Știri
Știri din categoria Apărare

Incidentul cu drona din Galați scoate în evidență o vulnerabilitate operațională a apărării aeriene la altitudini joase, iar Armata ia în calcul rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare la granița cu Ucraina, potrivit Libertatea. Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că drona care s-a prăbușit într-o gospodărie din Galați era „de tip Geran 2”, model nou, fabricat în Rusia, și a traversat spațiul aerian național la altitudine joasă.
Miruță a precizat că drona a zburat „timp de aproximativ 4 minute”, pe o distanță de 15 km, ceea ce ar însemna o viteză de aproximativ 225 km/h. Contextul, potrivit ministrului, a fost un „atac intens” asupra infrastructurii din Ucraina, în zona Reni, iar fragmente din dronă au ajuns pe teritoriul României.
Ministrul Apărării afirmă că Armata Română poate monitoriza spațiul aerian „doar la altitudini înalte”, nu și la altitudini foarte joase, ca în cazul acestui incident. Pentru obiecte mici care zboară jos, în zone unde relieful limitează radarul, sunt folosite soluții radar „mobile”, locale, însă „numărul acestora este unul limitat”, iar ele sunt concentrate acolo unde riscurile sunt evaluate ca fiind mai mari.
În același timp, Miruță susține că, până acum, evoluția atacurilor rusești din apropierea graniței nu ar fi indicat o astfel de situație în zona în care au fost găsite fragmentele.
După incident, Statul-Major al Apărării „analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare” în zona graniței cu Ucraina, potrivit ministrului. Miruță mai spune că MApN dezvoltă lunar soluții noi, fie prin achiziții, fie prin replanificarea și integrarea diferită a capabilităților existente.
În declarația sa, ministrul leagă și de programul SAFE o posibilă îmbunătățire a reacției: dacă „capabilitățile de apărare antiaeriană gândite și incluse” în acest program ar fi fost deja în inventarul Armatei Române, „cel mai probabil” drona ar fi fost observată și interceptată, inclusiv în scenariul de zbor la altitudine mică într-o zonă cu relief.
„După incidentul de azi-noapte, Statul-Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina.”
În noaptea precedentă, mai multe fragmente de dronă au căzut în Galați, iar o anexă gospodărească și un stâlp de electricitate au fost avariate. Potrivit sursei, drona avea o încărcătură explozivă, informație transmisă de purtătorul de cuvânt al DSU, Bogdan Toma, pentru Libertatea.
Ministerul de Interne a anunțat evacuarea persoanelor din perimetrul afectat pe o rază de 200 de metri. În plan diplomatic, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis convocarea la MAE a ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev, după incident.
În plan tehnic, Miruță a mai afirmat că „nicio armată din lume nu poate intercepta resturi de dronă” rezultate în urma unor atacuri masive, în orice condiții de relief, la altitudini mici.
Recomandate

Prăbușirea dronei rusești lângă Galați expune o vulnerabilitate operațională în „ scutul danubian ” , iar acoperirea cu senzori și mijloace de contracarare ar trebui concentrată pe trei direcții – Chilia Veche, Ismail și Reni, potrivit unei analize prezentate de generalul (r) Virgil Bălăceanu la Digi24 . Bălăceanu spune că vulnerabilitatea ține de modul de organizare a dispozitivului de supraveghere și apărare pe Dunăre și că, din punct de vedere operațional, nu e vorba de „extindere”, ci de „acoperirea” unor zone-cheie cu o densitate mai mare de mijloace. Ce ar trebui schimbat în teren: detectare și contracarare pe trei direcții Concret, generalul în rezervă indică necesitatea unei concentrări pe: Chilia Veche , Ismail , Reni , cu accent pe mijloace radar (inclusiv radare mobile aflate în dotarea Armatei Române) și pe alte sisteme de detectare , menite să identifice direcția de acțiune a dronelor. În același timp, el invocă și nevoia de combatere electronică (măsuri de bruiaj/perturbare a controlului sau navigației dronelor) și „mijloace de foc”, adică sisteme capabile să le angajeze fizic. De ce contează: incidentul sugerează o „lecție învățată” pentru dislocare Bălăceanu afirmă că, cel mai probabil, drona nu a fost planificată să intre în România, ci ar fi fost „în derivă” , după ce și-ar fi pierdut traiectoria inițială. În analiza sa, asta s-ar putea explica prin: un atac electronic al mijloacelor ucrainene de apărare electronică, sau faptul că ar fi fost lovită fără a fi nimicită , ajungând într-un zbor dezordonat care a dus la intrarea în spațiul aerian românesc. În acest context, el susține că o concluzie pentru Ministerul Apărării ar fi o dislocare mai largă și mai numeroasă a mijloacelor de detectare, „mai ales a celor mobile”, plus mijloace suplimentare de combatere, astfel încât zonele expuse să fie protejate. Context: ce spune despre sistemele existente Generalul în rezervă notează că ultimele comunicate ale Ministerului Apărării l-au „bucurat”, întrucât au menționat că sisteme de apărare antiaeriană cu baza la sol au fost pregătite pentru tragere. El amintește și de instalațiile Gepard , despre care spune că au sisteme radar pentru obiecte la înălțime foarte mică, dar insistă că este nevoie de o dislocare „mult mai mare” pentru acoperirea eficientă a zonelor vulnerabile. [...]

