Știri
Știri din categoria Politică monetară
Încetinirea inflației în zona euro reduce presiunea pentru o nouă scumpire a creditului în iulie, dar piețele rămân poziționate pentru încă o majorare a dobânzilor BCE în toamnă, pe fondul riscurilor legate de energie și alimente, potrivit Ziarul Financiar.
Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânzile în iunie, încercând să împiedice scumpirea petrolului să se transforme în așteptări inflaționiste mai ridicate. Între timp, datele recente arată o temperare peste așteptări a inflației, ceea ce slăbește argumentul unei noi creșteri chiar la ședința din această lună.
Conform datelor citate, inflația generală din zona euro a coborât la 2,8% în iunie, de la 3,2% în mai, în condițiile în care estimările indicau 3,0% (Reuters).
Și inflația de bază (care exclude, de regulă, componentele volatile precum energia și alimentele, fiind urmărită atent de băncile centrale) a încetinit, la 2,4%, de la 2,6%. În același timp, inflația din servicii a scăzut la 3,2%, de la 3,5%.
În acest context, mai mulți strategi citați în material consideră că nu există urgență pentru o nouă scumpire a creditului în iulie, BCE având timp să evalueze dacă presiunile inflaționiste se reaprind sau se domolesc.
Totuși, „vasta majoritate” a economiștilor și investitorilor se așteaptă ca BCE să majoreze probabil dobânzile din nou în septembrie sau octombrie, chiar dacă în iulie ar putea face o pauză. Argumentul: energia rămâne semnificativ mai scumpă decât înainte de război, iar conflictul din Orientul Mijlociu poate genera noi șocuri.
BCE este descrisă ca fiind îngrijorată de posibilitatea ca șocul energetic inițial să se transmită către alte prețuri și, ulterior, către salarii. Materialul notează însă că astfel de efecte „nu s-au materializat încă”, iar presiunile de creștere a salariilor nu accelerează, ceea ce întărește argumentele pentru prudență.
În paralel, sunt menționate și riscuri pe partea alimentară: temeri că penuria de îngrășăminte din Orientul Mijlociu și valul de caniculă din Europa ar putea reduce randamentele culturilor și ar putea pune presiune pe prețurile alimentelor.
Tensiuni majore la ședința de politică monetară din 23 iulie par puțin probabile, deși există din nou poziții divergente în interiorul BCE, apărute inclusiv la reuniunea anuală din Sintra (Bloomberg).
Într-o tabără sunt oficiali precum Philip Lane, economist-șef al BCE, care avertizează că forțele inflaționiste declanșate la începutul conflictului pot reapărea prin cereri salariale mai mari sau creșteri întârziate ale costurilor la alimente și servicii. Cealaltă tabără este mai încrezătoare, fiind „plăcut surprinsă” de declinul prețurilor petrolului și mai puțin convinsă că vor urma efecte de „rundă a doua” (adică propagarea scumpirilor inițiale în restul economiei).
Pentru companii și debitori în euro, miza imediată este dacă BCE confirmă o pauză în iulie, dar semnalizează ferm o nouă creștere în toamnă – scenariu care ar menține costurile de finanțare ridicate și ar prelungi incertitudinea în planificarea investițiilor și a bugetelor.
