Știri
Știri din categoria Externe
Emmanuel Macron a cerut ca UE să trateze clauza de apărare reciprocă drept o obligație fără echivoc, într-un mesaj care mută presiunea de pe NATO spre mecanismele juridice ale Uniunii, potrivit Digi24. Declarația, făcută la Atena, vine în contextul discuțiilor dintre cele 27 de state membre privind întărirea aplicării articolului 42.7 din tratatele UE.
Într-o conferință de presă comună cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, președintele Franței a spus că articolul 42.7 „este beton”, adică „este o obligație”. Mitsotakis a completat formula cu „beton armat”.
Clauza de apărare reciprocă din tratatele UE prevede că, dacă un stat membru este „agresat armat pe teritoriul său”, celelalte state „îi datorează ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun”.
Macron a susținut că textul nu lasă loc de interpretări și că, în opinia sa, nu există „ambiguitate” care să necesite modificări ale tratatelor.
Președintele francez a afirmat că articolul 42.7 este „în substanța sa, mai puternic decât Articolul 5” al Tratatului NATO, clauza de asistență reciprocă a alianței. În relatarea Digi24, comparația este plasată și pe fondul faptului că Articolul 5 este „pus la îndoială cu regularitate” de președintele american Donald Trump.
Macron a argumentat că tratatul european „prevede o solidaritate între statele membre (UE) și nu lasă altă opțiune”.
La inițiativa Ciprului, care deține în acest semestru președinția UE, statele membre au discutat despre o consolidare a clauzei. Macron a indicat însă că, din perspectiva sa, nu este nevoie „în prezent” de schimbarea sau modificarea tratatelor, pe motiv că „sunt foarte clare”.
Recomandate
Emmanuel Macron cere „măsuri decisive” pentru întărirea autonomiei strategice a UE , pe fondul unor îndoieli tot mai mari privind garanțiile de securitate din NATO și al presiunilor simultane din partea SUA, Rusiei și Chinei, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis la Atena, are o miză de reglementare și politică pentru mediul economic: o Uniune mai „suverană” înseamnă, în practică, decizii mai ferme în apărare, comerț și finanțe, cu efecte directe asupra companiilor europene. În timpul unei întâlniri cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis , la Agora Romană din centrul Atenei, președintele francez a descris contextul geopolitic drept „un moment unic” în care „un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez se opun cu îndârjire europenilor” și a susținut că acesta este „momentul potrivit” pentru decizii rapide. NATO și Articolul 5, în centrul avertismentului Macron a nuanțat afirmația privind SUA, arătând că președintele american rămâne un „aliat”, însă nu întotdeauna „de încredere” sau „previzibil”. În acest cadru, el a spus că există „îndoieli” legate de Articolul 5 din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă), pe care Donald Trump l-ar fi pus sub semnul întrebării. Potrivit lui Macron, această situație „slăbește de facto Alianța”, chiar dacă NATO rămâne, în evaluarea sa, o „alianță strategică bună”. În același timp, liderul francez a pledat pentru „consolidarea pilonului european” al NATO, adică pentru o capacitate mai mare a statelor europene de a acționa și finanța apărarea în interiorul alianței. „O adevărată putere”: argumentul economic din spatele suveranității Macron a reluat tema suveranității europene, susținând că „provocarea” pentru UE este să devină „o adevărată putere”. El a argumentat că, luate împreună, apărarea, comerțul și serviciile financiare ale statelor membre sunt deja suficient de importante pentru a fi comparabile cu cele ale Statelor Unite și Chinei. În logica prezentată la Atena, această masă economică ar trebui transformată într-o capacitate politică și strategică mai coerentă, într-un moment pe care Macron l-a descris drept o oportunitate: „Acest moment ar putea fi momentul european”. [...]