NATO spune că livrările de arme americane către Ucraina prin mecanismul PURL nu dau semne de încetinire , în pofida dezbaterilor politice din SUA privind finanțarea viitoare, potrivit Kyiv Post . Mesajul vizează în primul rând continuitatea operațională a fluxului de echipamente, într-un moment în care Washingtonul discută public despre redistribuirea costurilor către Europa. Șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , a declarat la Kyiv Security Forum că programul funcționează „conform planului” și că livrările sunt în derulare, conform Ukrinform, citat de publicație. Ce este PURL și de ce contează pentru ritmul livrărilor PURL (Priority Ukraine Requirements List – „Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei”) este descris ca un mecanism comun SUA–NATO menit să accelereze livrările de arme și echipamente fabricate în SUA către Ucraina. Țările partenere finanțează achizițiile în funcție de nevoile prioritare ale Ucrainei, iar contribuțiile sunt agregate într-un fond administrat de NATO. În acest cadru, Dragone a susținut că nu există indicii privind o reducere a efortului și că fluxul continuă, inclusiv pentru sisteme deja disponibile sau aflate în tranzit. „PURL funcționează. Nu există semne de scădere a efortului. (…) Fluxul continuă.” Context politic: presiuni în SUA pentru mutarea costurilor către Europa Declarațiile vin pe fondul unor poziționări la vârful administrației americane. Kyiv Post notează că președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că ar putea opri livrările de arme către Ucraina și a cerut aliaților europeni să se alăture unei coaliții pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În paralel, vicepreședintele JD Vance a susținut public ideea ca Europa să preia povara financiară a achizițiilor de armament. Publicația menționează că, la un eveniment Turning Point USA, Vance a spus că Washingtonul nu va mai cumpăra arme pentru Ucraina, lăsând Europei plata întregului sprijin, potrivit The Independent. Ce spun oficialii militari europeni Șeful Comitetului Militar al UE, generalul Sean Clancy, a declarat că a discutat împreună cu omologul său din NATO prioritățile curente ale Ucrainei cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. În pofida disputelor politice din SUA, oficiali NATO citați de Kyiv Post afirmă că, în acest moment, nu există întreruperi ale livrărilor de arme derulate prin mecanismul PURL. [...]

Testarea în exercițiul NATO a sistemului anti-dronă Sky Dome poate accelera intrarea Optoelectronica pe piața contractelor europene , într-un moment în care statele își cresc bugetele de apărare și caută soluții rapide pentru protecția infrastructurii și a frontierelor, potrivit Economedia . Optoelectronica a participat între 14 și 24 aprilie la exercițiul „ LCI-X Crucible Eastern Phoenix 2026 ”, organizat de Ministerul Apărării și NATO la Capu Midia, unde a demonstrat capabilități de combatere a dronelor, un segment aflat în expansiune rapidă la nivel global. Sistemul Sky Dome este dezvoltat în baza unui acord de cooperare cu firma israeliană SkyLock Systems și ar urma să fie produs în România, în linie cu cerințele programului SAFE al Uniunii Europene, care urmărește stimularea capacităților industriale de apărare în statele membre. De ce contează testul dintr-un exercițiu NATO Validarea într-un cadru operațional de tip NATO este relevantă pentru potențiale contracte viitoare, în contextul în care cererea pentru sisteme anti-dronă crește accelerat pe fondul războiului din Ucraina și al noilor programe europene de finanțare pentru apărare. Pe plan intern, interesul autorităților române pentru astfel de soluții este legat de riscurile de securitate din proximitatea graniței cu Ucraina, unde utilizarea dronelor de tip Shahed a devenit frecventă. Ce include sistemul și ce rezultat a raportat compania Compania descrie Sky Dome ca o soluție integrată, care include inclusiv componente de tip laser anti-dronă – o tehnologie aflată încă într-o fază relativ incipientă de adoptare, dar cu potențial ridicat în conflictele moderne. Potrivit Optoelectronica, sistemul testat a reușit neutralizarea tuturor țintelor simulate în cadrul exercițiului. [...]

