Știri
Știri din categoria Politică
PNL discută informal o posibilă alianță cu partide de dreapta, potrivit Antena 3 CNN, care relatează declarațiile vicepreședintelui liberal Alexandru Muraru făcute luni, în direct la postul TV. Muraru a spus că în partid „există o dorință” de a nu mai construi proiecte politice împreună cu PSD.
În același timp, liderul PNL a insistat că, în privința conducerii guvernului, nu ar exista discuții alternative. El a afirmat că susținerea pentru Ilie Bolojan ca premier rămâne fermă și că partidul ar urma să valideze „în seara asta” o majoritate „covârșitoare” în acest sens.
„Există o dorință la nivelul partidului de a nu mai face proiecte politice cu PSD, ci cu partide de dreapta care să creeze un proiect politic semnificativ pentru 2028.”
Muraru a pus aceste discuții pe seama tensiunilor din coaliție și a acuzat PSD că ar alimenta „narative speculative” despre o posibilă susținere cu AUR sau despre retragerea sprijinului pentru premier, susținând că scopul ar fi erodarea credibilității PNL. Totodată, el a spus că PNL nu ia în calcul intrarea în opoziție, invocând înțelegerea din coaliție și necesitatea ca aceasta să funcționeze.
Vicepreședintele PNL a detaliat că discuțiile despre o alianță de dreapta au loc „la un nivel foarte informal” de câteva săptămâni și ar putea deveni mai „decisive” în următoarele săptămâni și luni.
În acest cadru, el a enumerat formațiuni cu care ar fi existat discuții sau către care PNL s-ar uita pentru un proiect politic în perspectiva anului 2028:
Într-o intervenție la Radio RFI, Muraru a susținut că PSD s-ar opune reformelor structurale care ar include reducerea cheltuielilor statului, eficientizarea aparatului public și eliminarea risipei, pe motiv că astfel de măsuri ar diminua controlul politic asupra resurselor și ar afecta rețelele de influență locală.
În lectura sa, miza ar fi și evitarea apropierii dintre PNL și USR, pe care a descris-o ca o asociere „naturală” pentru un proiect comun în 2028.
Recomandate
Consultările de la Cotroceni intră într-o fază de negociere politică, după ce Ilie Bolojan a semnalat formarea unui „pol de dreapta” cu USR, REPER și Forța Dreptei, în timp ce președintele Nicușor Dan nu a avansat încă un nume de premier , potrivit Antena 3 . Miza imediată este deblocarea crizei guvernamentale, însă semnalele din partide indică o ecuație complicată, cu opțiuni concurente și susținere politică incertă. Nicușor Dan a continuat joi consultările cu liderii politici la Cotroceni, întâlnindu-se, pe rând, cu reprezentanți ai minorităților naționale, USR, UDMR și, spre finalul serii, cu premierul demis Ilie Bolojan. În această etapă, șeful statului ar fi ales să asculte propunerile fiecărui partid, fără să prezinte o formulă proprie de guvernare. Potrivit informațiilor disponibile, președintele nu a propus deocamdată un nume de prim-ministru, iar o revenire cu o soluție ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, după ce îi va rechema pe liderii politici la noi discuții. Semnalul lui Bolojan: coordonare cu USR și intenția de a „coagula” dreapta Imediat după întâlnirea de la Cotroceni, Ilie Bolojan a anunțat pe rețelele sociale că își coordonează „toate mișcările politice” cu liderul USR, Dominic Fritz . În logica descrisă de Antena 3, mesajul este un pas concret către o formulă de colaborare PNL–USR, cu ambiția de a aduna într-un „pol de dreapta” și REPER, respectiv Forța Dreptei. În același timp, această direcție nu ar avea susținere unanimă în PNL: „cei mai mulți membri”, inclusiv o parte dintre susținătorii lui Bolojan, s-ar fi poziționat împotriva unei astfel de mișcări. În termeni operaționali, asta înseamnă că o eventuală repoziționare a PNL spre o alianță extinsă la dreapta riscă să fie frânată chiar din interiorul partidului, ceea ce complică negocierile pentru o majoritate stabilă. Variantele discutate: tehnocrat sau guvern minoritar Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a indicat că ar exista două scenarii rămase „pe masă”: refacerea guvernării cu actualele forțe din coaliție, cu condiția ca premierul să nu fie nici din PNL, nici din PSD, variantă care lasă deschisă opțiunea unui premier tehnocrat (adică o persoană fără afiliere politică directă) propus de președinte; un guvern minoritar PSD–UDMR, votat în Parlament cu sprijinul PNL. Separat, Antena 3 notează că, din informații „neverificate integral”, Nicușor Dan ar fi vorbit la telefon cu liderul PSD Sorin Grindeanu, fără să fie clar dacă a existat sau urmează o întâlnire față în față la Cotroceni. Președintele este așteptat să revină cu o soluție după un summit de miercuri, pe care l-a considerat prioritar înainte de a avansa o formulă de guvernare. [...]
