Știri
Știri din categoria Externe
Italia va participa doar ca observator la Consiliul pentru Pace lansat de Donald Trump, a anunțat premierul Giorgia Meloni, invocând limite constituționale care împiedică aderarea deplină. Potrivit Știrile ProTV, Meloni a precizat că invitația transmisă de Washington pentru statutul de observator reprezintă „o soluție bună”.
Deși este percepută drept una dintre liderii europeni cu relații apropiate de Trump, Meloni a declarat anterior că Italia nu poate deveni membră a Consiliului pentru Pace din motive constituționale. Noul format a fost lansat oficial de președintele american la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Consiliul pentru Pace a fost conceput inițial pentru a superviza reconstrucția Fâșiei Gaza, însă ambițiile sale s-ar putea extinde la gestionarea altor conflicte globale. Mai multe state europene privesc inițiativa ca pe o posibilă încercare de a submina rolul ONU și au refuzat participarea.
Până în prezent, doar Bulgaria și Ungaria sunt state membre ale Uniunii Europene care au confirmat aderarea la acest organism, alături de alte țări din afara UE. Meloni a subliniat că, în contextul eforturilor de stabilizare a Orientului Mijlociu, este importantă o prezență italiană și europeană, chiar și într-un rol limitat.
Decizia Italiei reflectă echilibrul delicat dintre relația bilaterală cu Washingtonul și poziționarea comună a Uniunii Europene față de noua inițiativă americană.
Recomandate
Propunerea unui armistițiu pe 9 mai introduce un nou test politic pentru negocierile privind Ucraina , după ce președintele rus Vladimir Putin a avansat ideea unei încetări a focului chiar în ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste în 1945, potrivit Agerpres , care citează un anunț al Kremlinului . Kremlinul susține că inițiativa ar fi sprijinită și de președintele SUA, Donald Trump, conform aceleiași informări, atribuită de Agerpres agenției AFP. Din informațiile disponibile public în materialul Agerpres, nu reies detalii despre condițiile armistițiului, durata acestuia sau mecanismele de implementare și verificare. Articolul integral este marcat ca „acces restricționat”, astfel că nu pot fi extrase elemente suplimentare din sursa indicată. [...]
Trump spune că i-a propus lui Putin un armistițiu , într-o convorbire telefonică ce a atins atât războiul din Ucraina, cât și criza cu Iranul, potrivit Euronews . Miza practică a discuției, din perspectiva mediului de afaceri și a piețelor, este potențialul – încă incert – de reducere a riscului geopolitic care alimentează volatilitatea la energie și în lanțurile de aprovizionare. Convorbirea a durat „mai bine de o oră și jumătate”, conform lui Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus, citat de agenția rusă TASS . Ușakov a spus că Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea pentru un armistițiu de Ziua Victoriei, iar Donald Trump ar fi susținut inițiativa, în contextul semnificației istorice a sărbătorii. Ce a spus Trump despre Ucraina și Iran Donald Trump a afirmat că discuția a vizat în principal Ucraina, dar și Iranul, și că i-a sugerat lui Putin să încheie războiul. În același timp, Trump a indicat că Putin ar fi arătat interes să se implice pe tema uraniului îmbogățit, însă președintele american a spus că ar prefera ca acesta să se concentreze pe oprirea războiului din Ucraina. În declarațiile citate de Euronews, Trump a reiterat poziția SUA privind Iranul, spunând că nu va permite Teheranului să obțină arma nucleară și că nici Putin „nu vrea” acest lucru. Totodată, Trump a susținut că i-a propus liderului rus „un fel de armistițiu” și că „ar putea face asta”. „I-am sugerat un fel de armistițiu și cred că ar putea face asta.” Fricțiuni cu NATO , în contextul dosarelor Ucraina și Iran Trump s-a declarat din nou dezamăgit de NATO, afirmând că alianța nu a ajutat SUA în Orientul Mijlociu. El a spus că, deși NATO este „foarte implicată” în Ucraina, nu a reușit să facă lucrurile „așa cum ne-am fi dorit”, iar în privința Iranului „nu ne-au fost alături”. Separat, Euronews notează că Trump a transmis miercuri, pe Truth Social , un mesaj dur la adresa Iranului, pe fondul blocajului de câteva zile al discuțiilor dintre Washington și Teheran, trimițând la un articol anterior: Euronews . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, nu rezultă existența unui acord concret sau a unui calendar pentru un armistițiu; sunt prezentate declarații și intenții, inclusiv prin intermediul consilierului prezidențial rus. În lipsa unor pași operaționali confirmați, impactul imediat rămâne mai degrabă la nivel de semnal politic, cu potențial de influență asupra percepției de risc în regiune. [...]
