Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Iranul a respins categoric afirmațiile președintelui american Donald Trump privind presupuse negocieri directe între cele două state , subliniind că nu a existat niciun contact recent cu emisarul SUA și că discuțiile nu pot avea loc „în condiții de amenințare” . Potrivit Digi24 , ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a declarat că Republica Islamică nu a formulat nicio cerere în vederea negocierilor și a accentuat că doar consultări purtate prin intermediari au avut loc până acum. Oficialul iranian a fost ferm în declarația sa: Poziţia noastră este clară: negocierile nu pot avea loc în condiţii de ameninţare, iar discuţiile pot avea loc numai atunci când nu mai există ameninţări şi cereri excesive. În contrast cu poziția Teheranului, Donald Trump a anunțat marți că speră la un „acord” între SUA și Iran, imediat după ce a dispus trimiterea portavionului USS Abraham Lincoln și a grupului său de luptă în Golful Persic – o mișcare interpretată ca presiune militară în contextul în care Washingtonul a condamnat represiunea violentă a protestelor din Iran, izbucnite la sfârșitul lunii decembrie. Trump a plusat în stilul său caracteristic: O altă armadă magnifică navighează minunat spre Iran în acest moment. Sper că vor ajunge la un acord. Deși până acum președintele american nu a pus în aplicare nicio amenințare militară directă, tensiunile rămân ridicate. Ministrul Araqchi a admis că au existat contacte prin terți, dar a reiterat refuzul oricărei forme de dialog sub constrângere. În același timp, președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis un mesaj de deschidere către prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, afirmând că Iranul este pregătit să se implice în orice proces internațional care să prevină izbucnirea unui conflict în regiune. Diferența majoră dintre retorica americană și reacția iraniană arată cât de fragile sunt premisele unei relansări diplomatice între cele două state, într-un context tensionat atât intern, cât și regional. [...]

România a anulat peste 162.000 de cărți de identitate , iar circa 100.000 dintre acestea aparțineau românilor născuți în Republica Moldova, potrivit Radio Moldova , care citează date ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de la București. Măsura a vizat persoane din 86 de state și a fost aplicată în baza unei legi adoptate de Parlamentul României în 2023. O anchetă publicată de Digi24.ro arată că demersul, justificat de autorități prin nevoia de a combate adresele fictive și de a limita vulnerabilități asociate inclusiv unor rețele cu legături în zona oligarhilor ruși, i-a afectat în special pe basarabeni. Aceștia s-au trezit cu acte declarate neconforme, deși documentele fuseseră eliberate de autoritățile române. Din 2023 până la finalul lui 2025, cărțile de identitate anulate pentru cetățeni născuți în Federația Rusă au reprezentat 1% din total, adică puțin peste 1.600 de persoane, conform datelor citate. Autoritățile explică faptul că, în evaluările din 2020–2021 legate de implementarea serviciilor electronice, au fost identificate situații în care la aceeași adresă figurau înregistrate mii de persoane, inclusiv un caz cu peste 22.000 de persoane la o singură adresă din Sectorul 3 al Bucureștiului. În consecință, legislația a fost modificată astfel încât adresa de domiciliu să nu poată fi înscrisă în actul de identitate dacă în Registrul Național pentru Evidența Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la aceeași adresă. Anularea mențiunii de domiciliu nu afectează cetățenia română, mai precizează sursa citată. Persoanele vizate trebuie să reia procedura de solicitare și obținere a unui nou act de identitate, în condițiile legii, iar până acum aproximativ 20% dintre cei cărora li s-a anulat documentul au obținut deja un alt act de identitate românesc, transmite Digi24.ro. Contextul este completat de o anchetă penală derulată la începutul anului 2026: polițiști de frontieră din Iași și Sighetu Marmației, împreună cu procurori ai Parchetului General, au făcut 73 de percheziții în județul Botoșani într-un dosar privind obținerea de acte de identitate românești false. Potrivit Parchetului General, acțiunea vizează destructurarea unei rețele care ar fi furnizat documente neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă; concomitent, au fost verificate 104 adrese la care figurau cu domiciliu cetățeni originari din aceste state, inclusiv pe baza unor contracte de închiriere false. [...]