Știri
Știri din categoria Politică monetară
BCE a reluat ciclul de creștere a dobânzilor, semnalând că șocul energetic din conflictul SUA–Iran riscă să țină inflația sus, într-un moment în care economia zonei euro este deja revizuită în jos, potrivit Ziarul Financiar.
Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,25%, în prima creștere din 2023 încoace. Decizia a fost anticipată aproape integral de piețe, investitorii mizând pe o majorare de cel puțin 25 de puncte de bază.
BCE își justifică mișcarea prin presiunile inflaționiste generate de conflictul dintre SUA și Iran, care a afectat piețele energetice globale și a împins în sus prețurile la energie. Instituția arată că scumpirea energiei continuă să se transmită în lanț către costurile alimentelor, bunurilor și serviciilor.
În comunicarea oficială, banca centrală a transmis că decizia de a majora ratele este „robustă” într-o gamă largă de scenarii privind evoluția șocului și impactul asupra perspectivelor pe termen mediu pentru zona euro.
BCE a revizuit în sus estimările privind inflația și în jos perspectivele de creștere economică pentru zona euro:
Potrivit instituției, conflictul afectează piețele de materii prime, veniturile populației și încrederea consumatorilor, ceea ce apasă asupra activității economice.
Christine Lagarde, președinta BCE, a indicat că banca nu își asumă acum o traiectorie prestabilită a dobânzilor, pe fondul incertitudinilor ridicate.
„Perspectivele rămân incerte, cu riscuri în sus pentru inflaţie şi riscuri în jos pentru creştere economică. Nu ne angajăm în acest moment pe o anumită traiectorie a dobânzilor.”
Recomandate
BCE susține că zona euro poate absorbi mai bine șocurile geopolitice fără a renunța la lupta cu inflația , iar această „reziliență” este unul dintre argumentele pentru care banca centrală își apără decizia recentă de majorare a dobânzii de referință, potrivit Agerpres . Christine Lagarde a spus, la deschiderea reuniunii anuale a principalilor șefi de bănci centrale de la Sintra (Portugalia) , că zona euro se va confrunta cu șocuri geopolitice mai frecvente, într-un context în care accesul la piețe, aprovizionarea cu energie și cu materiale critice sunt „din ce în ce mai instrumentalizate”. De ce contează: politica monetară rămâne restrictivă, pe fondul inflației peste țintă În acest cadru, președinta BCE a apărat majorarea dobânzii de referință, decizie criticată de unii economiști pe motiv că nu ar fi fost necesară și că ar putea afecta creșterea economică. „Majorarea dobânzii a fost justificată conform scenariului luat în considerare. A fost, în mod deliberat, o decizie robustă. Și nimic din ce am observat de atunci nu a pus la îndoială această evaluare.” BCE a majorat în iunie dobânda de referință pentru prima dată în ultimii trei ani, după ce inflația anuală din zona euro a urcat la 3,2% în mai, de la 3% în aprilie. Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2023 și a treia lună consecutivă în care inflația depășește ținta pe termen mediu a BCE de 2%. Context: șocul energetic și întrebarea investitorilor Potrivit informațiilor citate, accelerarea inflației a fost în linie cu previziunile analiștilor și este pusă pe seama războiului din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile la petrol și gaze în Europa în ultimele trei luni. În acest context, investitorii urmăresc dacă BCE va majora din nou dobânda de referință pentru a ține sub control creșterea prețurilor. Lagarde a argumentat că efectele șocurilor asupra economiei sunt „mai bine ținute sub control”, invocând între factorii care au întărit reziliența măsurile BCE și o supervizare mai bună a băncilor. [...]
BCE deschide din trimestrul IV o linie de lichiditate de până la 50 mld. euro pentru bănci din afara zonei euro , un mecanism care le poate oferi finanțare de urgență în moneda unică și, implicit, poate întări utilizarea euro în afara uniunii monetare, potrivit Economica . Facilitatea permite băncilor participante să primească lichiditate de până la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 mld. lei), sub forma unor împrumuturi garantate cu active de înaltă calitate denominate în euro. Banca Centrală Europeană arată că băncile centrale implicate vor putea folosi „flexibilitatea fondurilor EUREP” fără restricții prealabile, iar după finalizarea procesului de integrare vor putea efectua retrageri din trimestrul IV. De ce contează: acces la euro în situații de stres și stimulent pentru folosirea monedei unice Analiștii citați de publicație consideră că mecanismul de siguranță al BCE oferă băncilor din afara zonei euro acces la finanțare de urgență în euro „în momentele dificile” și consolidează stimulentele pentru utilizarea monedei unice. Context: „momentul global al euro” și competiția cu dolarul Inițiativa este prezentată ca parte a eforturilor mai ample ale președintei BCE, Christine Lagarde , de a valorifica ceea ce a numit „momentul global al euro”, într-un context în care politicile economice ale președintelui SUA, Donald Trump, „pun sub semnul întrebării dominația îndelungată a dolarului”, conform aceleiași surse. [...]
