Știri
Știri din categoria Politică monetară
BNR nu vede motive să schimbe mecanismul de calcul al ROBOR doar pe baza unor „supoziții”, în pofida anchetei Consiliului Concurenței și a amenzii-record aplicate celor 10 bănci participante la fixing, potrivit Ziarul Financiar. Mesajul băncii centrale este că regulile actuale sunt aliniate reglementărilor locale și internaționale, iar transparența cotațiilor rămâne un element-cheie pentru funcționarea pieței monetare.
Victor Andrei, director în Direcția Operațiuni de Piață din BNR, a spus la Academia de Studii Economice (ASE) că, „atâta timp cât mecanismul nu încalcă nicio reglementare, nici locală, nici internațională”, nu vede de ce ar fi schimbat „pe supoziții”. Declarațiile vin în contextul în care Consiliul Concurenței a anunțat pe 7 iunie că a amendat cele 10 bănci implicate în stabilirea ROBOR cu 3,73 mld. lei (710 mil. euro), cumulat, pentru că în perioada fixingului ar fi schimbat informații confidențiale.
Din perspectiva BNR și a participanților la discuția de la ASE, miza este păstrarea unui mecanism care susține „price discovery” (formarea prețului prin informație disponibilă în piață) și care, în practică, este folosit ca reper pentru o parte importantă a dobânzilor din economie.
Andrei a argumentat că potențiala manipulare a cotațiilor ar fi „aproape imposibilă”, inclusiv pentru că există un ecart maxim între bid și offer (diferența dintre cotația de cumpărare și cea de vânzare) introdus în 2007, ceea ce ar obliga o bancă să-și asume riscuri și pierderi dacă ar încerca să împingă artificial nivelul ROBOR. În plus, din calcul sunt excluse cotațiile minime și maxime, tocmai pentru a reduce expunerea la variații nejustificate.
La eveniment a fost prezentat un studiu realizat de ASE în parteneriat cu Raiffeisen Bank, care concluzionează că ROBOR urmărește politica monetară a BNR, iar eventualele deviații sunt temporare. Profesorul Radu Ciobanu (prodecan FABBV, membru al echipei de realizare a studiului) a explicat că există „o legătură stabilă pe termen lung între ROBOR și rata dobânzii de politică monetară”, iar abaterile sunt corectate ulterior către un nivel de echilibru.
Studiul indică și factori care pot explica deviațiile ROBOR față de reperul dat de dobânda-cheie, între care lichiditatea din sistemul bancar, utilizarea facilităților BNR, presiunile inflaționiste, riscul suveran și condițiile generale de piață. Analiza folosește serii lunare pentru perioada ianuarie 2018–martie 2026.
Întrebat dacă autoritatea de concurență a fost în contact cu banca centrală pe parcursul investigației, Victor Andrei a spus că BNR a primit spre final o listă de întrebări la care a răspuns „cât de detaliat” a putut.
Separat, în discuțiile de la ASE au fost reluate argumente în favoarea transparenței: Andrei a comparat nevoia de afișare a cotațiilor cu afișarea prețurilor la benzinării, susținând că vizibilitatea prețurilor în interbancar este un avantaj, nu un dezavantaj.
Virgil Dascălescu, șef serviciu în Direcția Stabilitate Financiară din BNR, a afirmat că băncile nu își fac profitul din „manipularea indicilor”, ci din gestiunea riscului de credit, eficiență operațională și digitalizare, punctând și rolul încrederii în stabilitatea sectorului.
În același cadru, Florian Libocor (AAFBR) a descris BNR drept un „termometru al economiei”, în sensul că deciziile de politică monetară transmit semnale către băncile comerciale, iar „prețul banilor” (inclusiv ROBOR) este sensibil la inflație, cerere și condițiile macroeconomice.
Din informațiile prezentate, nu rezultă o decizie a BNR de a modifica regulile ROBOR ca urmare directă a investigației Consiliului Concurenței. Poziția exprimată public este că mecanismul rămâne valid atât timp cât respectă reglementările, iar discuția se mută, cel puțin deocamdată, în zona de interpretare a faptelor din anchetă și a modului în care transparența și regulile de piață pot coexista cu cerințele de concurență.