Prin comparația cu „Imperiul Roman de Apus”, Aleksandar Vucic își întărește mesajul că UE își supraestimează poziția , dar cere în același timp accelerarea integrării Serbiei, fără pretenții de veto sau fonduri, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la World Policy Conference , organizată de IFRI la Chantilly, în apropiere de Paris, într-un discurs relatat de AFP și preluat de Agerpres. Vucic a susținut că Europa „a rămas în urmă” la nivel global și că își „supraestimează” poziția, invocând ideea unei „superiorități morale și democratice” pe care o consideră „complet falsă”. În același registru, liderul sârb a spus că Europa nu ar fi înțeles ce se întâmplă „la granițele sale”, comparând situația cu cea a Imperiului Roman de Apus înainte de prăbușire. Totuși, el a nuanțat imediat analogia, afirmând că nu crede că Europa se va prăbuși: „Asta nu se va întâmpla niciodată”. Critica: decalaje tehnologice și presiuni demografice și de securitate În intervenția sa, Vucic a vorbit despre „bătălii importante” pe care europenii le pierd și despre tendința de a-i „minimaliza” și „subestima” pe alții. El a indicat explicit decalajele față de Statele Unite în domenii precum inteligența artificială și robotica, dar și față de China, avertizând totodată asupra provocărilor demografice și de securitate ale continentului. În acest context, președintele sârb s-a declarat pesimist cu privire la ce ar putea realiza Europa în următorii 20 de ani, spunând că nu este „foarte optimist” în legătură cu viitorul construit „aici”. Mesajul către Bruxelles: integrare în UE, dar fără „veto” și fără „fonduri” Deși a criticat dur direcția Europei, Vucic a reiterat obiectivul Serbiei de aderare la Uniunea Europeană. El a spus că Serbia nu poate face parte din NATO, dar este „gata să se integreze” în UE și a cerut deschiderea granițelor pentru Serbia. În același apel, Vucic a afirmat că Serbia nu ar avea nevoie de drept de veto, de comisari europeni și „nici măcar” de fondurile UE, potrivit relatării din articol. [...]
UE și SUA își coordonează politicile comerciale pentru minerale critice, ca răspuns la riscul dependenței de China , după semnarea la Washington a unui nou plan de cooperare menit să consolideze lanțurile de aprovizionare și să pregătească terenul pentru un acord comercial în acest sector strategic, potrivit Agerpres . Planul a fost semnat de secretarul de stat american Marco Rubio și comisarul european pentru comerț Maros Sefcovic, într-un context în care competiția globală pentru accesul la resurse necesare tranziției energetice și industriei tehnologice se intensifică. „Concentrarea excesivă a acestor resurse, faptul că sunt dominate de unul sau două locuri, reprezintă un risc inacceptabil”, a declarat Rubio, făcând aluzie la China. Ce include planul și de ce contează pentru companii Comisia Europeană arată că, în baza planului, UE și SUA vor colabora pe „o gamă extinsă de politici și instrumente comerciale”, care vor fi aplicate inițial pentru anumite minerale critice și lanțurile de aprovizionare asociate. Domeniile menționate includ: stabilizarea prețurilor; unele subvenții; promovarea investițiilor și a cercetării; standarde comune pentru minerit și reciclare; mecanisme de răspuns rapid la întreruperile în aprovizionare. Pentru industrie, miza este reducerea riscului de șocuri de aprovizionare și de preț la materii prime care intră în produse cu valoare adăugată mare, de la electronice la echipamente pentru energie. Context: lanțuri de aprovizionare dominate de China Mineralele critice sunt folosite la fabricarea semiconductorilor, a bateriilor de ultimă generație și a unei game largi de componente electronice. Agerpres notează că China concentrează majoritatea rezervelor mondiale de pământuri rare și domină atât extracția, cât și rafinarea, având un cvasi-monopol în procesarea unor materiale. Este menționat și galiul, utilizat la fabricarea semiconductorilor. În același timp, UE a resimțit în pandemie vulnerabilitatea dependenței de importuri de materii prime critice din China, ceea ce a accelerat căutarea de parteneriate alternative. Ce urmează Planul vine după un acord de cooperare încheiat în februarie între SUA și UE pentru aprovizionarea cu materii prime critice, cu obiectivul de a contracara concurența Chinei, care poate furniza astfel de resurse la prețuri mult inferioare celor cerute de alte țări. Washingtonul și Bruxellesul mai arată că discuțiile sunt complementare celor din alte forumuri internaționale. [...]
NATO spune că tratatul nu permite suspendarea sau excluderea unui membru , pe fondul unor relatări despre un presupus e-mail intern al Pentagonului care ar sugera o astfel de măsură împotriva Spaniei, după refuzul Madridului de a susține SUA în războiul împotriva Iranului, potrivit Agerpres . Reacția a venit vineri, când un purtător de cuvânt al NATO a amintit că tratatul fondator al Alianței „nu cuprinde niciun articol referitor la suspendarea sau excluderea” vreunui stat membru. Informația a fost prezentată în contextul dezvăluirii, de către agenția EFE, a unui presupus e-mail intern al Departamentului american al Apărării care ar fi sugerat posibilitatea suspendării Spaniei. Din datele disponibile în material, motivul invocat în aceste relatări ar fi refuzul Spaniei de a sprijini Statele Unite în războiul împotriva Iranului. Agerpres notează că este vorba despre un „presupus” e-mail intern, ceea ce indică faptul că autenticitatea și statutul documentului nu sunt confirmate în informațiile publicate. [...]
