Știri
Știri din categoria Politică monetară
Rezerva Federală a SUA își creează un grup de lucru despre productivitate și locuri de muncă în era AI, iar printre consilieri se află șefa Xbox, Asha Sharma, care tocmai a anunțat concedieri de amploare la divizia Microsoft, potrivit WinFuture. Numirea pune în prim-plan tensiunea dintre obiectivul Fed de „ocupare maximă” și realitatea restructurărilor din marile companii de tehnologie, pe fondul automatizării și al presiunilor de cost.
Fed a anunțat înființarea a cinci noi grupuri de lucru menite să optimizeze strategiile de politică monetară, iar unul dintre ele se va concentra pe productivitate și piața muncii, cu accent pe impactul inteligenței artificiale. Conducerea acestui grup revine unor consilieri externi din mediul de afaceri și academic, iar rezultatele ar urma să fie publicate periodic pe site-ul băncii centrale.
Miza operațională pentru Fed este să-și actualizeze instrumentele de analiză într-un moment în care AI poate schimba atât productivitatea, cât și structura ocupării: ce joburi dispar, ce joburi apar și cât de repede se propagă efectele în economie. În comunicarea oficială citată de WinFuture, președintele Fed, Kevin Warsh, a invocat angajamentul instituției pentru „ocupare maximă”, ceea ce face ca selecția consilierilor să fie atent urmărită.
În acest context, numirea unei persoane asociate cu reduceri de personal într-o companie mare de tehnologie poate fi interpretată ca un semnal că Fed vrea să înțeleagă mai bine logica deciziilor corporative din spatele automatizării și eficientizării, nu doar efectele lor macroeconomice.
Asha Sharma, director executiv al diviziei Xbox din Microsoft, a anunțat recent o reorganizare care ar urma să ducă la eliminarea a 3.200 de locuri de muncă până la finalul anului fiscal 2027, conform aceleiași surse. WinFuture notează că aproximativ 1.600 de angajați au părăsit deja compania.
Publicația mai arată că Sharma are experiență anterioară în zona de inteligență artificială la Microsoft (inclusiv în învățarea automată) și este asociată cu susținerea unor tehnologii precum „randarea neuronală” (tehnici AI folosite pentru a îmbunătăți grafica). În același timp, ar fi oprit dezvoltarea unor instrumente interne precum asistentul AI Copilot pentru dezvoltarea de jocuri, ceea ce sugerează o abordare pragmatică privind utilizarea AI în producție.
Din grupul de lucru pentru productivitate și locuri de muncă mai fac parte, potrivit WinFuture:
Fed a indicat că grupul va formula recomandări concrete privind modul în care poate fi gestionată tranziția pieței muncii în contextul automatizării, iar concluziile vor fi publicate regulat. Pentru companii și investitori, astfel de analize pot conta în calibrările de așteptări privind productivitatea, salariile și dinamica ocupării — variabile care influențează, indirect, deciziile de politică monetară.
Recomandate
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând prudență în fața unei inflații care a urcat din nou , potrivit Agerpres . Decizia a fost luată în ședința din 8 iulie 2026, pe fondul „incertitudinilor foarte ridicate”, conform comunicatului băncii centrale. Pe lângă dobânda de politică monetară, Consiliul de Administrație al BNR a menținut și coridorul facilităților permanente: dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.” Inflația a accelerat din nou, cu presiuni din energie și prețuri administrate BNR arată că rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului II 2026, ajungând la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie. Avansul a fost pus în principal pe seama: creșterilor de dinamică la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază și al urcării cotației petrolului; majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat. În același timp, inflația CORE2 ajustat (indicator care exclude unele prețuri volatile și administrate, pentru a surprinde mai bine tendința de fond) și-a întrerupt trendul lent descendent și a urcat la 8,5% în mai 2026, de la 8,2% în martie. BNR leagă această evoluție de efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, de creșterea cursului leu/euro și de dinamica prețurilor unor importuri, pe fondul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt. Economie slabă, dar cu semne de redresare; creditarea crește, cu pondere mai mică a împrumuturilor în lei Pe partea de activitate economică, banca centrală notează că economia a stagnat în trimestrul I 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială). În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor și-a accentuat contracția, iar investițiile (formarea brută de capital fix) și-au încetinit creșterea, dar au rămas „solide”. BNR indică însă o ușoară redresare în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, cu evoluții neuniforme între sectoare: vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în aprilie–mai, construcțiile au avut un „amplu salt” în aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția. În zona financiară, banca centrală consemnează că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, pe fondul creșterii creditului în valută (în special către societăți nefinanciare) și al efectului cursului de schimb. Ponderea creditului în lei în total a coborât la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie 2026. Ce urmărește BNR mai departe BNR își justifică deciziile prin obiectivul de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, „în condiții de păstrare a stabilității financiare”, și spune că monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale, fiind pregătită să folosească instrumentele disponibile. În același timp, Consiliul de Administrație reiterează importanța unui „mix echilibrat” de politici macroeconomice și a reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, pentru stabilitatea macroeconomică. [...]
