Știri
Știri din categoria Politică monetară
Planul politic pentru adoptarea euro intră în faza de „foaie de parcurs”, dar România e departe de criterii, potrivit Economedia. Președintele Nicușor Dan spune că există un acord politic pentru trecerea la moneda unică, iar viitorul Guvern, „indiferent de compoziția sa politică”, împreună cu Banca Națională a României, ar urma să elaboreze în următorii ani pașii necesari.
„Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro.”
Unghiul cu miză economică este însă decalajul dintre intenția politică și starea actuală a economiei: România nu îndeplinește, în prezent, criteriile economice necesare adoptării euro, cu excepția criteriului datoriei publice, conform Raportului de convergență pentru 2026 al Comisiei Europene, citat de Economedia.
Raportul Comisiei Europene arată că România nu respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația privind funcționarea BNR nu este pe deplin compatibilă cu normele UE privind uniunea economică și monetară.
Principalele puncte din evaluare:
Din declarația președintelui rezultă că următorul pas ar fi elaborarea unei foi de parcurs de către viitorul Guvern și BNR. În același timp, evaluarea Comisiei Europene indică faptul că, înainte de o țintă realistă de adoptare, România ar trebui să reducă semnificativ inflația și deficitul și să avanseze pe componenta de stabilitate a cursului (inclusiv prin intrarea în ERM II), precum și pe compatibilitatea legislației privind banca centrală cu cerințele UE.
Recomandate
BNR avertizează că riscurile pentru cursul leu/euro rămân ridicate , pe fondul „deficitelor gemene” încă mari (deficit bugetar și deficit de cont curent) și al incertitudinilor politice interne, într-un context extern volatil marcat de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Profit . Banca centrală notează, în minuta Consiliului de Administrație, că fluctuația aversiunii globale față de risc și așteptările privind politica monetară a marilor bănci centrale pot amplifica presiunile asupra monedei naționale. În același timp, membrii Consiliului indică drept factor intern major „ deficitele gemene încă mari”, alături de incertitudinile generate de situația politică. „Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate”, au susținut membrii Consiliului, invocând atât contextul extern, cât și deficitele și incertitudinile interne. Ce semnale dă BNR despre piața financiară și curs În a doua jumătate a trimestrului II 2026, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ constante, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au continuat o ajustare descrescătoare, însă „lent” și pe o traiectorie „moderat sinuoasă”, în același context de risc geopolitic și incertitudine internă. Pe piața valutară, cursul leu/euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă de la mijlocul trimestrului II și a rămas apoi pe un palier doar ușor inferior celui atins la început de mai. În paralel, raportul leu/dolar a rămas pe o traiectorie general crescătoare, pe fondul aprecierii monedei americane pe piețele internaționale. Miza pentru costurile de finanțare: stabilitate politică și corecție fiscală BNR leagă direct stabilitatea cursului și costurile de finanțare din economie de stabilitatea politică și de continuarea corecției fiscale, în linie cu planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană. O astfel de traiectorie ar putea contribui și la ajustarea treptată a deficitului de cont curent, cu efect favorabil asupra primei de risc suveran (costul perceput de investitori pentru a finanța statul), implicit asupra costurilor de finanțare pentru economie. Totodată, membrii Consiliului atrag atenția că rămân incertitudini legate de măsurile care ar putea fi adoptate pentru menținerea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă, compatibilă cu planul convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv. Inflația: scădere în T3, dar cu riscuri pe termen scurt Potrivit noilor date și analize discutate în Consiliu, rata anuală a inflației ar urma să scadă ușor în iunie, iar în trimestrul III 2026 să consemneze o scădere „substanțială”, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. Față de prognoza din mai 2026, care indica 10,3% în iunie și o coborâre la 5,5% în decembrie 2026 și 2,7% în martie 2028, BNR arată că valorile probabil atinse în perspectiva apropiată ar putea fi „ceva mai ridicate”, influențate recent mai ales de majorarea chiriilor pentru locuințele de stat. În privința riscurilor dinspre ofertă, balanța rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, din cauza incertitudinilor privind cotațiile gazelor naturale și ale altor materii prime, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al șocului energetic global. BNR menționează însă și factori potențial favorabili, precum ajustarea descendentă a cotației petrolului în iunie și indicii privind un an agricol bun. Activitatea economică: redresare ușoară, dar sub așteptările anterioare Noile evaluări indică o redresare ușoară a activității economice în trimestrele II și III 2026, dar mai modestă decât în prognoza precedentă. BNR menționează o posibilă ameliorare în termeni anuali în trimestrul II, susținută în principal de redinamizarea formării brute de capital fix (investiții) și, într-o anumită măsură, de consumul privat, în timp ce contribuția exportului net ar putea scădea ușor. În acest tablou, banca centrală consideră esențială absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, pentru a contrabalansa parțial efectele consolidării bugetare și ale șocurilor externe și pentru susținerea reformelor structurale. [...]