Forța Spațială a SUA a împărțit contracte de până la 3,2 miliarde de dolari pentru interceptorii orbitali ai „Golden Dome” , mizând pe acorduri rapide care ocolesc o parte din regulile clasice de achiziții, dar fără să clarifice încă rolurile fiecărui contractor, potrivit Ars Technica . Miza economică și operațională este dublă: programul atrage un număr mare de companii pentru prototipare accelerată, însă trecerea la producție ar urma să coste „semnificativ” mai mult și depinde explicit de fezabilitatea la cost și scalare. Forța Spațială a publicat o listă cu 12 companii care lucrează la „Space-Based Interceptors” (SBI) – interceptori plasați pe orbită joasă pentru inițiativa Pentagonului „Golden Dome”, un sistem multistrat menit să apere teritoriul SUA de drone și rachete balistice, hipersonice și de croazieră. Cine sunt contractorii și ce tip de contracte au primit Lista include: Anduril Industries, Booz Allen Hamilton, General Dynamics Mission Systems, GITAI USA, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Quindar, Raytheon (RTX), Sci-Tec, SpaceX, True Anomaly și Turion Space. Forța Spațială a acordat 20 de contracte individuale către aceste 12 companii la final de 2025 și început de 2026, folosind „Other Transaction Authority” (OTA) – un mecanism care permite Pentagonului să ocolească o parte din reglementările federale de achiziții pentru a atrage mai mulți furnizori și a accelera prototiparea. Valoarea cumulată a acordurilor este de până la 3,2 miliarde de dolari (aprox. 14,7 miliarde lei), iar finanțarea ar urma să combine bani publici și investiții private pentru a apropia SBI de testare pe orbită joasă. Ce cumpără, de fapt, Pentagonul în această fază Acordurile sunt descrise ca fiind pentru dezvoltare în stadiu incipient și demonstrații tehnologice, nu pentru producție la scară. Publicația notează că oficialii nu au oferit detalii despre contribuția fiecărei companii, iar Forța Spațială a invocat cerințe de securitate operațională: „Nu vor fi disponibile informații suplimentare în acest moment din cauza cerințelor de securitate operațională privind programul SBI.” În listă apar atât „jucători” consacrați din industria spațială (SpaceX, Lockheed Martin, Northrop Grumman), cât și companii mai noi pe segmentul spațial, dar active în zona de securitate națională (Anduril, True Anomaly). Alte firme sunt prezentate cu specializări punctuale: software (Quindar și Sci-Tec, subsidiară a Firefly Aerospace), senzori (Turion), robotică spațială (GITAI USA). Booz Allen Hamilton este descrisă ca integrator și furnizor de servicii de date pentru apărare, iar General Dynamics – ca furnizor de comunicații și electronică pentru misiuni spațiale. Raytheon (RTX) este menționată pentru senzori de avertizare, software de control la sol și producția de sateliți mici prin Blue Canyon Technologies. Ținta de calendar și condiția-cheie: „dacă e accesibil și scalabil” Colonelul Bryon McClain, responsabil de program în cadrul Space Systems Command , a spus că OTA a atras furnizori tradiționali și netradiționali și a susținut ideea de competiție continuă, iar Forța Spațială vizează demonstrarea unei capabilități inițiale în 2028. În paralel, conducerea programului transmite că partea orbitală cea mai ambițioasă nu va intra în producție dacă nu poate fi realizată la costuri acceptabile. Gen. Michael Guetlein, directorul programului „Golden Dome”, a declarat în Congres pe 15 aprilie: „Suntem atât de concentrați pe accesibilitate. Dacă nu o putem face accesibil, nu vom intra în producție.” Și: „Dacă interceptarea din spațiu în faza de propulsie nu este accesibilă și scalabilă, nu o vom produce, pentru că avem și alte opțiuni.” Context bugetar: cerere de 17 miliarde dolari, dar cu semne de întrebare politice Administrația Trump cere 17 miliarde de dolari (aprox. 78 miliarde lei) pentru „Golden Dome” în anul fiscal 2027 (care începe la 1 octombrie), însă aproape toată suma ar fi inclusă într-un proiect de lege de tip „reconciliation” (procedură bugetară care poate ocoli pragul obișnuit din Senat, dar e puternic politizată). Potrivit Politico, există reticență față de un astfel de conflict bugetar înaintea alegerilor de la mijloc de mandat, iar un fost oficial din apărare a spus că includerea finanțării într-un proiect care s-ar putea să nu ajungă la vot „nu este un semnal bun” despre urgența invocată a programului. În plus, Ars Technica notează că analiști contestă estimările de cost și calendar, iar arhitectura „Golden Dome” rămâne în mare parte secretă, ceea ce face dificil de evaluat ce se construiește efectiv și cât de realistă este o capabilitate funcțională SBI pe orbită în următorii ani. [...]