Conducerea BNR decide azi dacă schimbă dobânda-cheie , un semnal cu efect direct în costul creditelor și în economie , potrivit HotNews . Cei nouă membri ai boardului se întâlnesc pentru a discuta dacă vor crește dobânda, dacă o vor scădea sau dacă o vor menține la nivelul actual, de 6,5%. Miza este una practică: decizia de politică monetară influențează rata plătită la bancă, cursul euro și, indirect, prețurile alimentelor din supermarket, arată publicația. Ce se decide și cine pregătește analiza Înaintea ședinței, Dorina Antohi, care conduce Direcția de Politică Monetară din BNR, le-a prezentat deja membrilor boardului analiza privind situația economică, conform aceleiași surse. Documentul este baza tehnică pe care se sprijină discuția despre dobânda-cheie. Deocamdată, din informațiile disponibile în material, nu reiese ce opțiune este favorizată în board (majorare, reducere sau menținere), ci doar că toate cele trei variante sunt pe masă. [...]
BNR este așteptată să păstreze dobânda-cheie la 6,50% și să evite tăieri în 2026 , într-un context în care inflația rămâne ridicată, iar banca centrală își apără credibilitatea antiinflaționistă, potrivit unei analize citate de Economedia . Miza pentru economie și companii este prelungirea perioadei de finanțare scumpă, inclusiv prin menținerea unor condiții monetare „destul de restrictive”. Economiștii chestionați de Bloomberg se așteaptă în unanimitate ca BNR să mențină rata dobânzii de referință neschimbată, la 6,50%, la ședința din 8 iulie. De această dată, banca centrală ar urma să publice doar comunicatul standard, fără indicii detaliate despre pașii următori, însă tonul și evaluarea tendințelor macroeconomice sunt considerate relevante. De ce dobânzile ar putea rămâne sus mai mult timp Erste anticipează că dobânda-cheie va rămâne la 6,50% până în mai 2027, iar majorările sunt văzute ca puțin probabile într-o economie slabă, cu „decalaj de producție negativ” (adică activitatea economică sub potențial). Totuși, banca notează că BNR ar putea înăspri gestionarea lichidității prin licitații de atragere a depozitelor, ceea ce ar putea împinge rata efectivă peste nivelul facilității de depozit (5,50%), dar nu acesta este scenariul de bază și ar reflecta mai degrabă preocupări legate de cursul de schimb decât o reaprindere a inflației. În paralel, Erste mizează pe o dezinflație lentă: banca se așteaptă ca inflația la final de an să fie 5,9% (an/an), față de 10,9% (an/an) în mai, pe fondul unor efecte de bază favorabile în lunile de vară. Evoluțiile recente ale petrolului Brent ar putea aduce o ușurare pe termen scurt prin prețuri globale ale combustibililor mai temperate. Riscuri: cursul leului și inflația de bază Un risc de creștere pentru inflație rămâne deprecierea leului, deși, „deocamdată”, cursul EUR/RON s-a stabilizat într-un nou interval de tranzacționare. Inflația de bază (care exclude, de regulă, componente volatile precum energia și alimentele) a fost 8,5% (an/an) în mai, iar estimarea Erste este că aceasta ar coborî la 5,6% până la finalul anului. În acest context, banca consideră că, în pofida creșterii economice slabe, a încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, a deteriorării condițiilor de pe piața muncii și a scăderii puternice a salariilor reale, BNR va prioritiza menținerea reputației de „luptător împotriva inflației” și va păstra politica monetară restrictivă. 