Recomandate
Conducerea BNR avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot afecta independența politicii monetare , într-un moment în care Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci la stabilirea indicelui, potrivit Economedia . Cristian Popa , membru al Consiliului de administrație al BNR, a susținut că ROBOR s-a poziționat „în ultimii 30 de ani” în jurul ratei-cheie, în interiorul coridorului format de facilitatea de depozit și cea de credit, iar evoluția lui trebuie citită împreună cu contextul macroeconomic și cu lichiditatea din piață. În opinia sa, creșterea ROBOR din 2021–2022 a fost sincronizată cu mișcări similare din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) și cu majorările de dobândă operate de marile bănci centrale, pe fondul inflației. De ce contează: ancheta de concurență riscă să se suprapună peste deciziile de dobândă Oficialul BNR a argumentat că ROBOR a crescut „în mare parte” pentru că banca centrală a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația, în cadrul mandatului de stabilitate a prețurilor. În acest context, căutarea unor „vinovați” pentru creșterea ROBOR ar pune în discuție independența băncii centrale, pe care Popa o descrie drept esențială pentru stabilirea dobânzilor și, implicit, pentru controlul inflației. „Ne afectează pe noi, la Banca Centrală, pentru că se pune în discuţie, până la urmă, independenţa băncii centrale.” Cum descrie BNR mecanismul ROBOR: indice „transparent”, format pe o piață Popa a insistat că ROBOR este un indice calculat zilnic „în mod transparent”, pe baza cotațiilor a 10 contributori, și a comparat formarea prețului cu mecanismele de pe bursă (cotații de cumpărare și vânzare). În aceeași logică, a spus că transparența și schimbul de informații sunt elemente structurale în formarea prețurilor pe piețele financiare și că mecanismele indicilor de referință nu ar trebui, prin ele însele, să ducă la prezumția unei coordonări anticoncurențiale. „Simplul fapt că o instituţie verifică ulterior dacă propriile cotaţii sunt afişate şi accesibile, nu demonstrează existenţa unor practici anticoncurenţiale.” Context: investigația Consiliului Concurenței și pașii următori Investigația Consiliului Concurenței a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie; acestea au 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finele primului semestru, conform informațiilor prezentate. În aprilie, președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor și că eventualele amenzi ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. În același subiect, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis recent o poziție critică față de premisele anchetei și a avertizat că orice concluzie care ar trata creșterea ROBOR drept practică neconcurențială ar ajunge, implicit, să vizeze deciziile de politică monetară ale BNR. Pentru context suplimentar, Economedia trimite la articolul „BNR, săgeți către Consiliul Concurenței în ancheta ROBOR. Isărescu: Nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta? Ne apărăm, cu tărie, piața monetară” . [...]
BNR avertizează că, fără explicații suplimentare, decizia Consiliului Concurenței pe ROBOR poate alimenta așteptări nerealiste și controverse cu potențial de a afecta stabilitatea financiară și creditarea, potrivit Adevărul . Banca centrală cere clarificări privind concluziile investigației care a vizat activitatea unor bănci pe piața monetară și modul de stabilire a indicelui. BNR susține, într-un punct de vedere semnat de purtătorul de cuvânt Dan Suciu , că investigația se referă la o procedură tehnică „dificil de înțeles chiar și pentru specialiști” și amintește că autoritatea de concurență a precizat că „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”. Cu toate acestea, banca centrală spune că în spațiul public au apărut interpretări care pot distorsiona percepția asupra pieței financiare. De ce contează: riscul de confuzie în jurul ROBOR și al ratelor la credite BNR atrage atenția că lipsa unor explicații suplimentare poate genera „controverse neîntemeiate” și „așteptări nerealiste”, cu efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare. În acest context, instituția invocă declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, potrivit cărora diferența analizată în investigație ar fi de ordinul „fracțiunilor de procent” față de un nivel considerat corect al ROBOR. Banca centrală notează însă că, în dezbaterea publică, au apărut afirmații potrivit cărora ROBOR ar fi crescut cu „mai multe procente” din cauza comportamentului băncilor, fiind invocată evoluția de la aproximativ 1,25% la peste 8% în intervalul 2021–2023. BNR reamintește că a explicat în repetate rânduri creșterea dobânzilor din acea perioadă, pe fondul inflației globale și al majorării ratelor dobânzilor în multe economii din regiune, și că ROBOR evoluează, de regulă, în jurul dobânzii de politică monetară, cu variații de aproximativ un punct procentual. Cele trei clarificări cerute de BNR Consiliului Concurenței În documentul citat, BNR formulează trei întrebări pe care consideră că autoritatea de concurență ar trebui să le lămurească: Relația dintre regulile pieței monetare și concluziile investigației: dacă normele și procedurile sunt considerate corecte și respectate, BNR cere să se explice ce prevederi din legislația concurenței ar fi fost încălcate, cum și dacă există contradicții între normele pieței și legislația concurenței. Schimbul de informații între participanți: BNR amintește că, potrivit conducerii