Christine Lagarde spune că rămâne la conducerea BCE cel puțin și în 2027, reducând incertitudinea de pe piețe și încercând să închidă speculațiile despre o plecare anticipată, potrivit HotNews . Într-o conferință de presă de joi, după decizia Băncii Centrale Europene de a menține nemodificate cele trei dobânzi reprezentative, Lagarde a folosit o metaforă pentru a transmite că își continuă mandatul: „când sunt nori la orizont, căpitanul rămâne pe navă”. Ea a adăugat explicit: „Nu o să mă vedeți plecând înainte de 2027”. Totuși, întrebată să se angajeze că își va duce mandatul până la capăt (octombrie 2027), Lagarde a spus că nu îi place să fie „îngrădită”, păstrând o nuanță de ambiguitate privind finalul exact al mandatului. Contextul declarațiilor vine după ce, pe 3 iulie, Lagarde afirmase că nu exclude posibilitatea de a părăsi președinția BCE înainte de termen pentru a aduce „o voce europeană” în dezbaterea prezidențială din Franța. Întrebată atunci dacă ar susține un candidat sau ar candida ea însăși, a răspuns inițial „O să mă gândesc la asta”, apoi s-a corectat: „Nu, glumesc. Nu cred că este pe ordinea de zi”. Următoarele alegeri prezidențiale din Franța sunt programate pe 18 aprilie și 2 mai 2027. [...]
Încetinirea inflației în zona euro reduce presiunea pentru o nouă scumpire a creditului în iulie , dar piețele rămân poziționate pentru încă o majorare a dobânzilor BCE în toamnă, pe fondul riscurilor legate de energie și alimente, potrivit Ziarul Financiar . Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânzile în iunie, încercând să împiedice scumpirea petrolului să se transforme în așteptări inflaționiste mai ridicate. Între timp, datele recente arată o temperare peste așteptări a inflației, ceea ce slăbește argumentul unei noi creșteri chiar la ședința din această lună. Inflația a încetinit mai mult decât anticipau economiștii Conform datelor citate, inflația generală din zona euro a coborât la 2,8% în iunie , de la 3,2% în mai , în condițiile în care estimările indicau 3,0% (Reuters). Și inflația de bază (care exclude, de regulă, componentele volatile precum energia și alimentele, fiind urmărită atent de băncile centrale) a încetinit, la 2,4% , de la 2,6% . În același timp, inflația din servicii a scăzut la 3,2% , de la 3,5% . Pauză în iulie, dar „fereastră” pentru o nouă majorare în septembrie–octombrie În acest context, mai mulți strategi citați în material consideră că nu există urgență pentru o nouă scumpire a creditului în iulie, BCE având timp să evalueze dacă presiunile inflaționiste se reaprind sau se domolesc. Totuși, „vasta majoritate” a economiștilor și investitorilor se așteaptă ca BCE să majoreze probabil dobânzile din nou în septembrie sau octombrie , chiar dacă în iulie ar putea face o pauză. Argumentul: energia rămâne semnificativ mai scumpă decât înainte de război, iar conflictul din Orientul Mijlociu poate genera noi șocuri. Riscurile care pot împinge din nou prețurile în sus BCE este descrisă ca fiind îngrijorată de posibilitatea ca șocul energetic inițial să se transmită către alte prețuri și, ulterior, către salarii. Materialul notează însă că astfel de efecte „nu s-au materializat încă”, iar presiunile de creștere a salariilor nu accelerează, ceea ce întărește argumentele pentru prudență. În paralel, sunt menționate și riscuri pe partea alimentară: temeri că penuria de îngrășăminte din Orientul Mijlociu și valul de caniculă din Europa ar putea reduce randamentele culturilor și ar putea pune presiune pe prețurile alimentelor. Ce urmărește piața până la ședința BCE din 23 iulie Tensiuni majore la ședința de politică monetară din 23 iulie par puțin probabile, deși există din nou poziții divergente în interiorul BCE, apărute inclusiv la reuniunea anuală din Sintra (Bloomberg). Într-o tabără sunt oficiali precum Philip Lane , economist-șef al BCE, care avertizează că forțele inflaționiste declanșate la începutul conflictului pot reapărea prin cereri salariale mai mari sau creșteri întârziate ale costurilor la alimente și servicii. Cealaltă tabără este mai încrezătoare, fiind „plăcut surprinsă” de declinul prețurilor petrolului și mai puțin convinsă că vor urma efecte de „rundă a doua” (adică propagarea scumpirilor inițiale în restul economiei). Pentru companii și debitori în euro, miza imediată este dacă BCE confirmă o pauză în iulie, dar semnalizează ferm o nouă creștere în toamnă – scenariu care ar menține costurile de finanțare ridicate și ar prelungi incertitudinea în planificarea investițiilor și a bugetelor. [...]