Recomandate
BCE se pregătește să înăsprească politica monetară după ce războiul dintre SUA, Israel și Iran a împins din nou în sus prețurile la energie și a reaprins riscul unui nou val inflaționist în zona euro, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul transmis piețelor este că banca centrală va interveni pentru a readuce inflația la ținta de 2% și pentru a limita efectele economice ale conflictului. François Villeroy de Galhau , guvernatorul Băncii Franței și oficial BCE, a declarat într-un interviu pentru CNBC că instituția „va face tot ce este necesar” pentru a readuce inflația la 2%. În același timp, el a încercat să calmeze piața obligațiunilor suverane, spunând că BCE este pregătită să limiteze impactul economic al războiului. De ce contează: șocul energiei riscă să se transforme în inflație persistentă Inflația din zona euro a urcat la 3% în aprilie, de la 2,6% în martie, după ce înainte de izbucnirea conflictului coborâse sub ținta BCE, la 1,9%. Creșterea este legată de scumpirea energiei, pe fondul „închiderii efective” a Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul petrolului și gazelor. BCE urmărește în special riscul de efecte de „runda a doua” – adică situația în care scumpirile la energie se propagă în salarii, servicii și în inflația de bază (componenta mai stabilă a inflației, care exclude de regulă energia și alimentele). „Efectul conflictului din Orientul Mijlociu este clar. Pe termen scurt există presiuni puternice asupra preţurilor energiei, dar responsabilitatea noastră este să împiedicăm efectele secundare.” Ce anticipează piețele: dobânzi mai mari și randamente în creștere Piețele financiare anticipează „aproape în totalitate” o majorare a dobânzii la următoarea ședință a BCE din iunie, iar traderii estimează creșteri totale de cel puțin 50 de puncte de bază până la finalul anului, conform informațiilor citate. În paralel, randamentele obligațiunilor europene au crescut puternic de la începutul războiului. Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a urcat cu aproximativ 32 de puncte de bază, pe măsură ce investitorii au început să includă în preț riscul unei politici monetare mai agresive. Context: avertismentele BCE înainte de escaladare Christine Lagarde avertizase încă din martie că BCE este pregătită să majoreze dobânzile chiar și dacă accelerarea inflației va fi temporară. La rândul său, președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a spus recent că volatilitatea petrolului a plasat BCE „între scenariul de bază și scenariul advers”. Pentru companii și consumatori, miza imediată este dublă: energie mai scumpă și finanțare mai costisitoare, dacă BCE confirmă în iunie un nou ciclu de creșteri de dobândă. Sursa citată nu oferă, deocamdată, detalii despre calendarul exact al măsurilor dincolo de așteptările pieței pentru ședința din iunie. [...]
BCE susține că zona euro poate absorbi mai bine șocurile geopolitice fără a renunța la lupta cu inflația , iar această „reziliență” este unul dintre argumentele pentru care banca centrală își apără decizia recentă de majorare a dobânzii de referință, potrivit Agerpres . Christine Lagarde a spus, la deschiderea reuniunii anuale a principalilor șefi de bănci centrale de la Sintra (Portugalia) , că zona euro se va confrunta cu șocuri geopolitice mai frecvente, într-un context în care accesul la piețe, aprovizionarea cu energie și cu materiale critice sunt „din ce în ce mai instrumentalizate”. De ce contează: politica monetară rămâne restrictivă, pe fondul inflației peste țintă În acest cadru, președinta BCE a apărat majorarea dobânzii de referință, decizie criticată de unii economiști pe motiv că nu ar fi fost necesară și că ar putea afecta creșterea economică. „Majorarea dobânzii a fost justificată conform scenariului luat în considerare. A fost, în mod deliberat, o decizie robustă. Și nimic din ce am observat de atunci nu a pus la îndoială această evaluare.” BCE a majorat în iunie dobânda de referință pentru prima dată în ultimii trei ani, după ce inflația anuală din zona euro a urcat la 3,2% în mai, de la 3% în aprilie. Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2023 și a treia lună consecutivă în care inflația depășește ținta pe termen mediu a BCE de 2%. Context: șocul energetic și întrebarea investitorilor Potrivit informațiilor citate, accelerarea inflației a fost în linie cu previziunile analiștilor și este pusă pe seama războiului din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile la petrol și gaze în Europa în ultimele trei luni. În acest context, investitorii urmăresc dacă BCE va majora din nou dobânda de referință pentru a ține sub control creșterea prețurilor. Lagarde a argumentat că efectele șocurilor asupra economiei sunt „mai bine ținute sub control”, invocând între factorii care au întărit reziliența măsurile BCE și o supervizare mai bună a băncilor. [...]
