Știri
Știri din categoria Politică
Riscul unei fracturi în PNL după ieșirea de la guvernare devine un factor de instabilitate politică, cu efect direct asupra negocierilor pentru o nouă majoritate și asupra capacității opoziției de a se coagula, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu, făcute la Antena 3, la două zile după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură.
Ciucu spune că nu exclude scenariul în care partidul „să se rupă” dacă ajunge în opoziție, invocând precedentul istoric al partidelor care au pierdut guvernarea și au rămas cu „firimituri” care au preferat să rămână la putere. În același timp, el afirmă că nu își dorește o astfel de evoluție și că speră să nu se întâmple.
În material sunt citate și „surse Antena 3” care susțin că se discută despre „15 parlamentari” care ar putea avea o poziție diferită de cea a conducerii PNL, în contextul repoziționării partidului după căderea guvernului.
Întrebat dacă Ilie Bolojan ar avea „pe masă” un plan de rupere a partidului, Ciucu respinge ideea și mută accentul pe responsabilitatea individuală a parlamentarilor și liderilor din partid.
„Dacă sunt colegi de-ai mei care şi-ar dori să plece din partidul nostru sunt autonomi, e decizia lor, nu poţi să-i opreşti, ce poţi să faci?!? (…) dacă vor să plece (…) le e mai bine lângă Partidul Social Democrat, drum bun! Dragoste cu sila nu se poate.”
În aceeași intervenție, Ciucu susține că, în interiorul unui partid, disputele se tranșează prin vot, iar după adoptarea unei decizii, membrii ar trebui să o urmeze chiar dacă nu le convine.
Declarațiile vin după demiterea, prin moțiune de cenzură, a guvernului condus de Ilie Bolojan, eveniment care pune presiune pe PNL atât în plan intern (disciplină și coeziune), cât și extern (poziționare față de PSD și față de o eventuală formulă de guvernare).
Ciucu a fost întrebat și dacă președintele României, Nicușor Dan, „s-a aliat cu PSD”, iar el a răspuns că șeful statului „nu pare genul”, fără alte detalii în material despre eventuale discuții sau înțelegeri.
Recomandate
PNL ia în calcul să voteze un guvern PSD doar ca soluție de blocaj, fără a reintra la putere , potrivit Euronews , care relatează declarațiile prim-vicepreședintelui liberal Ciprian Ciucu despre scenariile de ieșire din criza politică și rolul președintelui Nicușor Dan în formarea unei majorități. Ciucu susține că PNL nu mai vrea o nouă coaliție cu PSD, dar admite o ipoteză-limită: liberalii ar putea vota în Parlament un guvern PSD, dacă la consultările de la Cotroceni președintele ar cere un executiv „votat”, iar PSD ar veni cu o propunere pe care PNL ar accepta să o treacă, rămânând însă în opoziție. „Unul dintre cele două partide se agreează că poate da guvernul, le trecem guvernul și rămânen în opoziție. Sau invers.” Scenariul „guvern minoritar” și condiția PNL: fără refacerea coaliției În intervenția la Antena 3, Ciucu a descris drept preferabilă varianta în care PSD „își asumă guvernarea”, argumentând că social-democrații ar fi responsabili pentru criză și pentru căderea guvernului. În același timp, el a lăsat deschisă și varianta ca PNL să își asume guvernarea, dar nu într-o formulă de coaliție cu PSD, despre care spune că „și-a epuizat toate resursele de încredere”. „Noi avem un singur mandat, nu ne mai asumăm o guvernare cu PSD.” Întrebat despre posibilitatea unui guvern minoritar, Ciucu a indicat că „nu e altă soluție” dacă PSD refuză să preia responsabilitatea, conturând o logică de tip „în oglindă”: fie PSD guvernează minoritar, fie PNL, iar celălalt partid ar putea asigura voturile necesare pentru învestire, fără a intra la guvernare. Miza internă pentru PNL: riscul de ruptură la trecerea în opoziție Dincolo de aritmetica parlamentară, Ciucu a avertizat asupra unui risc politic intern: o eventuală trecere a PNL în opoziție ar putea produce tensiuni și plecări, pe fondul precedentelor istorice invocate de el. „Nu îmi doresc ca partidul meu să se rupă. Din păcate, dacă ne uităm în istorie, când un partid a plecat de la guvernare, nu a plecat întreg.” În această ecuație, Ciucu îl plasează pe președintele Nicușor Dan în rolul de arbitru al soluției, sugerând că direcția în care vor fi împinse negocierile de la Cotroceni poate influența atât formula guvernului, cât și coeziunea PNL. Cine ar putea fi premier: Bolojan rămâne opțiune, Predoiu este exclus Pe tema numelui unui posibil premier susținut de PNL, Ciucu a spus că nu este obligatoriu ca propunerea să fie Ilie Bolojan, deși îl consideră o variantă. Criteriul invocat este „personalitatea cu cea mai mare încredere”. În schimb, a exclus explicit varianta Cătălin Predoiu. „Predoiu? Exclus.” [...]
