Știri
Știri din categoria Politică
Ungaria pregătește o schimbare de reguli electorale pentru minorități, cu potențial impact direct asupra reprezentării politice, potrivit G4Media, care citează informații transmise de MTI și preluate de Agerpres.
Zoltan Tarr, nominalizat pentru portofoliul relațiilor sociale și culturii în viitorul guvern ungar, a declarat la audierea de confirmare din comisia parlamentară pentru minorități naționale că noul executiv Tisza intenționează să modifice secțiunea din legea electorală referitoare la minoritățile naționale. Miza anunțată este ca sistemul să „reflecte cu adevărat” situația minorităților din Ungaria și să evite ca reprezentarea acestora să fie afectată de „influențe politice externe”.
Potrivit declarațiilor lui Tarr, modificarea ar urma să fie realizată „în cooperare” cu comisia parlamentară de profil și cu autoguvernările minorităților naționale. În material nu sunt prezentate detalii despre calendar, forma exactă a amendamentelor sau mecanismele electorale care ar urma ajustate.
În același context, Tarr a criticat politicile guvernului Fidesz–KDNP, despre care a spus că „au divizat comunitatea”, și a afirmat că obiectivul noului guvern este „să dărâme zidurile de ură”.
Viitorul ministru a mai spus că guvernul vrea să „restabilească autonomia instituțională” în educația minorităților naționale și să sprijine financiar instituțiile de învățământ ale naționalităților, pe care le-a descris drept vitale pentru supraviețuirea comunităților și păstrarea culturilor lor.
În lipsa unor detalii suplimentare în sursă, rămâne neclar ce modificări concrete vor fi propuse în legea electorală și ce efecte vor avea asupra modului de reprezentare a minorităților naționale în Ungaria.
Recomandate
PSD își leagă negocierile pentru noul Executiv de urgența economică și împinge spre un premier politic, cu Sorin Grindeanu prima opțiune , în timp ce varianta unui tehnocrat rămâne doar o soluție de avarie, potrivit declarațiilor liderului senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir , consemnate de HotNews . Zamfir susține că „săptămâna viitoare” ar putea fi decisivă pentru formarea unei majorități și a unui guvern, argumentând că România se află „pe un drum extrem de rău” din perspectiva situației economice. În același timp, el a insistat că nominalizarea premierului este atributul președintelui Nicușor Dan, iar PSD așteaptă propunerea de la Cotroceni. Miza PSD: guvern politic, nu tehnocrat În declarațiile de la Senat, Zamfir a indicat drept „prima opțiune” refacerea unei formule de guvernare cu partidele care au compus până acum coaliția, dar a spus că și un guvern minoritar rămâne posibil. Varianta unui premier tehnocrat nu este exclusă, însă nu este „de dorit” și nu reprezintă opțiunea principală a PSD. Totodată, Zamfir a afirmat că partidul vizează un „profil economic” pentru șeful Guvernului și l-a criticat pe Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi fost „deficitar” pe economie. În același pasaj, liderul PSD a invocat o serie de efecte economice, inclusiv dublarea inflației, scăderea puterii de cumpărare și un „trend de scădere accelerată” a economiei, fără a oferi date sau intervale de referință. Grindeanu, prima opțiune pentru funcția de premier Daniel Zamfir a spus explicit că Sorin Grindeanu, în calitate de președinte PSD, este prima opțiune a partidului pentru postul de prim-ministru. El a adăugat însă că PSD nu exclude ca premierul să vină „și din altă zonă”, inclusiv un tehnocrat, dacă nu se ajunge rapid la o înțelegere. Liniile roșii: Bolojan, „exclus” pentru PSD Întrebat despre poziția PNL, Zamfir a afirmat că nu cunoaște o altă opțiune a liberalilor decât susținerea lui Ilie Bolojan ca premier și a calificat această variantă drept „exclusă” pentru PSD și „sortită eșecului”. El a invocat faptul că Bolojan ar fi fost demis „cu 281 de voturi săptămâna trecută” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea reinvestirii sale în Parlament. Scenariul minoritar PSD–UDMR și aritmetica