BCE a reluat ciclul de creștere a dobânzilor, semnalând că șocul energetic din conflictul SUA–Iran riscă să țină inflația sus , într-un moment în care economia zonei euro este deja revizuită în jos, potrivit Ziarul Financiar . Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,25%, în prima creștere din 2023 încoace. Decizia a fost anticipată aproape integral de piețe, investitorii mizând pe o majorare de cel puțin 25 de puncte de bază. De ce contează: inflația revine în prim-plan, iar creșterea încetinește BCE își justifică mișcarea prin presiunile inflaționiste generate de conflictul dintre SUA și Iran, care a afectat piețele energetice globale și a împins în sus prețurile la energie. Instituția arată că scumpirea energiei continuă să se transmită în lanț către costurile alimentelor, bunurilor și serviciilor. În comunicarea oficială, banca centrală a transmis că decizia de a majora ratele este „robustă” într-o gamă largă de scenarii privind evoluția șocului și impactul asupra perspectivelor pe termen mediu pentru zona euro. Prognoze revizuite: inflație mai mare, creștere mai mică BCE a revizuit în sus estimările privind inflația și în jos perspectivele de creștere economică pentru zona euro: Inflație medie : 3% în 2026, 2,3% în 2027 și 2% în 2028. Creștere economică : 0,8% în 2026, 1,2% în 2027 și 1,5% în 2028. Potrivit instituției, conflictul afectează piețele de materii prime, veniturile populației și încrederea consumatorilor, ceea ce apasă asupra activității economice. Mesajul BCE: fără promisiuni privind următoarele mișcări Christine Lagarde , președinta BCE, a indicat că banca nu își asumă acum o traiectorie prestabilită a dobânzilor, pe fondul incertitudinilor ridicate. „Perspectivele rămân incerte, cu riscuri în sus pentru inflaţie şi riscuri în jos pentru creştere economică. Nu ne angajăm în acest moment pe o anumită traiectorie a dobânzilor.” [...]
O posibilă majorare a dobânzii-cheie a BCE ar scumpi creditele în zona euro , într-un moment în care economia este deja sub presiune, pe fondul accelerării inflației după șocul petrolului, potrivit Economedia . Banca Centrală Europeană urmează să anunțe joi, la ora 14:15 (ora României), decizia de politică monetară, iar analiștii se așteaptă la prima majorare a dobânzilor după 2023, în contextul creșterii bruște a prețurilor de consum în zona euro, relatează DPA, citată de Agerpres. Dobânda de politică monetară a BCE – relevantă atât pentru bănci, cât și pentru cei care economisesc – s-a situat la 2% de la mijlocul anului 2025. De ce crește presiunea pe BCE: inflația a sărit peste țintă Impulsul inflaționist este legat de șocul prețului petrolului, apărut pe fondul războiului din Iran. În luna mai, prețurile de consum din zona euro au fost cu 3,2% mai mari decât în mai anul trecut, potrivit Eurostat , depășind semnificativ ținta BCE de 2% pe termen mediu. Pentru comparație, în februarie rata anuală a inflației era de 1,9%, ceea ce indică o accelerare rapidă în doar câteva luni. Pe lângă energie, au crescut și prețurile la servicii, iar economiștii se tem de o scumpire mai generalizată, pe măsură ce companiile transferă către clienți costurile mai mari cu energia și transportul. Efectul unei dobânzi mai mari: frână pe cerere, dar risc pentru o economie deja slăbită Christine Lagarde a spus în repetate rânduri că BCE este pregătită să acționeze dacă va fi necesar. În logica politicii monetare, dobânzile mai mari tind să facă împrumuturile mai scumpe pentru consumatori și companii, ceea ce poate reduce cererea și, implicit, poate tempera inflația. În același timp, o astfel de decizie ar putea apăsa suplimentar pe economia zonei euro, descrisă ca fiind slăbită și afectată de consecințele războiului din Iran; economia s-a contractat „în mod surprinzător” în primul trimestru, conform informațiilor citate de Economedia. [...]
