Știri
Știri din categoria Politică

Riscul unei fracturi în PNL după ieșirea de la guvernare devine un factor de instabilitate politică, cu efect direct asupra negocierilor pentru o nouă majoritate și asupra capacității opoziției de a se coagula, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu, făcute la Antena 3, la două zile după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură.
Ciucu spune că nu exclude scenariul în care partidul „să se rupă” dacă ajunge în opoziție, invocând precedentul istoric al partidelor care au pierdut guvernarea și au rămas cu „firimituri” care au preferat să rămână la putere. În același timp, el afirmă că nu își dorește o astfel de evoluție și că speră să nu se întâmple.
În material sunt citate și „surse Antena 3” care susțin că se discută despre „15 parlamentari” care ar putea avea o poziție diferită de cea a conducerii PNL, în contextul repoziționării partidului după căderea guvernului.
Întrebat dacă Ilie Bolojan ar avea „pe masă” un plan de rupere a partidului, Ciucu respinge ideea și mută accentul pe responsabilitatea individuală a parlamentarilor și liderilor din partid.
„Dacă sunt colegi de-ai mei care şi-ar dori să plece din partidul nostru sunt autonomi, e decizia lor, nu poţi să-i opreşti, ce poţi să faci?!? (…) dacă vor să plece (…) le e mai bine lângă Partidul Social Democrat, drum bun! Dragoste cu sila nu se poate.”
În aceeași intervenție, Ciucu susține că, în interiorul unui partid, disputele se tranșează prin vot, iar după adoptarea unei decizii, membrii ar trebui să o urmeze chiar dacă nu le convine.
Declarațiile vin după demiterea, prin moțiune de cenzură, a guvernului condus de Ilie Bolojan, eveniment care pune presiune pe PNL atât în plan intern (disciplină și coeziune), cât și extern (poziționare față de PSD și față de o eventuală formulă de guvernare).
Ciucu a fost întrebat și dacă președintele României, Nicușor Dan, „s-a aliat cu PSD”, iar el a răspuns că șeful statului „nu pare genul”, fără alte detalii în material despre eventuale discuții sau înțelegeri.
Recomandate

Oana Gheorghiu îl împinge pe Ilie Bolojan spre prezidențiale pe argumentul „onestității” și susține că o candidatură a liderului PNL ar putea schimba logica electorală bazată pe promisiuni, potrivit Digi24 . Fostul vicepremier a declarat, în emisiunea „În fața ta”, că Ilie Bolojan „ar trebui” să candideze la următoarele alegeri prezidențiale și că ar avea „șanse foarte mari” să câștige. Gheorghiu a precizat însă că nu știe dacă Bolojan își dorește efectiv o astfel de candidatură. Argumentul central: „a spus oamenilor exact ce se poate și ce nu se poate” În intervenția sa, Oana Gheorghiu a legat potențialul electoral al lui Bolojan de un profil pe care îl descrie drept neobișnuit în politica românească: asumarea unor măsuri nepopulare și comunicarea directă a limitelor bugetare și administrative. „Indiferent cum se uită oamenii la Ilie Bolojan, că a mărit TVA-ul, că a mărit taxele, este însă, cred, primul politician la acest nivel care le-a vorbit oamenilor onest, care nu i-a mințit, care nu le-a vândut gogoși.” Ea a reluat ideea și în contextul alegerilor prezidențiale din 2029, susținând că România ar avea nevoie de politicieni care pot câștiga alegeri „spunându-le românilor adevărul”, inclusiv pentru a reduce tentația de a „cheltui bani aiurea” în scop electoral. Ce urmează Materialul Digi24 notează că interviul integral poate fi urmărit sâmbătă, de la ora 14:00, la Digi24. În informațiile publicate nu apare o reacție a lui Ilie Bolojan privind o eventuală candidatură. [...]