Războiul cu Iranul începe să coste politic și economic în SUA , iar administrația Trump își apără strategia în fața Congresului, pe fondul scăderii sprijinului public și al scumpirii combustibililor, potrivit Agerpres . Secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a susținut într-o audiere tensionată că Statele Unite „nu s-au împotmolit” în conflictul declanșat pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului, conflict aflat acum sub armistițiu, în așteptarea unei soluții negociate. Relatarea este atribuită agenției Reuters. În Congres, democrații au criticat decizia președintelui republican Donald Trump de a porni războiul, iar congresmanul democrat John Garamendi l-a descris drept o „mlaștină” și un „dezastru politic și economic la toate nivelurile”. Hegseth a respins acuzațiile și a atacat verbal opoziția. „Numiți asta o mlaștină, oferind propagandă inamicilor noștri? Să vă fie rușine pentru această afirmație!” Presiunea internă: combustibili mai scumpi și sprijin public în scădere Agerpres notează că popularitatea lui Donald Trump a scăzut de la declanșarea conflictului, care a avut printre efectele economice creșterea prețurilor la combustibili. În același timp, potrivit unor sondaje Reuters/Ipsos citate în material, doar 34% dintre americani aprobă în prezent implicarea SUA în război, în scădere de la 36% la jumătatea lunii aprilie și 38% la jumătatea lunii martie. Audierea lui Hegseth a fost prima în fața Congresului de la începutul conflictului, iar schimbul de replici indică o intensificare a confruntării politice interne pe tema costurilor și a direcției războiului, în condițiile în care armistițiul lasă deschisă miza negocierilor. [...]
Perspectivele unei blocade prelungite asupra porturilor iraniene mențin presiunea pe piața petrolului și pe rutele comerciale , după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Teheranului „să se deștepte” și să semneze un acord, potrivit Reuters . Trump a transmis mesajul într-o postare pe Truth Social , pe fondul blocajului negocierilor pentru încheierea conflictului și după ce The Wall Street Journal a relatat, citând oficiali americani, că liderul de la Casa Albă le-ar fi cerut colaboratorilor să se pregătească pentru o blocadă de durată a porturilor Iranului, ca instrument de forțare a capitulării Teheranului. Efect imediat: petrol mai scump, risc prelungit pe Strâmtoarea Hormuz În piață, riscul unei perturbări mai lungi a fluxurilor energetice a împins cotațiile în sus: petrolul Brent a urcat cu aproape 3% miercuri și a atins un maxim al ultimei luni, pe temerile că o blocadă extinsă ar prelungi întreruperile de aprovizionare. Conflictul a afectat deja rutele globale de comerț și a aruncat piețele de energie în turbulențe. În paralel, Teheranul a blocat în mare parte transporturile prin Strâmtoarea Hormuz (un punct îngust de tranzit esențial pentru aprovizionarea globală cu energie) pentru toate navele, cu excepția celor proprii, de la începutul războiului, iar SUA au început luna aceasta să blocheze nave iraniene. Pârghia economică: presiune pe exporturile de petrol și pe economia Iranului Potrivit relatării WSJ, Trump ar fi ales să continue să „strângă” economia Iranului și exporturile sale de petrol prin blocadă, considerând că alternativele – reluarea bombardamentelor sau renunțarea la conflict – ar implica riscuri mai mari. Semnalele de stres economic în Iran se acumulează. Moneda iraniană a coborât miercuri la un minim istoric de 1.810.000 riali pentru un dolar, a relatat agenția Iranian Student News Agency (ISNA), pe fondul cererii de valută care s-a acumulat în șase săptămâni de lupte și care ajunge acum pe piața liberă. ISNA a mai spus că rialul și-a pierdut aproape 15% din valoare în ultimele două zile. Banca centrală a indicat o inflație de 65,8% pentru luna iraniană 20 martie–20 aprilie, trend care ar putea fi agravat de deprecierea monedei. Negocierile rămân blocate, iar miza nucleară domină disputa Trump a repetat că Iranul nu poate avea armă nucleară, însă nu a explicat ce ar însemna concret un „acord nenuclear”. Iranul cere un fel de recunoaștere din partea SUA a dreptului de a îmbogăți uraniu pentru scopuri civile și declară că deține aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% – material care ar putea fi folosit pentru mai multe arme nucleare dacă ar fi îmbogățit suplimentar. Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului de două luni – suspendat din 8 aprilie printr-un acord de încetare a focului – ar amâna discuția despre programul nuclear până la încheierea formală a conflictului și rezolvarea problemelor de transport maritim. Această abordare nu corespunde cererii lui Trump ca tema nucleară să fie discutată de la început. Context politic: presiune internă în SUA și schimbări de putere la Teheran Reuters notează că Trump se confruntă cu presiune internă pentru a încheia războiul, pe fondul creșterii prețurilor la benzină. Un sondaj Reuters/Ipsos arată că 34% dintre americani aprobă performanța sa, în scădere de la 36% în sondajul anterior, acesta fiind cel mai redus nivel al mandatului curent. În Iran, mai mulți lideri politici și militari de rang înalt, inclusiv liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, au fost uciși în lovituri SUA-Israel, iar avansarea fiului său rănit, Mojtaba, pentru a-l înlocui ar fi transferat mai multă putere către comandanți radicali ai Gardienilor Revoluției, potrivit unor oficiali iranieni și analiști citați de Reuters. Ce urmează Pe termen scurt, riscul principal pentru economie rămâne legat de durata și intensitatea restricțiilor asupra transportului maritim și a exporturilor de petrol: o blocadă prelungită ar menține prima de risc în prețul țițeiului și ar alimenta costuri mai mari pentru transport și energie. În lipsa unui progres în negocieri, piața va continua să reacționeze la semnalele politice privind extinderea blocadei și la evoluțiile din Strâmtoarea Hormuz. [...]