Consiliului Concurenței, nu a fost identificat un „cartel clasic”, dar au fost invocate schimburi de informații sensibile/confidențiale sau un nivel prea ridicat de transparență; banca centrală cere explicații despre relevanța acestor elemente din perspectiva concurenței. Metodologia pentru „fracțiunile de procent”: BNR solicită clarificarea modului în care a fost determinat nivelul ROBOR considerat corect și de ce aceeași analiză nu ar fi aplicabilă și perioadelor în care indicele a scăzut consistent. Context: sancțiuni mari și litigii probabile Poziția BNR vine după ce Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea băncilor participante la mecanismul de stabilire a ROBOR, în urma unei investigații care a vizat perioada 2019–2022. Autoritatea a indicat existența unor schimburi de informații sensibile între instituțiile de credit participante la procesul de fixing al ROBOR și a apreciat că acestea au afectat mediul concurențial de pe piața monetară. În material este menționat că amenzile depășesc 80 de milioane de lei, iar ulterior este indicat și un total de 3,73 miliarde de lei (aprox. 710 milioane de euro, adică aprox. 3,55 miliarde lei) ; articolul nu explică diferența dintre cele două valori. Totodată, mai multe bănci au anunțat că vor contesta în instanță decizia, iar în spațiul public au apărut discuții despre impactul asupra ratelor și despre eventuale despăgubiri, pe fondul faptului că decizia nu este definitivă și poate fi analizată de instanțe în anii următori. „Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită”, se arată în poziția semnată de Dan Suciu. Amenzile enumerate în articol Lista sancțiunilor prezentată în material include: Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei Banca Transilvania: 875,74 milioane lei OTP Bank România: 85,03 milioane lei ING Bank: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei Intesa Sanpaolo Bank România: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei [...]
BNR avertizează că o eventuală sancționare a mecanismului ROBOR ar atinge indirect autonomia politicii monetare , în condițiile în care indicele este încadrat strict între facilitățile băncii centrale și evoluează în jurul ratei-cheie, potrivit Economedia . Guvernatorul Mugur Isărescu respinge premisele investigației Consiliului Concurenței privind posibile înțelegeri între bănci la stabilirea ROBOR și spune că, dacă se susține că ROBOR a crescut dintr-o practică neconcurențială, atunci este vizată implicit și decizia BNR de a crește rata de politică monetară. Întrebat dacă BNR cooperează cu Consiliul Concurenței, Isărescu a răspuns: „Nu colaborăm. Mi-am spus punctul de vedere.” De ce contează: ancheta pe ROBOR se intersectează cu transmisia politicii monetare Guvernatorul argumentează că ROBOR nu este un indicator „liber”, ci unul „suprareglementat”, care „nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard”, într-un coridor de „plus-minus unu la sută față de rata de politică monetară”. În acest cadru, o acuzație că băncile ar fi „crescut ROBOR” pentru a majora costurile creditării ar ignora faptul că indicele a urmat majorarea ratei-cheie. Isărescu a formulat explicit legătura dintre ROBOR și rata stabilită de banca centrală: „Dacă tot timpul ROBOR a stat plus-minus unu în jurul ratei de politică monetară și rata de politică monetară pe care o stabilește BNR a crescut de la 1,5% la 7% și dumneata spui că a crescut ROBOR datorită unei practici neconcurențiale, înseamnă că te referi la Banca Națională, nu?” În aceeași logică, guvernatorul respinge distincția potrivit căreia ancheta „nu vizează BNR, ci ROBOR”, susținând că ROBOR este „un indicator al pieței monetare, controlate de BNR”. Ce instrumente spune BNR că are dacă ROBOR „iese din limite” Isărescu afirmă că, dacă indicele ar depăși coridorul definit de instrumentele BNR, există mecanisme de corecție, inclusiv intervenții prin comunicare publică („moral suasion” – influențarea pieței prin declarații) sau prin supraveghere. „Fie face guvernatorul o declarație și zice: «Măi, ați sărit calul.» (...) Sau trimit direcția de supraveghere și îi trage de ureche.” Guvernatorul a invocat și un precedent din 2008, când, potrivit relatării sale, BNR a intervenit în piață după ce unele bănci ar fi încercat să obțină lichiditate fără a avea titluri de stat necesare pentru accesarea facilității de depozit. Miza de reglementare: autonomia băncii centrale în cadrul UE Isărescu a invocat Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care interzice transmiterea de instrucțiuni către băncile centrale din Sistemul European al Băncilor Centrale. În interpretarea sa, dacă ROBOR a crescut ca urmare a creșterii ratei de politică monetară, atunci o sancțiune îndreptată spre mecanismul ROBOR ar afecta indirect autonomia instituției. „Ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. (...) Nu avem alt mecanism de a transmite politica monetară.” Unde este ancheta Consiliului Concurenței și ce urmează Investigația a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul investigației (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie, care au 30 de zile pentru observații, urmate de audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finalul primului semestru. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a spus că ancheta nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor – suspiciunea fiind că acestea nu ar fi cotat independent în procedura de fixing. Băncile vizate au transmis că s-au conformat prevederilor legale. [...]