2026: recesiune în scenariul de bază și legătura cu politica fiscală Erste indică drept scenariu de bază o recesiune în 2026, cu riscul de adâncire dacă absorbția Fondului de Redresare și Reziliență (RRF) rămâne sub așteptări. Instabilitatea politică internă este un factor suplimentar de incertitudine. Pe partea fiscală, banca notează că execuția bugetară „solidă” din primele cinci luni, o ipoteză „realistă” pentru bugetul pe 2026 și veniturile mai mari din creșterea PIB-ului nominal alimentată de inflație ar oferi o marjă pentru atingerea țintei de deficit din acest an, de 6,2% din PIB. În consecință, Erste consideră probabil ca ratingurile suverane să rămână neschimbate în 2026. În același timp, traiectoria de consolidare convenită cu Comisia Europeană presupune o înăsprire fiscală suplimentară din 2027, menită să ducă la excedent primar și să inverseze creșterea datoriei publice ca pondere în PIB. Banca avertizează că implementarea cere un angajament politic puternic, care ar putea fi slăbit după căderea guvernului, iar apropierea anului electoral 2028 ar putea reduce șansele unei ajustări fiscale continue — ceea ce, la rândul său, ar putea împinge către condiții monetare mai restrictive. Context extern: BCE și Fed, repere pentru BNR Erste mai arată că deciziile recente din regiune, precum și poziționarea BCE și a Rezervei Federale a SUA (Fed), rămân importante pentru „funcția de reacție” a BNR. În analiza citată, banca notează o înăsprire a tonului atât la BCE, cât și la Fed, însă, „având în vedere profilul diferit al inflației”, consideră că BNR își poate permite să aștepte mai mult înainte de a lua măsuri. [...]
BNR nu vede motive să schimbe mecanismul de calcul al ROBOR doar pe baza unor „supoziții”, în pofida anchetei Consiliului Concurenței și a amenzii-record aplicate celor 10 bănci participante la fixing , potrivit Ziarul Financiar . Mesajul băncii centrale este că regulile actuale sunt aliniate reglementărilor locale și internaționale, iar transparența cotațiilor rămâne un element-cheie pentru funcționarea pieței monetare. Victor Andrei, director în Direcția Operațiuni de Piață din BNR, a spus la Academia de Studii Economice (ASE) că, „atâta timp cât mecanismul nu încalcă nicio reglementare, nici locală, nici internațională”, nu vede de ce ar fi schimbat „pe supoziții”. Declarațiile vin în contextul în care Consiliul Concurenței a anunțat pe 7 iunie că a amendat cele 10 bănci implicate în stabilirea ROBOR cu 3,73 mld. lei (710 mil. euro), cumulat, pentru că în perioada fixingului ar fi schimbat informații confidențiale. De ce contează: ROBOR rămâne reperul operațional al „prețului banilor” Din perspectiva BNR și a participanților la discuția de la ASE, miza este păstrarea unui mecanism care susține „price discovery” (formarea prețului prin informație disponibilă în piață) și care, în practică, este folosit ca reper pentru o parte importantă a dobânzilor din economie. Andrei a argumentat că potențiala manipulare a cotațiilor ar fi „aproape imposibilă”, inclusiv pentru că există un ecart maxim între bid și offer (diferența dintre cotația de cumpărare și cea de vânzare) introdus în 2007, ceea ce ar obliga o bancă să-și asume riscuri și pierderi dacă ar încerca să împingă artificial nivelul ROBOR. În plus, din calcul sunt excluse cotațiile minime și maxime, tocmai pentru a reduce expunerea la variații nejustificate. Relația cu politica monetară: studiul ASE indică o legătură stabilă cu dobânda-cheie La eveniment a fost prezentat un studiu realizat de ASE în parteneriat cu Raiffeisen Bank , care concluzionează că ROBOR urmărește politica monetară a BNR, iar eventualele deviații sunt temporare. Profesorul Radu Ciobanu (prodecan FABBV, membru al echipei de realizare a studiului) a explicat că există „o legătură stabilă pe termen lung între ROBOR și rata dobânzii de politică monetară”, iar abaterile sunt corectate ulterior către un nivel de echilibru. Studiul indică și factori care pot explica deviațiile ROBOR față de reperul dat de dobânda-cheie, între care lichiditatea din sistemul bancar, utilizarea facilităților BNR, presiunile