PNL și USR își coordonează pașii în criza guvernamentală , după consultările separate și informale pe care liderii celor două partide le-au avut cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni, potrivit Libertatea . Mesajul comun vine la două zile după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură și mizează pe o formulă de cooperare parlamentară care să influențeze atât interimatul, cât și negocierile pentru viitorul executiv. Ilie Bolojan (PNL) și Dominic Fritz (USR) au publicat joi, 7 mai, un text identic pe Facebook, prezentat drept „răspuns” la moțiunea PSD-AUR și la colaborarea celor două partide în Parlament. În mesaj, PNL și USR spun că își asumă „un angajament” pentru apărarea „direcției de reformă și corectitudine” pe care ar fi bazat guvernarea lor comună. Ce înseamnă, concret, „coordonarea” PNL–USR Cei doi lideri afirmă că au convenit să își coordoneze „pașii următori” pe mai multe planuri: în Parlament, unde criza a fost „provocată artificial”, potrivit mesajului; în raport cu Guvernul interimar; la consultările de la Palatul Cotroceni . În același text, PNL și USR resping „argumentul unei false stabilități” care ar acoperi „blocarea reformelor și risipirea banului public” și susțin că această colaborare ar păstra pe agenda publică modernizarea instituțiilor, onestitatea în funcția publică și investițiile strategice. Miza parlamentară invocată de USR Ulterior, Dominic Fritz a detaliat la Digi24 , citat de news.ro, că decizia înseamnă acțiune coordonată între cele două partide și a susținut că împreună ar forma „cea mai mare facțiune din Parlament”. El a mai spus că această „aliniere” este necesară pentru a se opune inițiativelor PSD și AUR și că anumite răspunsuri vor fi date „împreună”. Context: Guvernul Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură Parlamentul a demis marți, 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan prin moțiunea depusă de PSD și AUR, după 11 luni de la învestire. Potrivit informațiilor citate, au fost 281 de voturi pentru moțiune, același număr cu cel din octombrie 2021, când a fost demis Florin Cîțu. În seara demiterii, Nicușor Dan a declarat că România va avea „un nou Guvern într-un termen rezonabil” și că, înainte de consultările formale, va avea discuții informale până când „opțiunile se vor cristaliza”. [...]