BNR avertizează că venitul real al populației va fi lovit în S1/2026 de consolidarea bugetară și inflația ridicată , iar efectul se vede deja în slăbirea puterii de cumpărare și în scăderea PIB, potrivit Ziarul Financiar . În minuta ședinței de politică monetară din mai, banca centrală notează că puterea de cumpărare a continuat să se erodeze în primul trimestru din 2026, pe fondul încetinirii creșterii veniturilor și al nivelului încă înalt al inflației. În același timp, PIB-ul a scăzut, „mai ales pe seama descreșterii consumului privat”, ceea ce indică o frânare a principalului motor al economiei. Ce transmite BNR despre următoarele luni Mesajul central al BNR este că presiunea asupra veniturilor reale nu s-a încheiat. Instituția anticipează că activitatea economică va „resimți intens” în prima jumătate a anului impactul măsurilor de consolidare bugetară (adică reducerea deficitului prin tăieri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri fiscale) și al dinamicii ridicate a inflației, cu efect prioritar asupra venitului disponibil real al populației. Când ar putea veni redresarea și de ce contează BNR vede o redresare „ulterior, mai cu seamă în 2027”, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, în special cele din PNRR , dar și în contextul unei posibile detensionări a conflictului din Orientul Mijlociu și al revigorării cererii externe. „Activitatea economică se va redresa ulterior, mai cu seamă în 2027, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, îndeosebi a celor din programul PNRR, precum şi în contextul detensionării conflictului din Orientul Mijlociu şi al revigorării cererii externe.“ Pentru companii, semnalul este că cererea internă poate rămâne sub presiune pe termen scurt, într-un context în care consumul privat a început deja să tragă economia în jos, iar revenirea este împinsă mai degrabă spre 2027 decât spre finalul lui 2026. [...]
BNR prelungește perioada dobânzilor ridicate , menținând dobânda-cheie la 6,50% pe an, pe fondul unor riscuri de inflație care, în scenariul băncii centrale, urcă în trimestrul II și împing eventualele reduceri mai departe în timp, potrivit Banking News . Pentru debitori, mesajul implicit este că relaxarea costurilor de finanțare nu este iminentă, iar pentru companii și stat rămâne relevantă presiunea dobânzilor asupra creditării și finanțării deficitului. Decizia BNR: dobânzi neschimbate și rezerve minime obligatorii păstrate Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 15 mai 2026: menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an (nivel nemodificat din august 2024); menținerea dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an; menținerea dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit. Economiștii consultați de Bloomberg se așteptau în unanimitate la păstrarea dobânzii-cheie la 6,50%, conform articolului. Inflația „complică totul”: vârf în T2, scădere din vară, reintrare în țintă abia în 2027 În Raportul asupra inflației (ediția mai 2026) , aprobat de BNR în aceeași ședință, banca centrală indică o creștere a inflației în trimestrul II 2026 peste nivelurile anticipate anterior , în principal din: scumpirea combustibililor, pe fondul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu; efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie; liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici; eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază. BNR anticipează apoi o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 , odată cu epuizarea unor efecte (inclusiv eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și impactul majorării cotelor de TVA și a accizelor), urmată de o scădere graduală. Conform prognozei citate, inflația ar urma să reintre în intervalul țintei în trimestrul III 2027 , pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste, inclusiv din partea deficitului de cerere agregată. Ce semnal dă piaței: tăierile de dobândă, „puțin probabile” pe un orizont de un an În analiza citată, analiștii se așteaptă ca BNR să își revizuiască în sus prognoza de inflație, ceea ce „ar putea aduce un ton mai ferm („hawkish”)” la conferința de presă de la începutul săptămânii viitoare. BCR, la rândul său, a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,9% (de la 5,5% anterior și de la 3,7% cât estima la începutul anului) și anticipează o scădere accentuată a inflației pe timpul verii. În același context, banca consideră că