parlamentară În același context, Grindeanu a declarat că un guvern minoritar în jurul PSD și UDMR nu este varianta dorită, dar poate fi luată în calcul. HotNews notează, citând surse politice, că dacă PSD nu convinge o parte a PNL să se alăture unei noi coaliții, președintele Nicușor Dan ar putea încerca un guvern minoritar PSD–UDMR. Datele prezentate în articol indică următoarea aritmetică: PSD și UDMR au împreună 160 de parlamentari, sub pragul de 233 necesar învestirii; o formulă PSD, UDMR, grupul Minorităților Naționale și susținerea unor grupuri mici (POT, SOS, PACE) „poate aduna 241 de voturi”. Ce urmează: consultări la Cotroceni și condiții pentru viitorul Executiv Potrivit unor surse politice citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să cheme partidele la consultări oficiale la finalul acestei săptămâni, joi sau vineri, după Summitul B9 de la București. Publicația mai scrie că șeful statului nu ar desemna un premier dacă nu este sigur că acesta poate strânge voturile pentru încrederea Parlamentului, chiar cu prețul prelungirii interimatului. În paralel, surse oficiale au declarat pentru HotNews că președintele ar urma să impună o „foaie de parcurs” pentru viitorul Guvern, indiferent de formula aleasă; ca exemplu, este menționat obiectivul ca bugetul pentru anul viitor să fie definit până în toamnă. [...]
PNL exclude susținerea unui guvern condus de Sorin Grindeanu, ceea ce îngustează opțiunile de majoritate și prelungește incertitudinea politică . Potrivit Antena 3 , premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că liberalii nu vor vota un executiv cu Grindeanu premier și a cerut PSD să vină cu o soluție după moțiunea depusă împreună cu AUR, care a declanșat criza. Bolojan a legat miza ieșirii rapide din blocaj de funcționarea administrației în lunile următoare, invocând explicit jaloanele din PNRR (planul de reforme și investiții condiționat de îndeplinirea unor ținte), proiecte care ar trebui reașezate pentru a fi finalizate până la sfârșitul lui august și „toate aspectele legate de creditul pentru apărare”. De ce refuză PNL varianta Grindeanu Întrebat dacă ar vota un guvern condus de Sorin Grindeanu, Bolojan a spus că PNL a decis „fără echivoc” după moțiune să nu mai facă o coaliție cu PSD și că, în consecință, partidul „nu ar trebui să voteze un astfel de premier”. „PNL nu ar trebui să voteze un astfel de premier (Grindeanu - n. red.)” În argumentația sa, Bolojan a susținut că în ciclul electoral trecut coaliția a greșit printr-o guvernare „doar pentru funcții”, fără reforme, și a acuzat „capturarea statului” prin controlul unor instituții și companii „în scopul de a extrage rente”. Presiune pe PSD și scenariul guvernelor minoritare Bolojan a afirmat că, din punct de vedere politic, PSD ar avea responsabilitatea de a forma o majoritate, în condițiile în care moțiunea declanșată împreună cu AUR a dus la căderea guvernului fără a exista, până la acel moment, o soluție alternativă prezentată public. În același timp, a avertizat că, dacă nu se conturează o majoritate, România poate ajunge la guverne minoritare, pe care le consideră mai puțin stabile și mai puțin predictibile decât un executiv sprijinit de o majoritate parlamentară. În acest context, a indicat că, dacă PSD nu reușește să facă guvern, „ceilalți trebuie să-și asume”, menționând PNL, USR și UDMR. Ce urmează: consultări la Cotroceni, fără discuții despre anticipate Premierul interimar a spus că președintele urmează să aibă consultări cu conducerile partidelor și, în funcție de acestea, va veni cu o propunere, pe care o va face publică „la momentul potrivit”. Bolojan a precizat că nu a discutat despre alegeri anticipate, invocând dificultatea mecanismului parlamentar pentru declanșarea acestora. În privința unei eventuale reveniri în fruntea guvernului, Bolojan a declarat că nu s-ar da în lături dacă situația o va cere, dar a insistat că problema de fond rămâne capacitatea de a construi o majoritate și „o filosofie diferită de guvernare”. [...]