BCE este împinsă spre o majorare a dobânzilor în iunie, chiar dacă tensiunile cu Iranul se reduc , pe fondul unui șoc energetic care începe să se transmită în restul economiei și riscă să alimenteze o spirală a prețurilor, potrivit Agerpres , care citează un interviu Reuters cu Isabel Schnabel , membru în Comitetul Executiv al Băncii Centrale Europene . BCE a menținut dobânzile neschimbate în ultimul an, însă la reuniunea de luna trecută a fost discutată o majorare, după ce costurile semnificativ mai mari la energie au împins inflația „mult peste” ținta de 2% a instituției, iar mai mulți decidenți au semnalat nevoia de acțiune. „Având în vedere amploarea și persistența șocului actual, ignorarea acestei situații nu mai este o opțiune, în opinia mea. Din perspectiva de astăzi, cred că va fi necesară o majorare a dobânzilor în iunie.” De ce un acord de pace nu ar schimba automat decizia Deși SUA au semnalat progrese în discuțiile de pace cu Iranul, Schnabel spune că BCE ar putea fi trecut de un „punct fără întoarcere”, deoarece infrastructura energetică a fost deteriorată, iar efectele prețurilor ridicate la energie se propagă în economie. „Chiar dacă războiul s-ar încheia astăzi, infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate semnificativ. Așadar, chiar și în această situație, cred că ar fi necesară o reacție de politică monetară.” Riscul de „efecte de runda a doua” și inflație mai mare Inflația în zona euro a ajuns la 3% luna trecută, iar Schnabel anticipează că sunt probabile noi creșteri. O preocupare centrală este ca energia scumpă să împingă în sus și alte prețuri, prin așa-numitele „efecte de runda a doua” (când scumpirile inițiale se transmit în lanț către bunuri și servicii), ceea ce ar putea declanșa o spirală inflaționistă dificil de oprit. Oficialul BCE afirmă că unele dintre aceste efecte ar putea fi deja vizibile, potrivit unor sondaje, inclusiv Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor, indicatorul PMI și Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) al Comisiei Europene. Ce urmează după iunie: fără „pilot automat”, dar cu scenariu de două majorări Dincolo de ședința din iunie, Schnabel susține că BCE nu ar trebui să se angajeze dinainte pe o traiectorie fixă, ci să își reevalueze poziția la fiecare reuniune, pe baza datelor. Totuși, ea subliniază că scenariul de bază al BCE include două majorări ale dobânzilor, ceea ce sugerează că o singură creștere ar putea să nu fie suficientă. În același timp, perspectiva de înăsprire este complicată de slăbiciunea economiei zonei euro. Comisia Europeană a prognozat recent o creștere economică de 0,9% în 2026, dar Schnabel avertizează că impactul negativ al șocului energetic asupra creșterii ar putea fi mai puternic, invocând o scădere accentuată a indicatorilor de încredere, mai ales în rândul consumatorilor. [...]
BCE ar putea intra într-un ciclu de înăsprire a politicii monetare din iunie , pe fondul riscului ca scumpirea energiei să se transmită în restul economiei și să alimenteze o spirală inflaționistă, potrivit Economica , care citează declarațiile Isabel Schnabel , membru în Comitetul Executiv al BCE. Oficialul BCE susține că o majorare a dobânzilor în iunie ar fi necesară „având în vedere amploarea și persistența șocului actual”, în condițiile în care inflația a urcat la 3% în zona euro luna trecută, peste ținta de 2% a băncii centrale. „Din perspectiva de astăzi, cred că va fi necesară o majorare a dobânzilor în iunie.” De ce „pacea” nu ar schimba automat decizia BCE Chiar dacă SUA au semnalat progrese în discuțiile de pace cu Iranul, Schnabel spune că BCE ar putea fi trecut de un „punct fără întoarcere”, deoarece infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate, iar prețurile ridicate la energie se propagă în economie. „Chiar dacă războiul s-ar încheia astăzi, infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate semnificativ. Așadar, chiar și în această situație, cred că ar fi necesară o reacție de politică monetară.” În plus, ea afirmă că zona euro a depășit scenariul negativ care presupunea o normalizare rapidă a prețurilor petrolului, ceea ce întărește argumentul pentru o reacție de politică monetară. Riscul de „efecte de runda a doua” și semnalele din sondaje BCE se teme că energia scumpă va împinge în sus și prețurile altor bunuri și servicii prin așa-numitele „efecte de runda a doua” (când scumpirile inițiale se transferă în salarii și în prețuri mai largi), ceea ce poate declanșa o spirală inflaționistă greu de oprit. Schnabel spune că unele dintre aceste efecte ar putea fi deja vizibile, invocând o serie de sondaje și indicatori, între care: Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor; indicatorul PMI (indice al activității în industrie și servicii); Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) calculat de Comisia Europeană. „Observăm semne tot mai mari că șocul se extinde și la alte părți ale coșului de consum.” Ce urmează după iunie: decizii „din ședință în ședință” Dincolo de reuniunea din iunie, Schnabel afirmă că BCE nu ar trebui să se angajeze din timp pe o traiectorie fixă, ci să își reevalueze poziția la fiecare ședință, în funcție de date. Totuși, ea amintește că scenariul de bază al BCE include două majorări ale dobânzilor, ceea ce sugerează că o singură creștere ar putea să nu fie suficientă. În același timp, spațiul de manevră este complicat de slăbiciunea economiei: Comisia Europeană a prognozat recent o creștere de 0,9% în 2026, iar Schnabel avertizează că impactul negativ asupra creșterii ar putea fi mai puternic, pe fondul scăderii indicatorilor de încredere, mai ales în rândul consumatorilor. [...]
