Știri
Știri din categoria Externe
Focurile de avertizare și avarierea unui portcontainer CMA CGM în Strâmtoarea Ormuz ridică riscul operațional pentru transportul maritim pe una dintre cele mai importante rute comerciale, după ce Iranul a închis din nou pasajul, potrivit Le Figaro.
Grupul francez CMA CGM a transmis duminică faptul că una dintre navele sale „a făcut obiectul ieri (sâmbătă) de focuri de avertizare” în Strâmtoarea Ormuz. Compania, cu sediul la Marsilia, a precizat într-o declarație scurtă că echipajul este în siguranță.
Organizația Maritimă Internațională (OMI) a indicat, la rândul ei, că nava – un portcontainer – a fost „avariată” sâmbătă, fără alte detalii.
Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat anterior duminică, pe rețeaua sa Truth Social, că tiruri iraniene au vizat un „vas francez” și un cargo britanic. În același interval, mai multe nave comerciale au raportat tiruri și amenințări din partea armatei iraniene în timp ce încercau să tranziteze strâmtoarea, după ce Iranul a închis din nou această cale de navigație, la scurt timp după o redeschidere temporară.
Potrivit agenției britanice de securitate maritimă UKMTO, ambarcațiuni ale Gardienilor Revoluției (IRGC) au tras asupra unui petrolier; nava și echipajul sunt în siguranță, conform aceleiași surse. Compania de informații Vanguard Tech a identificat petrolierul ca fiind Sanmar Herald, sub pavilion indian.
Vanguard a mai raportat că nava Mein Schiff 4, sub pavilion maltez, a semnalat căderea unui proiectil în apropiere, în timp ce se afla în zona Omanului. Separat, UKMTO a menționat un portcontainer care „ar fi fost lovit de un proiectil neidentificat”, cu avarii la unele containere, fără incendiu — incident care, potrivit informațiilor disponibile, ar putea face referire la nava CMA CGM.
Recomandate
China cere menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz , un semnal cu miză directă pentru fluxurile de petrol și stabilitatea transportului maritim : președintele Xi Jinping i-a transmis acest mesaj prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman , într-o convorbire telefonică, relatează HotNews , citând televiziunea chineză CCTV. Poziția Beijingului vine pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor dintre Iran și Statele Unite, după ce Teheranul a oscilat în privința regimului de navigație prin strâmtoare. Potrivit informațiilor citate, Iranul a anunțat vineri deschiderea Strâmtorii Ormuz, dar s-a răzgândit sâmbătă, invocând menținerea „blocadei americane” asupra porturilor iraniene drept motiv pentru reluarea „controlului strict” asupra strâmtorii. De ce contează: China este un beneficiar major al tranzitului de petrol Miza economică este explicită: China este una dintre principalele destinații pentru petrolul care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, notează Agerpres. În acest context, Xi Jinping a formulat interesul ca unul comun, atât regional, cât și internațional. „Strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână deschisă pentru navigația normală. Este în interesul comun al țărilor din regiune și al comunității internaționale.” Context: armistițiu fragil și negocieri incerte SUA–Iran În paralel, incertitudinea persistă asupra unei posibile noi runde de negocieri între SUA și Iran, care ar urma să aibă loc în Pakistan. Teheranul nu și-a confirmat, „în această etapă”, participarea, iar tensiunile au fost amplificate de confiscarea duminică a unui cargou iranian de către SUA în Golful Omanului, potrivit informațiilor din material. Xi a mai spus că Beijingul „pledează pentru un armistițiu imediat și global”, susține eforturile de restabilire a păcii și rămâne angajat în soluționarea disputelor pe cale politică și diplomatică. AFP, citată în articol, notează că declarațiile publice ale liderului chinez despre războiul din Orientul Mijlociu sunt rare după declanșarea conflictului, pe 28 februarie, în urma atacurilor israeliano-americane asupra Iranului. [...]