BNR ar putea amâna până în S2/2027 un ciclu modest de tăieri de dobândă , pe fondul unei inflații încă ridicate și al unei dezinflații așteptate abia după disiparea efectului temporar al șocului prețurilor la energie, potrivit unei analize citate de Ziarul Financiar . Analiștii UniCredit estimează că inflația din România ar putea scădea brusc de la mijlocul lui 2026, iar combinația dintre prețuri la energie în scădere și cererea slabă a consumatorilor ar urma să împingă inflația mai jos și în a doua jumătate a lui 2027. În acest scenariu, politica monetară ar reflecta „atenuarea preconizată a perspectivelor inflației”, după ce trece efectul temporar al șocului energetic. Ce înseamnă pentru costul finanțării în lei Mesajul central al prognozei este că relaxarea monetară ar veni târziu și ar fi „modestă”, ceea ce sugerează o perioadă prelungită cu dobânzi ridicate în lei. În prezent, dobânda-cheie este 6,5% și a rămas la acest nivel de doi ani, în condițiile persistenței inflației, notează publicația. În regiune, comparația scoate în evidență poziția mai restrictivă a României: Ungaria are dobânda-cheie la 6%, Serbia la 5,75%, iar Polonia și Cehia la 3,75%, conform datelor băncilor centrale citate. Context regional: cine taie dobânzile mai devreme În raportul macroeconomic trimestrial pentru T2/2026, UniCredit anticipează că banca centrală a Ungariei va continua probabil să reducă ratele dobânzilor în 2026, în timp ce decidenții din Polonia, România și Serbia ar urma să aștepte până în a doua jumătate a lui 2027 pentru a începe cicluri „modeste” de relaxare. Pentru Cehia, banca ar inversa probabil în 2027 creșterea ratelor dobânzilor din 2026. De ce contează: inflația rămâne constrângerea principală România are, potrivit articolului, cea mai mare inflație din regiune, „de aproape 11%”, după ce inflația „s-a apropiat din nou de 11% în aprilie”. În acest context, o eventuală reducere a dobânzii-cheie este condiționată de o dezinflație mai convingătoare, iar calendarul indicat de UniCredit împinge începutul relaxării spre S2/2027. [...]
BCE deschide din trimestrul IV o linie de lichiditate de până la 50 mld. euro pentru bănci din afara zonei euro , un mecanism care le poate oferi finanțare de urgență în moneda unică și, implicit, poate întări utilizarea euro în afara uniunii monetare, potrivit Economica . Facilitatea permite băncilor participante să primească lichiditate de până la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 mld. lei), sub forma unor împrumuturi garantate cu active de înaltă calitate denominate în euro. Banca Centrală Europeană arată că băncile centrale implicate vor putea folosi „flexibilitatea fondurilor EUREP” fără restricții prealabile, iar după finalizarea procesului de integrare vor putea efectua retrageri din trimestrul IV. De ce contează: acces la euro în situații de stres și stimulent pentru folosirea monedei unice Analiștii citați de publicație consideră că mecanismul de siguranță al BCE oferă băncilor din afara zonei euro acces la finanțare de urgență în euro „în momentele dificile” și consolidează stimulentele pentru utilizarea monedei unice. Context: „momentul global al euro” și competiția cu dolarul Inițiativa este prezentată ca parte a eforturilor mai ample ale președintei BCE, Christine Lagarde , de a valorifica ceea ce a numit „momentul global al euro”, într-un context în care politicile economice ale președintelui SUA, Donald Trump, „pun sub semnul întrebării dominația îndelungată a dolarului”, conform aceleiași surse. [...]