PNL și USR își coordonează pașii în criza guvernamentală , după consultările separate și informale pe care liderii celor două partide le-au avut cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni, potrivit Libertatea . Mesajul comun vine la două zile după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură și mizează pe o formulă de cooperare parlamentară care să influențeze atât interimatul, cât și negocierile pentru viitorul executiv. Ilie Bolojan (PNL) și Dominic Fritz (USR) au publicat joi, 7 mai, un text identic pe Facebook, prezentat drept „răspuns” la moțiunea PSD-AUR și la colaborarea celor două partide în Parlament. În mesaj, PNL și USR spun că își asumă „un angajament” pentru apărarea „direcției de reformă și corectitudine” pe care ar fi bazat guvernarea lor comună. Ce înseamnă, concret, „coordonarea” PNL–USR Cei doi lideri afirmă că au convenit să își coordoneze „pașii următori” pe mai multe planuri: în Parlament, unde criza a fost „provocată artificial”, potrivit mesajului; în raport cu Guvernul interimar; la consultările de la Palatul Cotroceni . În același text, PNL și USR resping „argumentul unei false stabilități” care ar acoperi „blocarea reformelor și risipirea banului public” și susțin că această colaborare ar păstra pe agenda publică modernizarea instituțiilor, onestitatea în funcția publică și investițiile strategice. Miza parlamentară invocată de USR Ulterior, Dominic Fritz a detaliat la Digi24 , citat de news.ro, că decizia înseamnă acțiune coordonată între cele două partide și a susținut că împreună ar forma „cea mai mare facțiune din Parlament”. El a mai spus că această „aliniere” este necesară pentru a se opune inițiativelor PSD și AUR și că anumite răspunsuri vor fi date „împreună”. Context: Guvernul Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură Parlamentul a demis marți, 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan prin moțiunea depusă de PSD și AUR, după 11 luni de la învestire. Potrivit informațiilor citate, au fost 281 de voturi pentru moțiune, același număr cu cel din octombrie 2021, când a fost demis Florin Cîțu. În seara demiterii, Nicușor Dan a declarat că România va avea „un nou Guvern într-un termen rezonabil” și că, înainte de consultările formale, va avea discuții informale până când „opțiunile se vor cristaliza”. [...]
Riscul unei fracturi în PNL după ieșirea de la guvernare devine un factor de instabilitate politică, cu efect direct asupra negocierilor pentru o nouă majoritate și asupra capacității opoziției de a se coagula, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu, făcute la Antena 3 , la două zile după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură . Ciucu spune că nu exclude scenariul în care partidul „să se rupă” dacă ajunge în opoziție, invocând precedentul istoric al partidelor care au pierdut guvernarea și au rămas cu „firimituri” care au preferat să rămână la putere. În același timp, el afirmă că nu își dorește o astfel de evoluție și că speră să nu se întâmple. În material sunt citate și „surse Antena 3” care susțin că se discută despre „15 parlamentari” care ar putea avea o poziție diferită de cea a conducerii PNL, în contextul repoziționării partidului după căderea guvernului. „Bolojan nu îi poate opri” pe cei care ar alege PSD Întrebat dacă Ilie Bolojan ar avea „pe masă” un plan de rupere a partidului, Ciucu respinge ideea și mută accentul pe responsabilitatea individuală a parlamentarilor și liderilor din partid. „Dacă sunt colegi de-ai mei care şi-ar dori să plece din partidul nostru sunt autonomi, e decizia lor, nu poţi să-i opreşti, ce poţi să faci?!? (…) dacă vor să plece (…) le e mai bine lângă Partidul Social Democrat, drum bun! Dragoste cu sila nu se poate.” În aceeași intervenție, Ciucu susține că, în interiorul unui partid, disputele se tranșează prin vot, iar după adoptarea unei decizii, membrii ar trebui să o urmeze chiar dacă nu le convine. Contextul imediat: guvern demis, partid în tranziție Declarațiile vin după demiterea, prin moțiune de cenzură, a guvernului condus de Ilie Bolojan, eveniment care pune presiune pe PNL atât în plan intern (disciplină și coeziune), cât și extern (poziționare față de PSD și față de o eventuală formulă de guvernare). Ciucu a fost întrebat și dacă președintele României, Nicușor Dan, „s-a aliat cu PSD”, iar el a răspuns că șeful statului „nu pare genul”, fără alte detalii în material despre eventuale discuții sau înțelegeri. [...]