Donald Trump încearcă să-și asume decizia războiului cu Iranul, pe fondul costurilor energetice care apasă economia SUA , negând că ar fi fost împins de Israel într-un conflict tot mai contestat public, potrivit Al Jazeera . Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a scris că „Israel nu m-a convins niciodată să intru în război cu Iranul”, invocând ca motivație „rezultatele din 7 octombrie” și convingerea sa de-o viață că „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară”. Publicația notează însă că nu există dovezi publice care să lege direct Iranul de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, iar șefa serviciilor de informații a lui Trump, Tulsi Gabbard, a declarat în martie în Congres că Iranul nu construiește o armă nucleară. Miza politică a mesajului vine într-un moment în care războiul „se luptă” să obțină sprijin public, pe fondul unei crize energetice. După loviturile inițiale americano-israeliene, Iranul a blocat Strâmtoarea Hormuz , ceea ce a împins prețurile petrolului în sus. În SUA, costurile energiei au crescut puternic, alimentând inflația: prețul unui galon de benzină (3,8 litri) a rămas peste 4 dolari (aprox. 18 lei), de la sub 3 dolari (aprox. 13,5 lei) înainte de război, la mai bine de o săptămână după intrarea în vigoare a unei încetări a focului între Washington și Teheran. Pe plan intern, Al Jazeera citează un sondaj NBC News potrivit căruia două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul. În acest context, criticii au indicat Israelul drept „adevărata putere” din spatele conflictului, prezentându-l pe Trump ca pe un lider slab care îl urmează pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Kamala Harris, adversara democrată a lui Trump în 2024, este citată spunând: „A intrat într-un război – a fost tras în el de Bibi Netanyahu. Să fim clari în privința asta – a intrat într-un război pe care poporul american nu îl vrea.” Trump a reluat și atacurile la adresa presei „mainstream” și a sondajelor, pe care le-a numit „știri false”, susținând că ar fi „trucate”, inclusiv printr-o nouă referire la alegerile din 2020, pe care le-a pierdut în fața lui Joe Biden. Ce urmează: încetarea focului expiră, iar negocierile ar putea continua Conflictul este „pus pe pauză”, iar discuții suplimentare între oficiali americani și iranieni ar putea avea loc în această săptămână în Pakistan, potrivit articolului. În același timp, ambele părți au amenințat cu reluarea luptelor dacă nu se ajunge la un acord, iar încetarea focului de două săptămâni urmează să expire miercuri. [...]
Donald Trump își înăsprește public poziția în negocierile cu Iranul , avertizând că SUA vor „face ce trebuie” dacă Teheranul respinge oferta americană, într-un mesaj care ridică miza diplomatică și poate amplifica riscul de escaladare într-o zonă-cheie pentru securitatea energetică globală, potrivit CNN . Într-o postare recentă pe platforma Truth Social , președintele SUA spune că Washingtonul oferă un „acord foarte corect și rezonabil”, dar adaugă că „gata cu bunătatea” („No more Mr. Nice guy”), semnalând o schimbare de ton față de abordarea anterioară. Materialul este prezentat ca un reportaj video realizat de jurnalista CNN Julia Benbrook. CNN nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre conținutul concret al „acordului” invocat de Trump, nici despre stadiul exact al discuțiilor sau un calendar al negocierilor. Mesajul public al președintelui american contează în primul rând prin efectul de presiune politică asupra negocierilor și prin potențialul de a influența percepția de risc în regiune, în condițiile în care orice deteriorare a relațiilor SUA–Iran poate avea consecințe mai largi, inclusiv asupra stabilității din Orientul Mijlociu . [...]