eventualele reduceri de dobândă sunt puțin probabile în următoarele patru trimestre , potrivit articolului. Riscuri și context: leul, politica internă și șocurile energetice Materialul indică și o serie de incertitudini care pot influența deciziile viitoare: măsuri potențiale de consolidare bugetară, în contextul politic intern și al angajamentelor legate de procedura de deficit excesiv ; conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală, cu efecte posibile asupra puterii de cumpărare, profiturilor firmelor și percepției de risc (implicit costuri de finanțare); relevanța deciziilor de politică monetară ale BCE și Fed, precum și ale băncilor centrale din regiune. În analiza citată este menționată și o opțiune alternativă la creșterea dobânzilor: o gestionare mai strictă a lichidității prin sterilizarea excesului de lichiditate la nivelul ratei-cheie, ceea ce ar putea împinge în sus rata efectivă a BNR (menționată ca fiind la nivelul facilității de depozit, 5,50%). Totuși, aceeași analiză arată că o astfel de măsură nu este văzută „în acest moment” ca fiind pe masa deciziei și ar fi mai degrabă legată de preocupări privind slăbirea leului. Calendar: Raportul asupra inflației și următoarea ședință de politică monetară BNR va prezenta public Raportul trimestrial asupra inflației (ediția mai 2026) într-o conferință de presă pe 19 mai 2026, ora 11:00 . Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 8 iulie 2026 . [...]
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5% , o decizie care menține costul creditării ridicat într-un moment în care banca centrală confirmă atât o inflație de două cifre, cât și o economie în contracție, potrivit Digi24 . Consiliul de Administrație al BNR a decis vineri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, nivel păstrat încă din 2024. În același timp, banca centrală a menținut rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an. De asemenea, au rămas neschimbate rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor. De ce contează decizia: inflație în urcare și riscuri externe BNR arată că în aprilie 2026 rata anuală a inflației a urcat la 10,71%, „în principal ca efect al creșterilor semnificative de dinamică” pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază nefavorabile și al creșterii cotației petrolului. Instituția avertizează că presiunile inflaționiste sunt alimentate în continuare de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală și anticipează că inflația va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal din cauza scumpirii combustibililor, pe fondul majorării ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului. În același timp, BNR estimează că inflația ar urma să înceapă să scadă din trimestrul al treilea al anului și să reintre în interiorul intervalului țintei în trimestrul III 2027. „Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 (...) și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei”. Economia se contractă, iar piața muncii dă semne de slăbiciune BNR confirmă deteriorarea economiei: datele preliminare analizate de bancă arată că activitatea economică s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv. Potrivit instituției, economia s-a comprimat în trimestrul I 2026 cu 0,2%, după o scădere de 2,0% în trimestrul IV 2025. Banca centrală mai indică faptul că vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în trimestrul I 2026, iar producția industrială și-a mărit contracția în termeni anuali. Pe piața muncii, BNR descrie o slăbire tot mai evidentă: numărul salariaților din economie continuă să scadă, iar companiile și-au redus intențiile de angajare. „Intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și deficitul de forță de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în luna aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică”. Ce semnal transmite menținerea dobânzii Păstrarea dobânzii-cheie la 6,5% sugerează că BNR prioritizează în continuare controlul inflației și gestionarea riscurilor, chiar dacă economia încetinește. În practică, o dobândă de politică monetară ridicată tinde să mențină mai sus costurile de finanțare din economie, inclusiv pentru credite, în timp ce băncile își calibrează dobânzile la depozite și împrumuturi în jurul acestor repere. BNR a publicat decizia într-un comunicat , iar pentru contextul discuțiilor precedente banca centrală indică și minuta ședinței din 7 aprilie 2026 . [...]