PNL ia în calcul să voteze un guvern PSD doar ca soluție de blocaj, fără a reintra la putere , potrivit Euronews , care relatează declarațiile prim-vicepreședintelui liberal Ciprian Ciucu despre scenariile de ieșire din criza politică și rolul președintelui Nicușor Dan în formarea unei majorități. Ciucu susține că PNL nu mai vrea o nouă coaliție cu PSD, dar admite o ipoteză-limită: liberalii ar putea vota în Parlament un guvern PSD, dacă la consultările de la Cotroceni președintele ar cere un executiv „votat”, iar PSD ar veni cu o propunere pe care PNL ar accepta să o treacă, rămânând însă în opoziție. „Unul dintre cele două partide se agreează că poate da guvernul, le trecem guvernul și rămânen în opoziție. Sau invers.” Scenariul „guvern minoritar” și condiția PNL: fără refacerea coaliției În intervenția la Antena 3, Ciucu a descris drept preferabilă varianta în care PSD „își asumă guvernarea”, argumentând că social-democrații ar fi responsabili pentru criză și pentru căderea guvernului. În același timp, el a lăsat deschisă și varianta ca PNL să își asume guvernarea, dar nu într-o formulă de coaliție cu PSD, despre care spune că „și-a epuizat toate resursele de încredere”. „Noi avem un singur mandat, nu ne mai asumăm o guvernare cu PSD.” Întrebat despre posibilitatea unui guvern minoritar, Ciucu a indicat că „nu e altă soluție” dacă PSD refuză să preia responsabilitatea, conturând o logică de tip „în oglindă”: fie PSD guvernează minoritar, fie PNL, iar celălalt partid ar putea asigura voturile necesare pentru învestire, fără a intra la guvernare. Miza internă pentru PNL: riscul de ruptură la trecerea în opoziție Dincolo de aritmetica parlamentară, Ciucu a avertizat asupra unui risc politic intern: o eventuală trecere a PNL în opoziție ar putea produce tensiuni și plecări, pe fondul precedentelor istorice invocate de el. „Nu îmi doresc ca partidul meu să se rupă. Din păcate, dacă ne uităm în istorie, când un partid a plecat de la guvernare, nu a plecat întreg.” În această ecuație, Ciucu îl plasează pe președintele Nicușor Dan în rolul de arbitru al soluției, sugerând că direcția în care vor fi împinse negocierile de la Cotroceni poate influența atât formula guvernului, cât și coeziunea PNL. Cine ar putea fi premier: Bolojan rămâne opțiune, Predoiu este exclus Pe tema numelui unui posibil premier susținut de PNL, Ciucu a spus că nu este obligatoriu ca propunerea să fie Ilie Bolojan, deși îl consideră o variantă. Criteriul invocat este „personalitatea cu cea mai mare încredere”. În schimb, a exclus explicit varianta Cătălin Predoiu. „Predoiu? Exclus.” [...]