Administrația Trump ridică miza negocierilor cu Iranul prin trimiterea vicepreședintelui JD Vance la Islamabad , într-o mișcare menită să deblocheze discuțiile după mesaje publice contradictorii privind participarea sa, potrivit Mediafax . Casa Albă a transmis agenției Anadolu că JD Vance va călători în Pakistan pentru negocieri cu Iranul, pe fondul unor declarații care au oscilat în cursul zilei. Conform aceleiași informări, la Islamabad vor merge și trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner. Schimbarea de poziție vine după ce președintele Donald Trump declarase duminică, pentru ABC News, că Vance nu va participa din cauza preocupărilor Serviciului Secret legate de organizarea securității vicepreședintelui, în condițiile unui preaviz mai mic de 24 de ore. Ulterior, ABC News, Axios și secretarul american pentru Energie, Chris Wright, au relatat separat că Vance ar urma, de fapt, să conducă delegația americană, contrazicând mesajul inițial al lui Trump. Calendarul discuțiilor și miza politică Întâlnirile sunt programate pentru marți la Islamabad și ar putea fi prelungite până miercuri, a declarat Trump pentru Fox News. Potrivit informațiilor din material, Vance a condus și o rundă anterioară de negocieri, care s-a încheiat fără un acord. În paralel, Trump a indicat că o nouă rundă de negocieri cu Iranul ar putea avea loc „în weekend”. Mesajul de presiune: „ultima șansă” Trump a avertizat duminică faptul că, dacă Iranul nu semnează acordul, „întreaga țară va fi aruncată în aer”, descriind propunerea drept „un acord foarte simplu” și numind-o „ultima șansă” a Iranului. [...]
China încearcă să-și protejeze interesele energetice și comerciale în Orientul Mijlociu susținând Iranul „din umbră”, fără să-și asume public o poziționare care ar putea deteriora relațiile cu statele din Golf și cu SUA, potrivit Mediafax , care citează o analiză Il Post. Investigații recente din presa internațională indică faptul că Beijingul ar fi furnizat Iranului componente folosite la rachete și drone, precum și informații de intelligence. Surse citate de presa americană susțin că autoritățile chineze ar fi aprobat și livrarea unor sisteme portabile de rachete, capabile să doboare aeronave. În plus, Iranul ar fi folosit tehnologie și date provenite de la companii chineze pentru a-și coordona atacurile asupra unor baze americane din regiunea Golfului, potrivit aceleiași analize. Miza economică: petrolul iranian și rutele de aprovizionare Pe fondul sancțiunilor internaționale care limitează opțiunile Teheranului, China este descrisă drept principalul partener economic al Iranului și cumpără aproximativ 80% din petrolul exportat de această țară. Relația este prezentată ca fiind esențială pentru ambele părți. În același timp, Beijingul depinde de stabilitatea rutelor energetice din regiune, inclusiv de Strâmtoarea Hormuz , pe unde tranzitează o parte semnificativă din importurile sale de petrol. Din această perspectivă, escaladarea conflictului ar ridica riscuri directe pentru aprovizionare și costuri economice. Sprijin discret și rol diplomatic, fără expunere publică Pe lângă sprijinul indirect, China ar fi avut și un rol diplomatic: potrivit unor surse, Beijingul ar fi contribuit la convingerea Iranului să accepte încetarea focului cu Statele Unite , intrată în vigoare la începutul lunii aprilie. Oficial, autoritățile chineze au cerut constant încetarea ostilităților și respectarea dreptului internațional, fără să se alinieze explicit unei tabere. Echilibru regional și calculul relației cu Washingtonul Analiza mai arată că Beijingul încearcă să mențină un echilibru între relația cu Iranul și legăturile tot mai importante cu statele din Golf, unde parteneriatele economice și tehnologice au devenit strategice. O poziționare clară în conflict ar putea afecta aceste relații. Prudența este legată și de relația cu SUA: este menționată o vizită planificată între liderii celor două țări, în care ar urma să fie discutate teme sensibile precum comerțul, tehnologia și securitatea. În acest context, o implicare directă în conflict ar putea complica negocierile și ar accentua tensiunile existente. [...]
Sute de oameni au protestat la Berlin împotriva războaielor din Orientul Mijlociu , într-o manifestație care a vizat explicit acțiunile SUA și Israelului în Iran și atacurile Israelului în Gaza , potrivit Al Jazeera . Demonstrația a avut loc în pofida ploii torențiale și a inclus mesaje împotriva a ceea ce publicația numește „agresiunea americano-israeliană asupra Iranului”, dar și împotriva atacurilor israeliene asupra Gazei. În același context, protestatarii au denunțat și războiul, respectiv invazia Israelului în Liban, conform materialului publicat pe 19 aprilie 2026. [...]