UE pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni, semnalând înăsprirea presiunii economice asupra Rusiei , la doar o zi după ce statele membre au oficializat setul 20 de măsuri restrictive, potrivit G4Media . Discuțiile au fost anunțate de șefa diplomației europene, Kaja Kallas , aflată la Nicosia pentru o reuniune informală a Consiliului European. Kallas a indicat că noul pachet ar urma să includă măsuri care nu au fost discutate până acum din cauza opoziției guvernului Viktor Orban, sugerând o reevaluare a „liniilor roșii” anterioare. „Avansăm într-adevăr cu al 21-lea pachet de sancţiuni. Acest lucru le transmite ruşilor un mesaj foarte clar că nu pot rezista mai mult decât noi, că Ucraina este mai importantă pentru noi decât este pentru ei şi că vom continua să o sprijinim.” Ce ar putea intra în pachetul 21 În acest stadiu, măsurile sunt la nivel de discuție, iar publicația notează doar direcțiile posibile. Printre opțiunile menționate se află: sancțiuni împotriva unor oligarhi ruși; sancțiuni împotriva unor reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Ruse care susțin războiul împotriva Ucrainei. Context: pachetul 20 și deblocarea prin renunțarea Ungariei la veto Cele 27 de state membre au validat joi, în mod definitiv, atât pachetul de asistență financiară de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Kiev, cât și al 20-lea pachet de sancțiuni , după ce Ungaria a renunțat la veto, potrivit președinției cipriote a Consiliului UE, citată în material. Al 20-lea pachet include, între altele: interzicerea tranzacțiilor cu 20 de bănci ruse; interzicerea tranzacțiilor cu criptomoneda RUBx; interzicerea accesului în porturile UE pentru noi nave din așa-numita „flotă din umbră” folosită pentru ocolirea sancțiunilor; sancțiuni asupra a 120 de persoane și entități. În total, măsurile restrictive ale UE legate de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei se aplică în prezent la peste 2.600 de persoane și entități. De ce contează pentru mediul economic Succesiunea rapidă a pachetelor 20 și 21 indică intenția UE de a menține și extinde constrângerile asupra finanțării și logisticii ruse, inclusiv prin măsuri care vizează sectorul bancar, transportul maritim și, posibil, persoane cu influență economică și instituțională. În același timp, materialul subliniază că sancțiunile sunt temporare și sunt reanalizate periodic, putând fi calibrate, diminuate sau oprite în funcție de obiectivele UE. [...]
Blocada navală americană asupra porturilor iraniene riscă să tensioneze și mai mult fluxurile de transport din jurul Strâmtorii Ormuz , după ce Teheranul a amenințat cu un „răspuns ferm” dacă măsura continuă, potrivit TVR Info . Cartierul general Khatam al-Anbiya , structură care coordonează armata regulată iraniană și Gardienii Revoluției, a descris blocada drept „banditism și piraterie” și a transmis că forțele armate iraniene ar avea „o capacitate și o pregătire mai mare decât înainte” pentru a-și apăra suveranitatea și interesele naționale. Mesajul a fost publicat de agenția iraniană IRNA, potrivit Agerpres. „Dacă armata americană agresivă își continuă blocada, banditismul și pirateria în regiune, ar trebui să fie sigură că se va confrunta cu un răspuns din partea puternicelor forțe armate ale Iranului.” Ce se întâmplă pe mare: opriri de nave și interceptări Avertismentul iranian vine după ce forțele americane au interceptat vineri seară o navă sub pavilion iranian care încerca să ajungă într-un port iranian. Potrivit Comandamentului Central al SUA, aproximativ 34 de nave care tranzitau către sau dinspre porturile iraniene au fost forțate să se oprească de la începutul blocadei navale, pe 13 aprilie. De ce contează economic: Ormuz, rută pentru 20% din petrolul mondial În paralel, Iranul susține că își menține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o zonă strategică prin care trece 20% din petrolul mondial. În ultimele zile, Iranul ar fi confiscat mai multe nave, conform informațiilor citate. Khatam al-Anbiya a mai afirmat că Iranul urmărește mișcările adversarilor din regiune și a avertizat că va răspunde „cu mai multă forță” în cazul unei noi agresiuni. „Suntem pregătiți și hotărâți (…) să provocăm pagube și mai grave în cazul unei noi agresiuni din partea inamicilor americani și sioniști.” În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre durata blocadei sau despre pașii următori ai SUA și Iranului, însă escaladarea retorică și oprirea navelor indică o presiune în creștere asupra traficului maritim din zonă. [...]