Ilie Bolojan susține că datele INS contrazic scenariile de criză și le folosește ca argument politic în disputa cu PSD, într-un moment în care ajustarea fiscal-bugetară și credibilitatea execuției bugetare rămân teme sensibile pentru economie, potrivit News . Președintele PNL și fost premier afirmă că „moștenirea” guvernului pe care l-a condus este „o economie care și-a reluat ușor creșterea și un buget echilibrat”, iar actualul executiv ar avea nevoie, în opinia sa, doar să „mențină direcția” pentru ca rezultatele să se îmbunătățească. Ce arată datele invocate de Bolojan Bolojan își bazează mesajul pe date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pe care le rezumă astfel: creștere de 2,1% în trimestrul III față de trimestrul II; deficit bugetar de 3,81% din PIB după primele nouă luni; investiții publice de aproape 108 miliarde lei în primele nouă luni, cu peste 25 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În acest context, liderul PNL afirmă că sunt infirmate „toate scenariile apocaliptice despre prăbușirea economiei și despre ratarea ajustării fiscal-bugetare”. Miza: continuitatea ajustării și riscul de derapaje Bolojan avertizează că „dificultățile nu au trecut”, descriind creșterea economică drept „fragilă” și insistând pe nevoia de „finanțe publice sănătoase” și disciplină, „fără populisme”. Totodată, el acuză PSD că ar „forța mistificarea cifrelor” și că ar încerca să compromită efortul de ajustare, inclusiv prin proiecte „complet nefundamentate”. În aceeași linie, susține că PSD „în loc să lupte pentru banii din PNRR , nu face decât spectacol”, comparând cu perioada în care, spune el, fostul guvern a lucrat „fără camere de filmat” și a ajuns să încaseze „aproape 3 miliarde de euro”. „Le-am lăsat o economie care a reînceput să crească și un buget stabilizat. Sper să nu-și bată joc de moștenirea primită.” Contextul INS: creștere trimestrială, dar minus pe nouă luni Dincolo de citatele politice, comunicarea INS indică o imagine mixtă: PIB-ul a crescut în trimestrul III 2026 față de trimestrul II, însă pe comparația anuală ritmul este redus, iar pe ansamblul primelor nouă luni economia rămâne pe scădere. INS a anunțat: +0,1% în trimestrul III 2026 față de trimestrul III 2025 (seria brută) și +0,3% (seria ajustată sezonier); +2,1% în trimestrul III 2026 față de trimestrul II 2026 (în termeni reali); în primele nouă luni din 2026, -0,3% față de perioada similară din 2025 (seria brută) și -1% (seria ajustată sezonier). Pentru mediul de afaceri și investitori, disputa politică contează în măsura în care se traduce în continuitate sau schimbări de direcție în politica fiscal-bugetară și în capacitatea guvernului de a susține investițiile și de a gestiona deficitul. [...]

PNL cere intervenția MAI pentru menținerea ordinii publice înaintea manifestației anunțate de AUR și susținătorii lui Călin Georgescu, programată sâmbătă în București, invocând riscul de violențe și vandalism în cazul unui miting neautorizat, potrivit Digi24 . Într-un comunicat, PNL solicită Guvernului și Ministerului Afacerilor Interne să ia „toate măsurile necesare” pentru respectarea legii și prevenirea incidentelor. Liberalii susțin că, în lipsa autorizării și a măsurilor de aplicare a legii, pot apărea tulburări ale ordinii publice. „Facem direct răspunzători Guvernul PSD și liderii AUR de tulburările și vandalismele care ar putea rezulta dintr-un miting neautorizat, în contextul încălcării legii și al absenței măsurilor care se impun pentru aplicarea ei.” Miza: responsabilitatea autorităților și riscul de incidente în Capitală PNL afirmă că dreptul la protest și libertatea de exprimare sunt garantate, dar trebuie exercitate cu respectarea condițiilor legale. În același mesaj, partidul cere autorităților să acționeze „în limitele competențelor” pentru a preveni problemele dacă o manifestație nu îndeplinește cerințele de organizare. Liberalii își exprimă și susținerea față de poziția primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu , în ceea ce privește aplicarea legii și prevenirea incidentelor. În articol se menționează și că Ministerul Afacerilor Interne este condus de vicepremierul social-democrat Marian Neacșu. Suprapunerea cu meciul România – Polonia, argument pentru măsuri suplimentare Un element invocat de PNL este faptul că manifestația ar urma să coincidă cu meciul de fotbal România – Polonia, eveniment care ar aduce în București grupuri numeroase de suporteri. „Această suprapunere impune măsuri suplimentare de prevenție, pentru a evita eventuale confruntări sau încercări de provocare a unor violențe.” Totodată, PNL critică asocierea la manifestație a unor reprezentanți ai unor formațiuni politice extremiste din străinătate, pe care îi acuză de declarații xenofobe la adresa românilor din alte țări europene. Replica AUR: Simion spune că au existat cereri, dar au fost respinse George Simion îl acuză pe primarul general Ciprian Ciucu de minciună și susține că au fost depuse mai multe cereri pentru organizarea manifestației, însă toate ar fi fost respinse. Liderul AUR a mai declarat că va participa la protest și că este dispus să colaboreze cu autoritățile pentru ca evenimentul să se desfășoare fără incidente. „Au fost mai multe cereri depuse, respinse toate. Minte primarul Ciucu când spune că nu a văzut nicio cerere.” Afirmațiile vin după ce primarul general a spus că nu are cunoștință despre vreo solicitare de autorizare depusă de AUR pentru manifestația programată în Parcul Izvor. [...]