Fed a păstrat dobânda-cheie la 3,75%–4% , o decizie care menține costul finanțării în SUA neschimbat pe termen scurt, deși inflația rămâne peste ținta băncii centrale, potrivit Mediafax . Rezerva Federală a anunțat miercuri că nu modifică dobânzile, după ce luna trecută le-a majorat pentru prima dată în ultimii trei ani. Decizia era anticipată de piețele financiare. Ce a decis Fed și de ce contează Banca centrală americană a menținut dobânda de referință în intervalul 3,75%–4%, reiterând cele două obiective principale ale mandatului său: ocuparea maximă a forței de muncă și aducerea inflației la 2% pe termen lung. În comunicatul de după reuniune, Fed a recunoscut că inflația rămâne ridicată și a transmis că va analiza noile date economice pentru a stabili măsurile necesare pentru reducerea inflației către țintă. Instituția a mai precizat că „va asigura stabilitatea prețurilor”. Semnal intern: vot împărțit în conducerea băncii centrale Spre deosebire de luna trecută, când majorarea dobânzilor cu 0,25 puncte procentuale a fost aprobată în unanimitate, de această dată au existat opinii diferite în conducerea Fed. Lisa Cook (membră a Consiliului Guvernatorilor) și Beth Hammack (președinta Rezervei Federale din Cleveland) au votat împotriva menținerii dobânzilor, susținând o nouă majorare de 0,25 puncte procentuale. Contextul inflației și următorul pas Potrivit celor mai recente date citate, inflația anuală din SUA a urcat la 3,7% în septembrie, de la 3,4% în august. Următoarea reuniune a Rezervei Federale este programată pentru 8–9 decembrie. [...]
BNR spune că este pregătită tehnic pentru euro, dar aderarea depinde de consolidarea fiscală , inclusiv de reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% cerut de criteriile de la Maastricht, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis de Cristian Popa , membru în Consiliul de Administrație al BNR, care a insistat că trecerea la moneda unică este „un fenomen economic, dar și unul politic”. Popa a legat explicit „avansul pe drumul aderării la euro” de progresul pe „frontul consolidării fiscale”. El a arătat că, deși un deficit de 6% ar reprezenta un progres față de 9%, criteriile europene impun un deficit de maximum 3% și includ și alte condiții, nu doar ținta de deficit. În acest context, oficialul BNR a spus că România le-a promis partenerilor europeni că în 2029–2030 va coborî deficitul sub 3%, moment din care „putem să ne așezăm la masă” pentru o discuție serioasă privind aderarea. Ce poate face BNR și ce nu poate înlocui În intervenția sa, la Summitul Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”, organizat la Sinaia, Cristian Popa a susținut că banca centrală este pregătită „din multe puncte de vedere” pentru zona euro, în special pe componenta tehnică. „Sisteme de plăți, putem printa bancnote euro, în curând vom putea bate monede euro, însă e nevoie de un efort mult mai mare.” În același timp, el a punctat limitele rolului băncii centrale: reducerea deficitului, a datoriei publice și aducerea inflației „unde trebuie” sunt eforturi care nu țin doar de BNR și presupun decizii și „sacrificii” la nivelul întregii guvernări. Avertisment: zona euro vine cu costuri, nu doar cu beneficii Popa a mai spus că, din perspectiva sa de economist, „nu toate lucrurile sunt roz în zona euro”, chiar dacă, per ansamblu, ar fi „mai degrabă bine pentru România”. Mesajul său a fost că procesul trebuie abordat cu o evaluare realistă a „plusurilor și minusurilor”, nu ca o decizie fără compromisuri. În concluzie, semnalul transmis de BNR este că infrastructura și pregătirea tehnică nu sunt principala piedică, însă calendarul și credibilitatea aderării rămân strâns legate de corecția fiscală și de capacitatea politică de a susține măsuri care să ducă deficitul și datoria pe o traiectorie compatibilă cu criteriile europene. [...]