PNL mută discuția despre un guvern minoritar pe criteriul „încrederii”, ca sursă de legitimitate și stabilitate , iar Ciprian Ciucu indică drept posibilă opțiune pe Ilie Bolojan , în ipoteza unui executiv fără majoritate solidă, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele PNL a declarat joi seara, la Antena 3, că într-un eventual guvern minoritar format din PNL-USR-UDMR și reprezentanții minorităților naționale, premier ar trebui să fie „personalitatea politică cu cea mai mare încredere în rândul românilor”, argumentând că un astfel de cabinet are nevoie de legitimitate și susținere publică pentru a funcționa. „E foarte greu să conduci un guvern, mai ales minoritar, dacă tu ai încredere de 10%, 15%. N-ai autoritate, n-ai legitimitate.” De ce contează: criteriul „încrederii” ca mecanism de stabilizare Ciucu a susținut că un premier cu un nivel redus de credibilitate ar avea dificultăți de autoritate și ar risca tensiuni sociale, în condițiile în care un guvern minoritar depinde de sprijin politic variabil și de acceptare publică. În acest context, el spune că ar trebui căutată „cea mai credibilă persoană” din „noul angrenaj politic”, dacă ipoteza unui guvern minoritar se va concretiza. Numele vehiculate: Bolojan, iar Predoiu „de evaluat” prin prisma încrederii Întrebat dacă Ilie Bolojan ar putea conduce un astfel de guvern, Ciucu a răspuns că, în opinia sa, „poate să fie” și a adăugat că ar putea fi și altcineva, fără să avanseze un alt nume. Discuția a ajuns și la Cătălin Predoiu, despre care s-a vehiculat că ar putea fi o variantă de premier într-un guvern minoritar. Ciucu a spus că îl consideră „un ministru competent” și cu „multă experiență”, inclusiv ca premier interimar, dar a insistat că și în acest caz criteriul decisiv ar rămâne nivelul de încredere în rândul populației. Potrivit aceleiași relatări, Ciucu a mai afirmat că politicienii pot fi măsurați prin sondaje de opinie, pe care le-a descris drept „instrumente științifice”, și a lansat ipoteza că Predoiu nu ar avea nivelul de încredere de care se bucură Bolojan. [...]
PNL și USR își sincronizează pozițiile în Parlament și la Cotroceni, pentru a evita mesaje divergente în criza politică declanșată de moțiunea de cenzură , potrivit news.ro . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că „angajamentul” anunțat de cele două partide vizează o coordonare care să le crească forța de acțiune și să reducă riscul de surprize politice la consultările prezidențiale de după moțiune. În Parlament, Fritz afirmă că PNL și USR vor acționa „împreună” și vor lua decizii coordonate, invocând faptul că cele două formațiuni ar reprezenta, cumulat, „cea mai mare facțiune” și ar avea capacitatea de a influența direcția legislativă în perioada următoare. El a indicat că vor formula „anumite răspunsuri împreună” la acțiunile PSD și AUR în Legislativ. Ce înseamnă „coordonarea” la consultările de la Cotroceni Liderul USR a precizat că nu este vorba despre o delegație comună PNL–USR la consultările de la Cotroceni, ci despre alinierea prealabilă a pozițiilor, astfel încât mesajele publice și cele transmise președintelui să nu fie contradictorii. „Nu mergem la Cotroceni pentru a povesti aşa, din burtă, ci mergem cu idei clare, asumate (...) dar nu vom spune lucruri, la Cotroceni, care să ne surprindă reciproc.” Fritz a adăugat că ordinea și componența delegațiilor țin de decizia președintelui, însă partidele își vor comunica reciproc deciziile și punctele de vedere înaintea întâlnirilor. Miza politică: bloc comun „reformist” împotriva PSD și AUR În explicațiile sale, Fritz a legat această coordonare de obiectivul declarat de a „apăra direcția de reformă și corectitudine” și de opoziția față de inițiativele PSD și AUR. El a susținut că este nevoie de o „aliniere” pentru a lupta împotriva „sistemului corupt” pe care PSD l-ar fi creat „în ultimii 35 de ani”. Din informațiile prezentate de news.ro nu reiese ce decizii concrete urmează să fie luate în comun sau ce formă va avea coordonarea în voturile viitoare, dincolo de angajamentul politic enunțat de liderul USR. [...]