PNL încearcă să limiteze riscul financiar al datoriilor acumulate în campaniile din 2024 , inclusiv prin reeșalonări și posibile acțiuni în instanță împotriva celor care au semnat contracte considerate „păguboase”, potrivit Digi24 . Oana Gheorghiu , președintă PNL Sector 4, spune că datoria este de aproximativ 20 de milioane de euro și că o parte importantă din sumă ar proveni din penalități contractuale. Gheorghiu a explicat că, din perspectiva conducerii actuale, problema nu este doar nivelul cheltuielilor electorale, ci mai ales clauzele de penalizare acceptate în contracte. Ea a indicat existența unor penalități de 1% pe zi, care ar fi dus la majorări rapide ale sumelor datorate. „Este o datorie de aproximativ 20 de milioane de euro. E nevoie de o reeșalonare și e nevoie de găsirea unei soluții. (...) dar ele nu sunt sumele cheltuite, ci sunt penalități. Au fost semnate niște contracte cu penalități de 1% pe zi (...)” De unde vin datoriile și de ce ajunge presiunea la centru Potrivit declarațiilor sale, contractele ar fi fost încheiate cu firme care au furnizat materiale publicitare pentru partid și filiale. Unele organizații județene ar fi contractat servicii la nivel local, însă, în condițiile în care nu își pot plăti obligațiile, executările ar ajunge la sediul central. În acest context, în ședințele interne s-ar fi discutat ca filialele să își rezolve problemele „în zece zile”, tocmai pentru că respectivele contracte ar fi fost semnate la nivel local, inclusiv cu penalități similare. Ce măsuri sunt luate și cine poate fi tras la răspundere Gheorghiu a spus că este nevoie de o reeșalonare a sumelor și de identificarea unei soluții de plată. În paralel, conducerea PNL ar analiza inclusiv acțiuni în instanță împotriva unor membri ai fostei conduceri, pe fondul datoriilor acumulate în perioada în care partidul era condus de Nicolae Ciucă . Întrebată despre semnăturile de pe contracte, inclusiv dacă fostul secretar general Lucian Bode ar fi semnat, Gheorghiu a precizat că nu a văzut documentele și că subiectul nu a fost discutat în ședința partidului. „Am să fiu foarte sinceră. Chiar nu știu. Nu am văzut contractele, nu știu. Și în ședința pe care am avut-o nu s-a discutat.” Tensiuni interne pe fondul crizei financiare În același context, Gheorghiu a vorbit și despre o grupare din PNL formată din Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alina Gorghiu și Toma Petcu, pe care a descris-o ca fiind minoritară, dar „foarte vocală”, inclusiv prin intervenții în ședințele interne. Pe fondul presiunii financiare, unele filiale ar risca să piardă dreptul de vot în Biroul Politic Național dacă nu își rezolvă situația, conform informațiilor prezentate de Digi24. [...]

