Știri
Știri din categoria Politică
Ungaria pregătește o schimbare de reguli electorale pentru minorități, cu potențial impact direct asupra reprezentării politice, potrivit G4Media, care citează informații transmise de MTI și preluate de Agerpres.
Zoltan Tarr, nominalizat pentru portofoliul relațiilor sociale și culturii în viitorul guvern ungar, a declarat la audierea de confirmare din comisia parlamentară pentru minorități naționale că noul executiv Tisza intenționează să modifice secțiunea din legea electorală referitoare la minoritățile naționale. Miza anunțată este ca sistemul să „reflecte cu adevărat” situația minorităților din Ungaria și să evite ca reprezentarea acestora să fie afectată de „influențe politice externe”.
Potrivit declarațiilor lui Tarr, modificarea ar urma să fie realizată „în cooperare” cu comisia parlamentară de profil și cu autoguvernările minorităților naționale. În material nu sunt prezentate detalii despre calendar, forma exactă a amendamentelor sau mecanismele electorale care ar urma ajustate.
În același context, Tarr a criticat politicile guvernului Fidesz–KDNP, despre care a spus că „au divizat comunitatea”, și a afirmat că obiectivul noului guvern este „să dărâme zidurile de ură”.
Viitorul ministru a mai spus că guvernul vrea să „restabilească autonomia instituțională” în educația minorităților naționale și să sprijine financiar instituțiile de învățământ ale naționalităților, pe care le-a descris drept vitale pentru supraviețuirea comunităților și păstrarea culturilor lor.
În lipsa unor detalii suplimentare în sursă, rămâne neclar ce modificări concrete vor fi propuse în legea electorală și ce efecte vor avea asupra modului de reprezentare a minorităților naționale în Ungaria.
Recomandate
PNL reclamă că nu are acces la dosar la 10 zile de la hotărârea Tribunalului Ilfov , ceea ce partidul susține că îi afectează posibilitatea de a contesta decizia și ridică probleme de procedură într-un litigiu intern cu miză politică, potrivit G4Media . Într-un comunicat transmis sâmbătă, PNL spune că instanța ar fi pronunțat soluția „într-un interval extrem de scurt”, iar la zece zile de la pronunțare avocații partidului „nu au primit încă acces la dosar” și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii. În aceste condiții, partidul afirmă că „dreptul efectiv la apărare este grav afectat” și că lipsa de transparență ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor unui proces echitabil. „La zece zile de la pronunțare, avocații PNL nu au primit încă acces la dosar și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii.” PNL invocă, în același mesaj, garanții precum dreptul la apărare, principiul contradictorialității (dreptul părților de a-și susține punctele de vedere în mod egal) și accesul la actele dosarului, susținând că orice abatere de la acestea afectează încrederea în actul de justiție și poate crea percepția unor „standarde diferite” de aplicare a legii. Contextul litigiului și pașii următori Potrivit informațiilor prezentate, 16 parlamentari liberali – între care Alina Gorghiu și Nicoleta Pauliuc – au dat în judecată PNL pe 18 iunie, la Tribunalul Ilfov , cerând anularea unor decizii ale Biroului Politic Național, legate de susținerea guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov a aprobat în aceeași zi suspendarea deciziilor, iar primul termen ar fi fost stabilit la câteva ore după depunerea acțiunii, situație descrisă ca neobișnuită pentru acest tip de dosare. PNL a anunțat că va ataca în termen hotărârea Tribunalului Ilfov și susține că instanța „nu avea competența teritorială” să se pronunțe asupra cererii privind deciziile BPN. Separat, PNL afirmă că aceeași tabără a „dizidenților” a deschis noi acțiuni la Tribunalul București, inclusiv cereri de tip „ordonanță președințială” (procedură accelerată pentru măsuri provizorii), prin care solicită suspendarea și anularea hotărârilor adoptate la Congresul Național Extraordinar din 21 iunie. Partidul susține că aceste demersuri urmăresc blocarea deciziilor interne și „servesc intereselor adversarilor politici” ai PNL. [...]