USR respinge varianta unui guvern tehnocrat, pe care o consideră un risc de „continuitate” politică neasumată a PSD , iar liderul formațiunii, Dominic Fritz , spune că o astfel de soluție ar putea funcționa ca paravan pentru menținerea influenței la guvernare fără asumare directă, potrivit Mediafax . Într-o intervenție în direct la TVR Info, Fritz a pus sub semnul întrebării legitimitatea și mecanismul de decizie al unui executiv tehnocrat, insistând că, în practică, acesta tot ar avea nevoie de o majoritate parlamentară, dar fără o bază politică explicită. „Un guvern tehnocrat întotdeauna naște întrebarea cum se va forma voința politică într-un astfel de guvern (...) Eu cred că trebuie să avem mare grijă să nu avem un guvern tehnocrat care este doar un paravan pentru ca PSD să rămână la butoane, dar neasumat.” De ce contează: miza asumării politice într-o criză guvernamentală Poziția USR vizează direct scenariile de ieșire din criza politică, în condițiile în care un guvern tehnocrat ar putea oferi, în opinia lui Fritz, doar „aparența” stabilității, fără responsabilitate politică transparentă pentru deciziile luate. Liderul USR a invocat și precedentul din 2015–2016 , când un guvern tehnocrat a fost susținut indirect de partide, dar ulterior criticat chiar de acestea, în timp ce influența politică ar fi rămas, în anumite zone, în interiorul aparatului guvernamental. „Nu ne permitem asta. De aceea, eu, momentan, nu văd cum ar putea să funcționeze ideea unui guvern tehnocrat și, încă o dată, nu vom permite ca un guvern tehnocrat să fie paravanul pentru o continuitate a puterii PSD.” Argumentul USR: transparență și „cine decide ce” Fritz a susținut că, într-un moment de criză, „lucrurile trebuie să fie clare” și „transparente”, astfel încât publicul să înțeleagă cine ia deciziile și cine răspunde pentru ele. El a avertizat asupra riscului ca puterea să fie exercitată informal, prin numiri și influență în instituții și agenții, în timp ce la vârf ar fi „pus pe cineva în vitrină”. „Lumea trebuie să înțeleagă cine decide ce. Să pui pe cineva în vitrină și, în spate (...) să controlezi în continuare tot ceea ce se întâmplă în statul român nu cred că este ceea ce își doresc oamenii.” În final, Fritz a legat discuția despre guvernarea tehnocrată de nevoia unei direcții politice explicite, afirmând că soluțiile care oferă doar stabilitate pe termen scurt pot alimenta instabilități ulterioare. [...]
Grupul parlamentar al deputaților POT a fost redenumit „Uniți pentru România”, o schimbare cu miză de procedură și reprezentare în Camera Deputaților , după ce Biroul permanent a aprobat modificarea în ședința din 6 mai, potrivit Antena 3 . Anunțul a fost făcut luni, în plen, de deputatul Răzvan Chiriță , care a precizat că noua denumire a grupului parlamentar este „Uniți pentru România” și că acesta are 16 membri. „Aş vrea să aduc la cunoştinţa plenului că, în urma deciziei adoptate în şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, din data de 6 mai a fost aprobată schimbarea denumirii grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri în grupul parlamentar «Uniţi pentru România». Grupul este format din 16 membri”, a informat Chiriţă. Ce se schimbă, concret, în Camera Deputaților Dincolo de componenta de imagine, redenumirea unui grup parlamentar contează în funcționarea internă a Camerei, pentru că grupurile sunt structuri prin care se organizează activitatea: desemnează lideri, își coordonează pozițiile și participă la mecanismele de lucru parlamentare. Chiriță a mai spus că el este liderul grupului, iar vicelider este Daniel Grofu. Secretari sunt Gabriela Porumboiu și Călin Florin Groza. Cine face parte din grup Conform informațiilor prezentate în plen, printre membrii grupului se află și Anamaria Gavrilă. Lista menționată include: Maria Cernit, Codruța Maria Corcheș, Anamaria Gavrilă, Andrei Csillag, Bianca Eugenia Gavrilă, Ancuța Florina Irimia, Kroncsiș Sebastian, Sergiu Matei, Dan Nicolae, Gheorghe Pîclişan, Cristian Popa, Gheorghe Răducea. Materialul citat menționează că informațiile sunt relatate de Agerpres. În textul disponibil nu apar detalii suplimentare despre pașii următori sau despre eventuale implicații politice mai largi ale schimbării de denumire. [...]