PNL și USR își sincronizează pozițiile în Parlament și la Cotroceni, pentru a evita mesaje divergente în criza politică declanșată de moțiunea de cenzură , potrivit news.ro . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că „angajamentul” anunțat de cele două partide vizează o coordonare care să le crească forța de acțiune și să reducă riscul de surprize politice la consultările prezidențiale de după moțiune. În Parlament, Fritz afirmă că PNL și USR vor acționa „împreună” și vor lua decizii coordonate, invocând faptul că cele două formațiuni ar reprezenta, cumulat, „cea mai mare facțiune” și ar avea capacitatea de a influența direcția legislativă în perioada următoare. El a indicat că vor formula „anumite răspunsuri împreună” la acțiunile PSD și AUR în Legislativ. Ce înseamnă „coordonarea” la consultările de la Cotroceni Liderul USR a precizat că nu este vorba despre o delegație comună PNL–USR la consultările de la Cotroceni, ci despre alinierea prealabilă a pozițiilor, astfel încât mesajele publice și cele transmise președintelui să nu fie contradictorii. „Nu mergem la Cotroceni pentru a povesti aşa, din burtă, ci mergem cu idei clare, asumate (...) dar nu vom spune lucruri, la Cotroceni, care să ne surprindă reciproc.” Fritz a adăugat că ordinea și componența delegațiilor țin de decizia președintelui, însă partidele își vor comunica reciproc deciziile și punctele de vedere înaintea întâlnirilor. Miza politică: bloc comun „reformist” împotriva PSD și AUR În explicațiile sale, Fritz a legat această coordonare de obiectivul declarat de a „apăra direcția de reformă și corectitudine” și de opoziția față de inițiativele PSD și AUR. El a susținut că este nevoie de o „aliniere” pentru a lupta împotriva „sistemului corupt” pe care PSD l-ar fi creat „în ultimii 35 de ani”. Din informațiile prezentate de news.ro nu reiese ce decizii concrete urmează să fie luate în comun sau ce formă va avea coordonarea în voturile viitoare, dincolo de angajamentul politic enunțat de liderul USR. [...]
PNL mută discuția despre un guvern minoritar pe criteriul „încrederii”, ca sursă de legitimitate și stabilitate , iar Ciprian Ciucu indică drept posibilă opțiune pe Ilie Bolojan , în ipoteza unui executiv fără majoritate solidă, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele PNL a declarat joi seara, la Antena 3, că într-un eventual guvern minoritar format din PNL-USR-UDMR și reprezentanții minorităților naționale, premier ar trebui să fie „personalitatea politică cu cea mai mare încredere în rândul românilor”, argumentând că un astfel de cabinet are nevoie de legitimitate și susținere publică pentru a funcționa. „E foarte greu să conduci un guvern, mai ales minoritar, dacă tu ai încredere de 10%, 15%. N-ai autoritate, n-ai legitimitate.” De ce contează: criteriul „încrederii” ca mecanism de stabilizare Ciucu a susținut că un premier cu un nivel redus de credibilitate ar avea dificultăți de autoritate și ar risca tensiuni sociale, în condițiile în care un guvern minoritar depinde de sprijin politic variabil și de acceptare publică. În acest context, el spune că ar trebui căutată „cea mai credibilă persoană” din „noul angrenaj politic”, dacă ipoteza unui guvern minoritar se va concretiza. Numele vehiculate: Bolojan, iar Predoiu „de evaluat” prin prisma încrederii Întrebat dacă Ilie Bolojan ar putea conduce un astfel de guvern, Ciucu a răspuns că, în opinia sa, „poate să fie” și a adăugat că ar putea fi și altcineva, fără să avanseze un alt nume. Discuția a ajuns și la Cătălin Predoiu, despre care s-a vehiculat că ar putea fi o variantă de premier într-un guvern minoritar. Ciucu a spus că îl consideră „un ministru competent” și cu „multă experiență”, inclusiv ca premier interimar, dar a insistat că și în acest caz criteriul decisiv ar rămâne nivelul de încredere în rândul populației. Potrivit aceleiași relatări, Ciucu a mai afirmat că politicienii pot fi măsurați prin sondaje de opinie, pe care le-a descris drept „instrumente științifice”, și a lansat ipoteza că Predoiu nu ar avea nivelul de încredere de care se bucură Bolojan. [...]