Subvențiile de la buget pentru partide au trecut de 17,7 milioane lei în noiembrie 2026 , o alocare lunară care menține presiunea pe cheltuielile publice și ridică din nou miza transparenței privind utilizarea banilor. Potrivit Digi24 , Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că valoarea totală a subvențiilor alocate în luna noiembrie 2026 ajunge la 17.702.785 lei. Cea mai mare sumă a fost virată către Partidul Social Democrat (PSD) , care a primit 5.873.636 lei. Pe locul al doilea se află Partidul Național Liberal (PNL), cu 3.197.809 lei. Cum s-au împărțit banii între partide Conform datelor comunicate de AEP, subvențiile virate în noiembrie 2026 au fost: PSD: 5.873.636 lei PNL: 3.197.809 lei AUR: 3.473.174 lei USR: 2.269.780 lei S.O.S. România: 1.509.827 lei Partidul Oamenilor Tineri (POT): 1.216.550 lei Partidul Mișcarea Populară (PMP): 83.100 lei Forța Dreptei: 78.909 lei De ce contează: cheltuială publică recurentă, cu impact bugetar Subvențiile pentru partide sunt plătite din bugetul de stat și reprezintă o cheltuială publică recurentă, lunară. Nivelul de peste 17,7 milioane lei într-o singură lună arată dimensiunea finanțării publice a activității politice și importanța controlului asupra modului în care aceste sume sunt cheltuite, în condițiile în care alocările sunt făcute direct din bani publici. [...]

Confiscarea a 19,5 milioane de dolari (aprox. 88 milioane lei) și reacția internă din Fidesz pun presiune pe partid după ce Viktor Orbán a publicat pe Facebook un mesaj controversat – „pregătiți-vă de luptă” –, pe fondul scandalului care îl vizează pe fostul ministru Miklós Seszták , potrivit Libertatea . Mesajul lui Orbán a fost însoțit de un clip video de aproape cinci minute în care apare Tamás Deutsch, europarlamentar Fidesz, care îl atacă pe Péter Magyar și vorbește despre o presupusă încercare de impunere a unei guvernări de tip monopartid. În același context, Deutsch susține că, dacă acuzațiile prezentate se confirmă, ele sunt „inacceptabile” și nu ar reprezenta partidul. Confiscarea și cazul Seszták: miza financiară și riscul de imagine În intervenția sa, Deutsch a abordat și cazul lui Miklós Seszták, fost ministru acuzat de implicare în utilizarea abuzivă a unor fonduri publice de „miliarde de forinți”, după ce autoritățile maghiare au confiscat sâmbătă echivalentul a 19,5 milioane de dolari. Europarlamentarul a susținut că, în lipsa unor dovezi clare, acuzațiile rămân la nivel de speculație și a formulat o critică la adresa modului în care ar funcționa instituțiile, invocând „noua ÁVH” (o referire la fosta poliție politică din Ungaria). Reacții în coaliția de guvernare: cereri de retragere și disciplină internă Scandalul a generat reacții și în interiorul Fidesz-KDNP, cu poziții și măsuri diferite, conform relatării: János Bóka, liderul facțiunii Fidesz, i-a cerut lui Seszták să își predea mandatul de parlamentar; Csaba Latorcai, vicepreședinte executiv al KDNP, a anunțat inițierea unor proceduri disciplinare și suspendarea calității de membru de partid pe durata anchetei (informație atribuită economx.hu, fără link în textul-sursă); Bence Tuzson, fost ministru al justiției, a numit situația o „farsă”; Tibor Navracsics a catalogat cazul drept „rușinos” și a spus că partidul trebuie să își înfrunte propriile probleme. Atac politic la Péter Magyar și apel la mobilizare Deutsch l-a acuzat direct pe Péter Magyar că ar orchestra o „poliție politică” și că, prin postări în rețelele sociale, ar cere inițierea de proceduri împotriva politicienilor din opoziție, a familiilor și a colegilor acestora. El a mai afirmat că astfel de acțiuni ar urmări mai degrabă influențarea opiniei publice decât clarificarea faptelor. În final, Deutsch a reluat un îndemn atribuit fostului ministru al justiției Judit Varga, cerând susținătorilor să nu se teamă de Péter Magyar. În acest cadru, mesajul lui Orbán – „pregătiți-vă de luptă” – este prezentat ca parte a unei mobilizări politice pe fondul unui scandal cu componentă financiară și consecințe interne pentru partid. [...]