Atacul PSD la adresa lui Ilie Bolojan ridică miza crizei guvernamentale până la scenariul anticipatelor , pe fondul blocajului în formarea unui guvern cu „puteri depline”, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu , vicepreședintă PSD și primar al Craiovei, îl acuză pe Ilie Bolojan că ar bloca „premeditat” formarea unui nou Cabinet, în condițiile în care liberalii și liderii USR au anunțat că nu vor să ofere PSD „un cec în alb” și insistă pentru un premier prin rotativă cu PSD, ca soluție la actuala criză guvernamentală. În acest context, Vasilescu spune că alegerile anticipate nu ar trebui scoase din calcul dacă impasul continuă. Declarația a fost făcută în urma unei întrebări despre această opțiune, iar citarea este atribuită de G4Media agenției Mediafax. „Până la urmă poate să fie o soluție, nu ar trebui să o excludem în niciun caz de plan. Pentru că dacă o excludem, o să mergem în continuare pe această cale care nu duce nicăieri.” Acuzația centrală: „schimbarea condițiilor” și blocarea votului Vasilescu susține că Bolojan ar fi schimbat repetat condițiile pentru susținerea unui nou Cabinet și că, în pofida concesiilor, nu ar fi votat un guvern tehnocrat. În declarațiile redate, ea enumeră o succesiune de condiții pe care spune că acesta le-ar fi impus (guvern tehnocrat, fără PSD, fără „PSD-iști vopsiți”, fără secretari de stat și prefecți PSD), concluzionând că „a mințit de fiecare dată”. Totodată, lidera PSD afirmă că Bolojan ar fi folosit și anterior amenințarea cu demisia ca instrument politic, invocând episoade din coaliție „anul trecut”. Miza imediată: guvern fără „puteri depline” și decizii de final de mandat Un alt punct de presiune din mesajul PSD este legat de statutul actual al executivului. Vasilescu afirmă că România ar avea nevoie de un guvern cu „puteri depline” și îl acuză pe Bolojan că nu ar vrea să plece de la Palatul Victoria, deși „nu mai are puteri depline”, menționând că ar mai putea „semna niște contracte” și face „niște numiri” „pe ultima sută de metri”. În articol este amintit și contextul politic recent: eșecul învestirii guvernului Veștea, precum și acuzațiile potrivit cărora Vasilescu ar fi contribuit la „orchestrarea puciului din PNL” pentru înlăturarea lui Bolojan de la șefia liberalilor. Publicația notează că Vasilescu evitase anterior să se pronunțe pe acest subiect. [...]
Atacul lui Victor Negrescu la adresa lui Ilie Bolojan ridică miza negocierilor pentru guvern în plin blocaj politic, printr-un mesaj care contestă direct felul în care ar fi exercitată puterea și capacitatea de a conduce „democratic”, potrivit Adevărul . Vicepreședintele PSD și europarlamentarul Victor Negrescu a lansat sâmbătă critici dure la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan, într-un discurs susținut la conferința Organizației de Femei a PSD. În intervenția sa, Negrescu a acuzat „dreapta politică” de lipsă de responsabilitate și de incapacitatea de a implementa reformele invocate public. Declarațiile au fost relatate de News.ro , care îl citează pe Negrescu afirmând că, în viziunea sa, liderii dreptei ar asocia puterea cu „minciuna”, „aroganța” și „blocarea țării”, în timp ce PSD ar pune accent pe „responsabilitate”, „încredere” și „soluții”. Acuzația centrală: „puterea este exercitată discreționar” Ținta directă a fost Ilie Bolojan, descris de Negrescu drept un lider care „nu are calitățile” necesare pentru a „deține și exercita corect” puterea, „democratic”. În același mesaj, vicepreședintele PSD a susținut că, „în mâinile sale și ale acoliților săi”, puterea ar fi exercitată „discreționar”, iar „dialogul democratic” nu ar mai conta. „Ilie Bolojan nu are calitățile pentru a deține şi exercita corect, şi o spun şi mai direct, democratic, puterea. În mâinile sale şi ale acoliţilor săi puterea este exercitată discreționar iar dialogul democratic se pare că nu mai valorează nimic. Minciuna devine literă de lege, iar respectul pentru oameni dar şi pentru instituții dispare.” Context: negocieri blocate pentru formarea noului guvern Potrivit informațiilor din articol, ieșirea lui Negrescu vine pe fondul „tensiunilor politice majore” generate de blocajul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. În acest cadru, escaladarea atacurilor între partide indică o înăsprire a pozițiilor publice, cu potențial de a complica și mai mult găsirea unei majorități și a unei formule de guvernare. În același context, Adevărul amintește și un schimb de replici din tabăra liberală: europarlamentarul Siegfried Mureșan, propus premier de PNL, USR și UDMR, l-a atacat pe Sorin Grindeanu (propunere PSD de prim-ministru), acuzându-l de „răzgândire” în privința asumării mandatului. (Nu sunt oferite în articol detalii suplimentare despre pașii următori ai negocierilor.) [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitoarea guvernare de un „Acord pentru România”, invocând riscul pierderii banilor din PNRR , pe fondul blocajului politic apărut după ruperea protocolului de guvernare, potrivit Agerpres . Vicepreședintele PNL Mircea Abrudean, care este și președinte al Senatului, susține că PSD „ar fi putut să își asume guvernarea din primul moment”, dar a preferat să lase „să se epuizeze alte soluții”, astfel încât, în final, să fie acceptată „orice variantă”. În același mesaj, Abrudean acuză PSD că a încălcat protocolul de guvernare și că tot PSD a decis să dărâme guvernul din care făcea parte. Miza invocată: PNRR și credibilitatea externă Abrudean afirmă că PNL nu poate oferi „un cec în alb” unui partid pe care îl descrie drept „neonest” și care ar fi pus „interesele României pe locul 2”. În acest context, liberalul spune că PNL propune un „Acord pentru România”, care să stabilească explicit prioritățile pentru perioada următoare. „De aceea am venit cu soluția unui Acord pentru România care să prevadă clar prioritățile pentru următoarea perioadă, fără de care țara noastră va pierde banii din PNRR și orice urmă de credibilitate externă.” Propunerea de premier În același cadru politic, PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, mai notează Agerpres. [...]