Întâlnirea Bolojan–Dan de la Cotroceni deschide etapa consultărilor pentru un nou Guvern , după ce Cabinetul a fost demis prin moțiune de cenzură , un pas care prelungește perioada de interimat și menține incertitudinea asupra calendarului politic cu efecte directe asupra deciziilor administrative și economice. Potrivit Libertatea , Ilie Bolojan a ajuns joi seară la Palatul Cotroceni pentru discuții cu președintele Nicușor Dan. Bolojan, demis din funcția de premier prin moțiune de cenzură, spusese cu o zi înainte că a vorbit cu șeful statului înainte de votul din Parlament și că „în mod sigur” vor urma consultări în zilele următoare. El a mai precizat că, de la momentul moțiunii până „în momentul de față”, nu discutase cu președintele. Contextul demiterii și pragul de vot Parlamentul a demis marți, 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233, iar odată cu premierul a căzut întregul Cabinet, la 11 luni de la învestire. Bolojan a devenit al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură, primul fiind Emil Boc în 2009. Ce a transmis președintele despre pașii următori La câteva ore după vot, Nicușor Dan a declarat că România va avea „un nou Guvern într-un termen rezonabil”, indicând o succesiune de pași: discuții informale, apoi consultări formale „când opțiunile se vor cristaliza”. Președintele a făcut și un apel la calm, insistând că instituțiile funcționează și că România își menține direcția. „Guvernul a fost demis azi de Parlament. Nu este un moment fericit în nicio democrație, este însă o decizie democratică a Parlamentului. Invit la calm. România este un stat stabil, instituțiile statului funcționează și România are o direcție pe care și-o urmează”, a spus Nicușor Dan. În lipsa altor detalii publice despre conținutul discuțiilor de joi seară, rămâne de urmărit dacă întâlnirea accelerează trecerea de la discuțiile informale la consultările formale și, implicit, desemnarea unui nou premier. [...]
PNL ia în calcul un Congres extraordinar care să tranșeze ieșirea de la guvernare , pe fondul unei dispute interne între aripa care îl susține pe Ilie Bolojan și lideri care vor menținerea partidului în coaliție cu PSD, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: partidul ar urma să voteze explicit dacă rămâne la guvernare fără Bolojan sau trece în opoziție alături de acesta. În material se arată că demersul vine după ce „tabăra anti-Bolojan” ar fi cerut o nouă consultare internă pentru a bloca trecerea în opoziție. În acest context, Dan Motreanu, secretarul general al PNL și apropiat al lui Bolojan, ar fi propus convocarea unui congres care „să limpezească apele”, inclusiv prin vot pe moțiuni. „Este a treia oară când votăm că nu mai facem nicio coaliție cu PSD. Dacă nici acum nu încheiem subiectul, atunci putem să convocăm un congres în care să candidăm pe moțiuni: moțiunea pro-PSD și moțiunea Bolojan” Două direcții în partid: opoziție cu Bolojan sau guvernare cu PSD, fără el Potrivit sursei, o parte dintre liderii PNL – între care sunt menționați Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu – ar susține rămânerea la guvernare, cu un alt premier liberal. De cealaltă parte, aripa Bolojan împinge partidul spre opoziție, după decizia recentă de ieșire din coaliția cu PSD. În paralel, Ilie Bolojan, premier interimar, a transmis pe 7 mai un mesaj către membrii partidului, în care susține că intrarea în opoziție ar fi un „moment de resetare” și că decizia ar fi redat PNL „respectul de sine”, considerat esențial pentru recâștigarea încrederii electoratului (postare pe Facebook, menționată de publicație). Efect imediat: poziționarea PNL în negocierile pentru noul guvern În același context, deputatul Robert Sighiartău a declarat că PNL nu va propune un candidat de premier la consultările cu președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou guvern, susținând că responsabilitatea revine PSD după căderea executivului. Întrebat despre varianta Cătălin Predoiu premier, Sighiartău a spus că este „aproape imposibil” în lipsa unui mandat din partea PNL. Pe fondul consultărilor informale de la Cotroceni, vicepreședintele PNL Florin Birta a indicat că liberalii ar putea susține prin vot un guvern minoritar PSD–UDMR–minorități, deși PNL ar rămâne în opoziție, argumentând că PSD „trebuie să-și asume în acest moment guvernarea”. Ce scenarii sunt discutate la Cotroceni Potrivit sursei, liderul UDMR Kelemen Hunor a discutat cu președintele Nicușor Dan despre refacerea coaliției, iar una dintre variantele aflate în discuție ar fi un guvern minoritar PSD–UDMR, susținut de un premier tehnocrat, în ipoteza în care PNL intră în opoziție. Deocamdată, articolul nu indică un calendar sau o dată pentru un eventual Congres extraordinar, ci doar faptul că pregătirile ar fi în curs și că disputa internă rămâne deschisă. [...]