inflaționiste, riscul suveran și condițiile generale de piață. Analiza folosește serii lunare pentru perioada ianuarie 2018–martie 2026. Ancheta Consiliului Concurenței și contactul cu BNR Întrebat dacă autoritatea de concurență a fost în contact cu banca centrală pe parcursul investigației, Victor Andrei a spus că BNR a primit spre final o listă de întrebări la care a răspuns „cât de detaliat” a putut. Separat, în discuțiile de la ASE au fost reluate argumente în favoarea transparenței: Andrei a comparat nevoia de afișare a cotațiilor cu afișarea prețurilor la benzinării, susținând că vizibilitatea prețurilor în interbancar este un avantaj, nu un dezavantaj. Context: profitabilitatea băncilor și încrederea în sistem Virgil Dascălescu, șef serviciu în Direcția Stabilitate Financiară din BNR, a afirmat că băncile nu își fac profitul din „manipularea indicilor”, ci din gestiunea riscului de credit, eficiență operațională și digitalizare, punctând și rolul încrederii în stabilitatea sectorului. În același cadru, Florian Libocor (AAFBR) a descris BNR drept un „termometru al economiei”, în sensul că deciziile de politică monetară transmit semnale către băncile comerciale, iar „prețul banilor” (inclusiv ROBOR) este sensibil la inflație, cerere și condițiile macroeconomice. Ce urmează Din informațiile prezentate, nu rezultă o decizie a BNR de a modifica regulile ROBOR ca urmare directă a investigației Consiliului Concurenței. Poziția exprimată public este că mecanismul rămâne valid atât timp cât respectă reglementările, iar discuția se mută, cel puțin deocamdată, în zona de interpretare a faptelor din anchetă și a modului în care transparența și regulile de piață pot coexista cu cerințele de concurență. [...]
BCE susține că zona euro poate absorbi mai bine șocurile geopolitice fără a renunța la lupta cu inflația , iar această „reziliență” este unul dintre argumentele pentru care banca centrală își apără decizia recentă de majorare a dobânzii de referință, potrivit Agerpres . Christine Lagarde a spus, la deschiderea reuniunii anuale a principalilor șefi de bănci centrale de la Sintra (Portugalia) , că zona euro se va confrunta cu șocuri geopolitice mai frecvente, într-un context în care accesul la piețe, aprovizionarea cu energie și cu materiale critice sunt „din ce în ce mai instrumentalizate”. De ce contează: politica monetară rămâne restrictivă, pe fondul inflației peste țintă În acest cadru, președinta BCE a apărat majorarea dobânzii de referință, decizie criticată de unii economiști pe motiv că nu ar fi fost necesară și că ar putea afecta creșterea economică. „Majorarea dobânzii a fost justificată conform scenariului luat în considerare. A fost, în mod deliberat, o decizie robustă. Și nimic din ce am observat de atunci nu a pus la îndoială această evaluare.” BCE a majorat în iunie dobânda de referință pentru prima dată în ultimii trei ani, după ce inflația anuală din zona euro a urcat la 3,2% în mai, de la 3% în aprilie. Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2023 și a treia lună consecutivă în care inflația depășește ținta pe termen mediu a BCE de 2%. Context: șocul energetic și întrebarea investitorilor Potrivit informațiilor citate, accelerarea inflației a fost în linie cu previziunile analiștilor și este pusă pe seama războiului din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile la petrol și gaze în Europa în ultimele trei luni. În acest context, investitorii urmăresc dacă BCE va majora din nou dobânda de referință pentru a ține sub control creșterea prețurilor. Lagarde a argumentat că efectele șocurilor asupra economiei sunt „mai bine ținute sub control”, invocând între factorii care au întărit reziliența măsurile BCE și o supervizare mai bună a băncilor. [...]