Donald Trump a cerut pregătirea unei blocade prelungite împotriva Iranului, cu țintă directă pe exporturile de petrol , într-un moment în care discuțiile Washington–Teheran sunt blocate, potrivit Agerpres . Miza imediată este creșterea presiunii asupra economiei iraniene prin măsuri care ar afecta infrastructura portuară și, implicit, fluxurile comerciale. Într-un mesaj publicat pe Truth Social , Trump a transmis că iranienii „au interesul să devină inteligenți repede” și a susținut că Iranul „nu știe cum să semneze un acord non-nuclear”. Postarea a fost însoțită de un fotomontaj cu comentariul „S-a terminat cu rolul de băiat bun!”. Blocada, instrumentul preferat pentru a lovi economia și petrolul Cotidianul Wall Street Journal , citând responsabili americani, scrie că președintele SUA și-a însărcinat consilierii să pregătească o „blocadă prelungită” împotriva Iranului. Potrivit acelorași surse, Trump ar fi spus într-o reuniune de criză, luni, că vrea să continue presiunile asupra economiei iraniene și a exporturilor sale de petrol prin blocarea infrastructurilor portuare iraniene. Aceiași responsabili, citați de Wall Street Journal, afirmă că Trump ar fi evaluat că alte opțiuni — reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict — ar implica riscuri mai mari decât menținerea blocadei. Strâmtoarea Ormuz și „pachetul” propus de Teheran Pe fondul acestui blocaj, SUA își exprimă scepticismul față de o nouă propunere a Teheranului privind deblocarea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca fiind „cvasi-paralizată”. Potrivit unui articol de pe site-ul american Axios, preluat de agenția oficială iraniană Irna, propunerea ar viza redeschiderea strâmtorii și încheierea războiului, urmând ca dosarul nuclear să fie negociat ulterior. Pentru SUA și Israel, însă, subiectul nuclear rămâne central, conform informațiilor citate de Agerpres. [...]
Europa riscă o nouă rundă de scumpiri la energie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu , iar efectele s-ar putea întinde pe luni sau chiar ani, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Mediafax . Într-un discurs susținut în Parlamentul European, la Strasbourg, von der Leyen a spus că au trecut „exact două luni” de la izbucnirea noului război din Orientul Mijlociu și că, după săptămâni de violențe, se conturează o acalmie. Ea a adăugat că UE își dorește ca încetarea focului „din Iran și din Liban” să se mențină, cu obiectivul final de a reveni la pace și stabilitate prin mijloace diplomatice. Presiune pe energie și lanțuri de aprovizionare Șefa Comisiei Europene a legat riscurile pentru Europa de tensiunile din piața energiei și de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz , rută esențială pentru transportul comercial global. În materialul citat, blocajul este pus în legătură cu conflictul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iranul, pe de altă parte. Creșterea prețurilor la petrol și gaze alimentează temeri privind penurii de produse considerate esențiale, inclusiv combustibil pentru aviație și îngrășăminte, potrivit aceleiași surse. „A doua criză majoră a energiei” în patru ani Von der Leyen a avertizat că impactul conflictului poate fi de durată: „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile.” Ea a spus că energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European și a descris situația drept „a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani”. Concluzia prezentată de președinta Comisiei: Europa nu își poate permite să depindă „excesiv” de energia importată. Costul suplimentar invocat: peste 27 mld. euro în 60 de zile În discurs, von der Leyen a indicat și un impact financiar direct: în „doar 60 de zile” de conflict, „factura” UE pentru importurile de combustibili fosili ar fi crescut cu „peste 27 de miliarde de euro” (aprox. 135 miliarde lei), „fără a obține nici măcar o moleculă de energie suplimentară”. În acest context, ea a susținut că direcția de urmat este reducerea dependenței de combustibili fosili importați și stimularea aprovizionării cu energie produsă local, „accesibilă și curată”. [...]