Banca Rusiei a redus dobânda-cheie la 14% , într-o mișcare care semnalează presiuni tot mai mari pe creșterea economică, chiar dacă inflația accelerează, potrivit Economica . Decizia a surprins piața: majoritatea analiștilor intervievați de Reuters se așteptau la menținerea ratei la 14,25%. Tăierea dobânzii vine în contextul în care banca centrală și-a înrăutățit estimările pentru PIB-ul Rusiei din acest an, la un interval de creștere între 0% și 1%, de la 0,5%–1,5% anterior. În același timp, instituția a revizuit în sus prognoza de inflație pentru 2026, la 6%–7%, față de 4,5%–5,5% în estimarea precedentă, conform Agerpres. Inflație mai mare, dar semne de încetinire economică În comunicatul citat, Banca Rusiei arată că economia a crescut „într-un ritm moderat” în trimestrul al doilea din 2026, însă scumpirile și așteptările inflaționiste mai ridicate din vară sunt puse „în principal” pe seama unor „factori excepționali”. Printre acești factori, banca centrală indică perturbări în aprovizionarea cu combustibili, după atacuri cu drone ucrainene asupra unor rafinării mari, care au dus la cozi la benzinării și la prețuri mai ridicate. Totodată, loviturile care au vizat retailerul online Wildberries au afectat consumul. Ce arată datele recente despre prețuri și combustibili Datele de inflație indică o accelerare în iunie: indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,9% în iunie, după 0,2% în mai; inflația anuală a ajuns la 6%, de la 5,3% în luna precedentă; prețul benzinei a urcat cu până la 16% de la începutul anului; așteptările inflaționiste au crescut în iulie la cel mai ridicat nivel din martie 2022. În ansamblu, reducerea dobânzii, concomitent cu revizuirea în sus a prognozei de inflație și în jos a celei de creștere, sugerează că banca centrală încearcă să limiteze deteriorarea activității economice, într-un context în care șocurile de ofertă (în special pe combustibili) continuă să alimenteze scumpirile. [...]
Christine Lagarde spune că rămâne la conducerea BCE cel puțin și în 2027, reducând incertitudinea de pe piețe și încercând să închidă speculațiile despre o plecare anticipată, potrivit HotNews . Într-o conferință de presă de joi, după decizia Băncii Centrale Europene de a menține nemodificate cele trei dobânzi reprezentative, Lagarde a folosit o metaforă pentru a transmite că își continuă mandatul: „când sunt nori la orizont, căpitanul rămâne pe navă”. Ea a adăugat explicit: „Nu o să mă vedeți plecând înainte de 2027”. Totuși, întrebată să se angajeze că își va duce mandatul până la capăt (octombrie 2027), Lagarde a spus că nu îi place să fie „îngrădită”, păstrând o nuanță de ambiguitate privind finalul exact al mandatului. Contextul declarațiilor vine după ce, pe 3 iulie, Lagarde afirmase că nu exclude posibilitatea de a părăsi președinția BCE înainte de termen pentru a aduce „o voce europeană” în dezbaterea prezidențială din Franța. Întrebată atunci dacă ar susține un candidat sau ar candida ea însăși, a răspuns inițial „O să mă gândesc la asta”, apoi s-a corectat: „Nu, glumesc. Nu cred că este pe ordinea de zi”. Următoarele alegeri prezidențiale din Franța sunt programate pe 18 aprilie și 2 mai 2027. [...]
Banca Națională a Ungariei își creează spațiu pentru noi tăieri de dobândă în vară , pe fondul unei inflații mai bune decât anticipa și al unor prime de risc în scădere, potrivit Economica . Mesajul băncii centrale este că relaxarea monetară poate continua, dar va depinde de datele viitoare privind inflația și de stabilitatea pieței valutare. Consiliul de politică monetară al MNB arată că „evoluțiile privind inflația au fost mai favorabile decât în scenariul de bază”, iar „primele de risc au fost mai scăzute”, ceea ce „a permis o marjă de manevră”. În acest context, instituția indică explicit posibilitatea unor noi reduceri ale dobânzilor „în această vară”, dacă tendințele favorabile persistă, decizia urmând să fie luată după publicarea datelor de inflație. Ce condiții pune banca centrală pentru următorii pași MNB leagă evaluarea riscurilor de câteva teme care pot influența percepția investitorilor asupra Ungariei: așteptările privind strategia fiscală; perspectiva adoptării euro; evoluțiile conflictului din Orientul Mijlociu. În comunicat, banca centrală subliniază și rolul stabilității pieței financiare interne, „în special a pieței valutare”, ca ancoră pentru așteptările inflaționiste și, implicit, pentru atingerea stabilității prețurilor. Decizie unanimă și așteptări din piață Guvernatorul MNB, Mihály Varga , a declarat că decizia privind dobânda a fost luată în unanimitate și că nu au fost discutate alte opțiuni. Analiștii de la Equilor apreciază că reducerea cu 25 de puncte de bază era așteptată și că o nouă reducere ar putea fi anunțată în vară, dacă se mențin tendințele favorabile. [...]