Criza politică de la București începe să afecteze agenda externă a României , după ce, potrivit News , vizita în România a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola , a fost amânată în urma unei discuții cu președintele Nicușor Dan, la Summitul de la Erevan. Surse oficiale citate de publicație arată că Nicușor Dan a informat-o pe Roberta Metsola despre „situația din România”, în contextul în care PSD a decis să iasă de la guvernare și să își retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. În acest cadru, părțile ar fi convenit amânarea vizitei oficialului european. Tot pe fondul crizei politice și al ruperii coaliției de guvernare, președintele a decis să nu mai organizeze recepția de Ziua Europei , considerând că „nu mai este oportun un astfel de eveniment”, potrivit acelorași surse. Informațiile indică o presiune directă a instabilității politice asupra calendarului de reprezentare externă și a evenimentelor instituționale, fără ca în material să fie precizat un nou termen pentru vizita Robertei Metsola în România. [...]
Kelemen Hunor avertizează că „închiderea PNRR ” depinde de deblocarea rapidă a crizei politice , iar partidele trebuie să accepte compromisuri pentru refacerea coaliției, potrivit News . Liderul UDMR spune că România are „o miză uriașă” în perioada următoare, pe fondul presiunilor legate de PNRR și de o „criză bugetară”. Într-o intervenție la Antena 3, Kelemen Hunor a susținut că varianta preferabilă pentru UDMR rămâne refacerea coaliției de guvernare într-o formulă acceptabilă pentru toate părțile, dar a indicat că acest lucru presupune concesii reciproce. „Oamenii ar trebui să mai cedeze fiecare câte un pic.” PNRR și bugetul, miza imediată Kelemen Hunor a legat explicit discuția despre reconfigurarea majorității de urgențele de guvernare, afirmând că viitorul executiv trebuie să poată gestiona simultan: o criză politică; o criză guvernamentală; o criză bugetară. În acest context, el a spus că președintele României ar trebui să găsească „o personalitate” capabilă să coaguleze o majoritate și să reformeze coaliția. „Fiecare s-a legat de câte un stâlp”: semnal despre rigiditatea partidelor Liderul UDMR a comentat poziționările recente ale PNL, USR și PSD, sugerând că fiecare partid rămâne blocat pe propriile decizii și condiții de negociere. „Am văzut deciziile luate în PNL, în USR, în PSD, fiecare s-a legat de câte un stâlp. Cum se va mișca de la acel stâlp, vom vedea.” Ce profil de premier vede UDMR Kelemen Hunor a mai spus că este nevoie de un premier cu „experiență politică cât de cât”, argumentând că un candidat fără responsabilitate politică și fără angajament electoral ar fi mai greu de susținut de partide, pentru că „se întoarce la bancă, la firma respectivă” după un mandat. Mesajul central al UDMR este că, în lipsa unei soluții politice care să refacă rapid o majoritate funcțională, riscurile se mută din zona negocierilor de partid în zona executării angajamentelor statului, inclusiv cele legate de PNRR și de echilibrele bugetare. [...]