Absența prelungită a Elvirei Nabiullina alimentează scenarii de schimbare la vârful Băncii Centrale a Rusiei, cu potențial impact direct asupra politicii monetare și a stabilității rublei , potrivit Digi24 . Guvernatoarea băncii centrale a lipsit de la mai multe evenimente majore, inclusiv forumul economic de la Sankt Petersburg și o ședință de cabinet cu Vladimir Putin, iar această dispariție din spațiul public a reaprins zvonurile despre o posibilă înlocuire. Banca Centrală a transmis că Nabiullina se află în concediu medical, însă în spațiul public au apărut voci care susțin că economista de 62 de ani nu ar mai fi „în grațiile” lui Putin. Miza este ridicată: Nabiullina a fost una dintre figurile-cheie care au menținut economia de război „pe linia de plutire”, într-un context de sancțiuni și presiune externă, iar o schimbare la conducerea instituției ar putea semnala o reorientare a deciziilor monetare. De ce contează: banca centrală, un pilon al „fortăreței financiare” Atenția acordată absenței scoate în evidență rolul neobișnuit de puternic pe care Nabiullina îl are în arhitectura economică a Rusiei. Ea conduce banca centrală din 2013 și a fost anterior ministru al economiei și consilier economic al lui Putin. Conform articolului, ea a contribuit la reducerea inflației după vârful de 18% de la începutul lui 2022 și a susținut reziliența economiei în fața sancțiunilor, inclusiv prin măsuri de „curățare” a corupției din sectorul bancar. În același timp, poziția ei a generat tensiuni interne, în special cu susținătorii unei politici economice „mai dure” și cu o parte a industriei, care ar fi dorit măsuri diferite. O cercetătoare de la Carnegie Russia Eurasia Center, Alexandra Prokopenko (fost angajat al băncii centrale), este citată spunând: „Un jucător precum banca centrală pare oricum prea puternic în sistemul Rusiei lui Putin. Dorința de a o destructura este destul de normală.” Cine ar putea prelua funcția și ce incertitudini rămân Potrivit Financial Times , menționat în articol, printre numele vehiculate ca potențiali înlocuitori se află: Maxim Oreșkin, consilier economic al lui Putin; Piotr Fradkov, director executiv al unei bănci descrise drept principală pentru sectorul de apărare. Articolul notează și că, deși legea din Rusia nu ar permite mai mult de trei mandate pentru guvernatorul băncii centrale, Putin ar putea găsi o soluție pentru a o păstra pe Nabiullina în funcție. În plus, deciziile importante sunt adesea ținute secrete până în ultimul moment, ceea ce amplifică incertitudinea inclusiv în rândul oficialilor de rang înalt. Presiunea pe rublă și disputa despre măsuri antiinflaționiste În pofida lipsei unor „semne clare” că Putin ar vrea să o înlocuiască, articolul arată că economia rusă „a suferit mult anul acesta”, iar criticii guvernatoarei au devenit mai vocali. Un afacerist rus este citat afirmând: „Rubla este principala problemă pentru economie. Orice altceva, chiar și rata dobânzii de referință, este secundar.” În acest context, Nabiullina ar fi refuzat să aplice unele măsuri cerute de industriași, pentru a evita alimentarea inflației. Totodată, importurile ieftine ar fi pus presiune pe producătorii locali, care nu ar mai putea concura pe piața internă. Ce urmează: o decizie politică, nu una tehnică Potrivit sursei, finalul celui de-al treilea mandat al Elvirei Nabiullina este așteptat anul viitor, în iunie, iar discuțiile despre succesiune se suprapun peste un climat economic tensionat și peste prioritățile de război ale Kremlinului. În lipsa unor informații suplimentare confirmate, rămâne neclar dacă absența din public este strict medicală sau semnalul unei repoziționări politice care ar putea schimba modul în care Rusia își gestionează moneda, inflația și finanțarea economiei de război. [...]
