Tag: educatie financiara
Știri despre „educatie financiara”
BNR: doar 70% dintre români au cont bancar - decalaj mare față de media UE de 94%
BNR arată că România are cel mai scăzut grad de incluziune financiară din UE, la 71% , potrivit Ziarul Financiar , care citează date din Raportul asupra stabilității financiare. Media Uniunii Europene este de 94%, iar în Bulgaria, Ungaria și Polonia peste 80% dintre adulți au conturi bancare. Datele BNR indică faptul că aproximativ 70% dintre românii de peste 15 ani au un cont bancar sau la o instituție financiară similară. Diferența față de media UE sugerează o parte importantă a populației rămasă în afara circuitului financiar formal, cu efecte directe asupra economisirii, accesului la credit și utilizării plăților electronice. Un indicator strâns legat de incluziunea financiară este intermedierea financiară, adică ponderea creditelor și a activelor bancare în economie. România este și aici pe ultimul loc în UE, cu credite de circa 25-27% din PIB și active bancare de aproximativ 50% din PIB, conform BNR. Cauzele țin în primul rând de factori socio-economici. Veniturile mai mici și munca în zona informală reduc utilitatea percepută a unui cont bancar și capacitatea de a menține relații stabile cu o bancă (încasări recurente, economii, eligibilitate pentru credit). În plus, o parte a populației rămâne orientată către numerar, inclusiv din motive de control al cheltuielilor sau de evitare a costurilor asociate serviciilor bancare. Un alt determinant este diferența urban–rural și accesul inegal la infrastructură și servicii. În zonele cu densitate redusă, prezența fizică a băncilor și a rețelelor de acceptare a plăților poate fi mai slabă, ceea ce face mai puțin atractivă deschiderea și utilizarea unui cont. În practică, când utilizarea contului nu aduce beneficii imediate (plăți, încasări, servicii), contul rămâne fie nefolosit, fie nici nu este deschis. Educația financiară și încrederea în instituții sunt, de asemenea, factori relevanți. În lipsa unor cunoștințe minime despre produse (cont curent, card, comisioane, siguranța depozitelor), decizia de a intra în sistemul bancar este amânată, iar episoadele de instabilitate economică din trecut pot alimenta preferința pentru numerar și reticența față de contracte financiare. Componenta politică și de politici publice contează prin modul în care statul își plătește obligațiile și colectează veniturile. Când plățile sociale, salariile și taxele nu sunt împinse consecvent spre canale bancare, stimulentul de a avea cont scade. La fel, dacă digitalizarea serviciilor publice avansează lent, populația are mai puține motive să folosească instrumente financiare moderne în relația cu administrația. Efectele unei incluziuni financiare scăzute se văd în costuri mai mari pentru populație și economie: plăți mai lente și mai scumpe, acces mai dificil la creditare și o capacitate redusă de a amortiza șocuri (prin economisire sau asigurare). Pentru companii, o bază mai mică de clienți bancarizați limitează extinderea plăților electronice și poate frâna formalizarea unor activități. La nivel macroeconomic, legătura dintre incluziune și intermediere este importantă: o populație mai puțin bancarizată înseamnă depozite mai puține și o cerere mai mică pentru produse de creditare, ceea ce poate contribui la menținerea ponderilor reduse ale creditului și activelor bancare în PIB. BNR notează explicit că situația incluziunii „se reflectă și în cel mai redus nivel al intermedierii financiare dintre statele Uniunii”. În termeni de indicatori-cheie, pentru determinanții incluziunii financiare, datele citate de BNR conturează două repere majore: ponderea populației cu cont (71% în România față de 94% media UE) și nivelul intermedierii financiare (credite 25-27% din PIB, active bancare circa 50% din PIB). Diferențele față de UE și față de țările din regiune sugerează că, dincolo de evoluția economică, contează și politicile care cresc utilitatea contului în viața de zi cu zi și reduc barierele de acces, în special pentru grupurile cu venituri mici și pentru zonele slab deservite. [...]
România, piață-țintă pentru BingX; inițiative de educație financiară și dialog public despre crypto
BingX spune că România devine o piață importantă pentru adopția criptomonedelor potrivit Digi24 , în contextul în care platforma anunță o creștere accelerată la nivel global și își leagă extinderea de inițiative de educație financiară și de investiții în inteligență artificială. BingX, exchange de criptomonede și companie Web3 axată pe inteligență artificială, afirmă că a depășit în 2025 pragul de 40 de milioane de utilizatori, după ce și-ar fi dublat baza de clienți într-un singur an. Compania indică și un volum maxim de tranzacționare pe 24 de ore de peste 26 de miliarde de dolari, pe fondul maturizării pieței activelor digitale. În această evoluție, BingX susține că industria începe să se mute de la simpla creștere a volumelor către educație financiară, protecția utilizatorilor și participare responsabilă pe piețele crypto. Mesajul este folosit ca argument pentru o prezență mai activă în regiuni considerate în creștere. România este prezentată drept o „regiune-cheie” pentru adopția crypto, pe fondul interesului mai mare pentru alternative la instrumentele financiare tradiționale. Pentru companie, piața locală ar fi nu doar un spațiu de expansiune, ci și unul strategic pentru inițiative de educație financiară și pentru dialog public despre criptomonede. Vivien Lin , director de produs la BingX, afirmă că România ar evolua mai rapid decât multe piețe la nivel global în privința adopției criptomonedelor și a implicării utilizatorilor. Ea descrie utilizatorii români ca fiind mai practici, mai deschiși la învățare și mai dispuși să experimenteze cu instrumente și platforme noi, cu interes pentru tehnologie și utilizări concrete, nu doar pentru variațiile de preț pe termen scurt. Ca exemplu de implicare locală, BingX menționează susținerea unui talk-show educațional despre criptomonede difuzat în prime-time la televiziune în România, un demers pe care îl prezintă ca rar în industria globală a exchange-urilor. Compania leagă această direcție de obiectivul de a aduce educația financiară și conceptele Web3 într-un cadru accesibil publicului larg și de a încuraja un dialog responsabil, dincolo de speculație. În paralel, BingX anunță alocarea a 300 de milioane de dolari pentru integrarea inteligenței artificiale, pe care o numește un motor central de creștere. Compania spune că a lansat deja două instrumente de tranzacționare bazate pe inteligență artificială, menite să îmbunătățească deciziile utilizatorilor și eficiența tranzacționării, inclusiv prin interpretarea datelor de piață și gestionarea riscului în medii volatile. Fondată în 2018, BingX se descrie ca un exchange global care oferă produse precum tranzacționare spot, derivate și copy-trading, adresându-se utilizatorilor de la începători la profesioniști, cu accent pe o experiență de tranzacționare sigură și orientată spre încredere. [...]