ministrul Culturii, Zoltán Tarr , până la selectarea noii conduceri printr-un proces de candidatură deschis . Contextul și detaliile despre proiect sunt prezentate de TVPWorld , citat de Digi24. [...]

Guvernul Ungariei pregătește controale detaliate asupra organizațiilor maghiare din afara granițelor , inclusiv asupra finanțărilor către instituții media acuzate că funcționează ca propagandă, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare și control al banilor publici: Budapesta anunță o „verificare în detaliu” a sprijinului acordat peste graniță, într-un context politic intern tensionat. Ministrul ungar al Culturii și Relațiilor Sociale, Zoltán Tarr , citat de Rador, a spus că „a venit momentul pentru acțiune” și că vor începe verificări amănunțite ale organizațiilor maghiare din afara Ungariei, inclusiv ale sprijinului pentru media care ar face propagandă. Ce vrea să verifice Budapesta Din declarațiile prezentate în articol, direcțiile anunțate vizează: organizațiile maghiare care funcționează în afara granițelor Ungariei; sprijinul financiar acordat instituțiilor media despre care oficialul afirmă că ar funcționa ca propagandă. Materialul nu oferă detalii despre calendar, procedură, criterii sau instituțiile care vor face efectiv verificările. Context politic: referirea la susținerea pentru George Simion Zoltán Tarr a invocat și episodul în care fostul premier Viktor Orbán l-a susținut la alegerile prezidențiale din România pe George Simion, descris în articol drept „candidatul extremist”, potrivit agenției Hirado. La acel moment, UDMR a criticat decizia lui Orbán, mai notează publicația. Într-o postare citată, Tarr a susținut că „este imposibil să ignorăm relațiile” moștenite de la guvernul anterior și a acuzat fosta conducere că ar fi folosit maghiarii din afara granițelor în schimbul unui aliat politic în România. Ce urmează și de ce contează Anunțul indică o posibilă schimbare de abordare a Budapestei față de rețeaua de organizații și proiecte media sprijinite în comunitățile maghiare din țările vecine, printr-un filtru de control mai strict asupra finanțărilor și a criteriilor de acordare. În lipsa unor detalii operaționale în textul citat, rămâne neclar ce organizații vor fi vizate concret și ce consecințe administrative sau financiare ar putea rezulta din aceste verificări. [...]

Viitorul guvern de la Budapesta vrea audituri și verificări retroactive ale finanțărilor pentru diaspora maghiară , inclusiv pentru programele care vizează maghiarii din România, ceea ce poate schimba regulile de acces și control asupra banilor, potrivit Stirile Pro TV . Zoltan Tarr , nominalizat ministru al relațiilor sociale și culturii în noul guvern ungar, a spus la audierea din comisia parlamentară pentru politicile privind comunitățile maghiare din afara țării că relația cu etnicii maghiari din străinătate și sistemul de susținere „necesită o revizuire fundamentală”. Comisia i-a aprobat nominalizarea cu șase voturi pentru și două împotrivă. Ce se schimbă: controale financiare și posibile acțiuni în instanță Tarr a anunțat o „revizuire completă” a sistemelor de sprijin pentru maghiarii din străinătate, care include audituri financiare și, „când va fi necesar”, inițierea unor proceduri legale. Potrivit lui, unele finanțări ar urma să fie verificate retroactiv pe o perioadă de un deceniu, însă accentul principal va fi pus pe ultimii cinci ani. Cum justifică Budapesta măsura și ce promite Viitorul ministru a susținut că guvernul ungar vrea să stabilească și să consolideze cadre de dialog cu diaspora și comunitățile etnice maghiare, lucrând cu liderii aleși de aceste comunități. În același timp, a promis că nu va exista „nicio interferență politică prin finanțare” și nici reducerea drepturilor dobândite. În contextul revizuirii, Tarr a acuzat guvernul anterior că a folosit politica privind diaspora ca „armă” și a vorbit despre „clientelism politic”, afirmând că, deși finanțarea pentru politicile privind diaspora a crescut de zece ori, ar fi fost utilizată abuziv. Context politic: votul diasporei și dosarul minorităților Tarr a mai spus că urmărește „reconcilierea” în cadrul națiunii maghiare și că ar viza inclusiv reforme ale legii electorale pentru a asigura un vot „corect” pentru maghiarii din străinătate. Separat, întrebat despre legea educației din Ucraina, el a criticat ceea ce a numit inacțiunea guvernului Orban în Transcarpatia și a afirmat că o viitoare întâlnire a premierului Peter Magyar cu președintele Ucrainei se va concentra pe drepturile minorităților. Sursa citată de Știrile Pro TV pentru aceste informații este Agerpres. [...]

Ungaria pregătește o schimbare de reguli electorale pentru minorități, cu potențial impact direct asupra reprezentării politice , potrivit G4Media , care citează informații transmise de MTI și preluate de Agerpres. Zoltan Tarr , nominalizat pentru portofoliul relațiilor sociale și culturii în viitorul guvern ungar, a declarat la audierea de confirmare din comisia parlamentară pentru minorități naționale că noul executiv Tisza intenționează să modifice secțiunea din legea electorală referitoare la minoritățile naționale. Miza anunțată este ca sistemul să „reflecte cu adevărat” situația minorităților din Ungaria și să evite ca reprezentarea acestora să fie afectată de „influențe politice externe”. Ce se schimbă și cum ar urma să fie făcut Potrivit declarațiilor lui Tarr, modificarea ar urma să fie realizată „în cooperare” cu comisia parlamentară de profil și cu autoguvernările minorităților naționale. În material nu sunt prezentate detalii despre calendar, forma exactă a amendamentelor sau mecanismele electorale care ar urma ajustate. În același context, Tarr a criticat politicile guvernului Fidesz–KDNP , despre care a spus că „au divizat comunitatea”, și a afirmat că obiectivul noului guvern este „să dărâme zidurile de ură”. Componenta de educație: autonomie și finanțare Viitorul ministru a mai spus că guvernul vrea să „restabilească autonomia instituțională” în educația minorităților naționale și să sprijine financiar instituțiile de învățământ ale naționalităților, pe care le-a descris drept vitale pentru supraviețuirea comunităților și păstrarea culturilor lor. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă, rămâne neclar ce modificări concrete vor fi propuse în legea electorală și ce efecte vor avea asupra modului de reprezentare a minorităților naționale în Ungaria. [...]