Schimbarea premierului ar putea debloca proiecte-cheie, dar tensiunile PSD–PNL se adâncesc , după ce secretarul general al PSD, Claudiu Manda , a transmis că partidul nu ar respinge un scenariu de desemnare a unui premier social-democrat dacă acesta ar scoate România din blocajul politic și ar permite continuarea unor angajamente precum PNRR și aderarea la OCDE, potrivit G4Media . Manda i-a răspuns prim-vicepreședintelui PNL Dan Motreanu, care a prezentat public un scenariu „ironic” de „puci” în PSD, după modelul celui invocat în PNL, în care președintele Nicușor Dan l-ar desemna premier pe Constantin Toma, primarul PSD al Buzăului, cunoscut pentru criticile la adresa conducerii propriului partid. Miza: guvern „cu puteri depline” și continuitatea proiectelor În replica sa, Manda susține că PSD nu ar pune „orgoliul politic” deasupra interesului României și că, dacă un astfel de scenariu ar debloca situația politică, partidul nu l-ar respinge. În argumentație, liderul PSD indică o listă de obiective care ar depinde de ieșirea din blocaj: continuarea PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); aderarea la OCDE; programul SAFE; investițiile; consolidarea credibilității externe a României. Potrivit aceleiași surse, mesajul a fost transmis pe Facebook. Schimb de acuzații și escaladarea conflictului politic În același context, Manda îl atacă pe Motreanu și acuză PNL că se „agață” de guvernare pentru „funcții și privilegii”. Textul redă și un pasaj în care Manda îl vizează pe Ilie Bolojan, în cadrul scenariului discutat, sugerând că un „primar PSD” ar trebui să se gândească de două ori înainte să accepte o astfel de nominalizare, pe fondul neîncrederii în respectarea unui angajament politic. Separat, Manda îl atacă și pe primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, despre care articolul notează că se afla sub control judiciar după ce DNA l-a pus sub acuzare pentru luare de mită. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD arată cât de fragilă rămâne discuția despre o majoritate „cu puteri depline” , în condițiile în care ambele partide își leagă public poziționarea de continuitatea proiectelor mari ( PNRR , OCDE, SAFE) și de controlul asupra guvernării, potrivit POLITICO . Prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a descris, într-o postare pe Facebook, un scenariu în care președintele României ar desemna drept premier un primar PSD – „de ce nu chiar Constantin Toma ?” – fără să îl anunțe în prealabil pe președintele PSD, Sorin Grindeanu. În varianta prezentată de Motreanu, PNL ar susține imediat candidatul desemnat și ar încerca să provoace „jocuri” în interiorul PSD, inclusiv prin contacte cu parlamentari și lideri locali, cu promisiuni de funcții. Motreanu susține că, în acest scenariu, PSD s-ar opune oficial desemnării, dar o parte dintre parlamentari ar accepta să intre în guvern sau să voteze guvernul, ceea ce ar duce la tensiuni interne și la o situație în care PSD ar ajunge, în final, să susțină PNL „fără un acord privind politicile publice și fără reciprocitate”. Postarea se încheie cu formula că „orice legătură cu realitatea este, desigur, pur întâmplătoare... sau poate nu”. PSD: „Dacă deblochează situația, nu respingem doar pentru că premierul e din alt partid” Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, i-a răspuns lui Motreanu tot în spațiul public, afirmând că PSD nu ar respinge un astfel de scenariu dacă ar „debloca situația politică” și ar asigura „un guvern cu puteri depline”, cu efecte asupra continuării proiectelor considerate esențiale: PNRR, aderarea la OCDE, programul SAFE, investițiile și credibilitatea externă a României. În același timp, Manda a introdus o notă de avertisment pentru primarul Constantin Toma, invocat de Motreanu, sugerând că ar trebui „să se gândească de două ori” înainte să accepte, pe fondul neîncrederii în respectarea unor angajamente politice. Miza: stabilitatea guvernării și proiectele mari Dincolo de atacurile politice, schimbul de replici indică faptul că tema „guvernului cu puteri depline” este legată direct, în discursul public, de capacitatea României de a continua proiecte cu impact economic și instituțional (în special PNRR și agenda de aderare la OCDE). În acest cadru, disputa se mută de la nume la controlul majorității și la condițiile politice în care ar funcționa un executiv. Manda a încheiat cu un mesaj direct către Motreanu: „Dane, lasă scenariile! Realitatea este că nu vreţi să plecaţi de la guvernare nici cu apă fiartă, ca să nu vă pierdeţi funcţiile şi privilegiile. V-aţi închis în cămară, aţi aprins lumina şi l-aţi găsit pe Ciucu ronţăind într-un colţ.” [...]