Marina germană își pregătește navele de vânătoare de mine pentru o posibilă misiune în Strâmtoarea Hormuz , dar avertizează că nu are rezerve de personal , ceea ce ar obliga la tăieri din alte priorități dacă Berlinul decide trimiterea unui contingent, potrivit Focus . Echipajul celui de-al treilea escadron de dragare a minelor din Kiel se antrenează pentru un posibil scenariu de misiune în zona Golfului Persic, cu obiectivul declarat de a contribui la securizarea navigației internaționale. Într-un astfel de context, navele specializate în vânătoarea de mine ar fi esențiale pentru menținerea rutelor maritime deschise. Capacitate tehnică, limită de personal Germania are opt nave de vânătoare de mine, fiecare cu loc pentru 42 de militari, notează publicația. Aceste nave pot neutraliza încărcături explozive de pe fundul mării cu ajutorul dronelor subacvatice și al scafandrilor specializați în mine. Problema majoră este însă resursa umană. Viceamiralul Jan Christian Kaack a declarat pentru Sat.1 că marina este deja „complet încărcată” de angajamentele NATO și a avertizat: „Dacă există o altă prioritizare – nu avem nicio rezervă – trebuie să reducem altceva ca prioritate.” Planificare pe „scenariu de tip worst case” și condiții politice Kaack a mai spus că situația exactă a amenințărilor din teren este „complet neclară”, iar planificarea se bazează în prezent pe un „scenariu de tip worst case” (cel mai nefavorabil scenariu). Rămâne incert dacă va exista, în final, o trimitere efectivă de forțe. Cancelarul federal Merz condiționează misiunea de aprobarea Bundestagului și de existența unei încetări a focului stabile în regiune, condiție care, potrivit informațiilor din material, „nu este în vedere” în acest moment. [...]

Neutralizarea încărcăturii dronei căzute în Galați a impus evacuarea a 535 de persoane , în condițiile în care resturile au fost ridicate și transportate pentru detonare controlată, potrivit Adevărul . Măsura a vizat atât perimetrul de siguranță, cât și traseul pe care a fost deplasată încărcătura. Încărcătura a ajuns „în siguranță” la locul detonării controlate, în apropierea lacului Brateș, iar autoritățile au anunțat că, după finalizarea procedurilor, persoanele evacuate vor putea reveni la locuințe. Evacuare pe traseu și operațiune de transport IGSU a transmis că, înainte de ora 13.00, a început deplasarea încărcăturii către locul de neutralizare. În total, au fost evacuate 535 de persoane: 220 de persoane din perimetrul stabilit; 315 persoane de pe traseul de deplasare. Context: incident de securitate aeriană la graniță Conform informațiilor citate, incidentul s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă, 25 aprilie, după ce o dronă folosită de Federația Rusă în atacuri asupra infrastructurii civile din Ucraina a pătruns neautorizat în spațiul aerian al României și a avariat proprietate privată și publică. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a precizat că radarele au detectat în jurul orei 2:00 un atac cu drone în proximitatea frontierei cu Ucraina, la nord de Dunăre, iar Centrul Aerian de la Torrejon (Spania) a ordonat ridicarea a două aeronave britanice Eurofighter Typhoon din Serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită, de la Baza 86 Aeriană Borcea. Totodată, sistemele de apărare aeriană de la sol au fost trecute în poziție de tragere. MApN a mai arătat că piloții au avut autorizare să angajeze ținta, însă aceasta s-a aflat permanent deasupra teritoriului ucrainean, astfel că nu s-a putut deschide focul. Radarele de la sol au urmărit 15 drone în spațiul aerian ucrainean, care au intrat în picaj în zona localității Reni, după care au fost raportate explozii pe teritoriul Ucrainei. Una dintre drone ar fi continuat zborul la joasă înălțime deasupra lacului Brateș și a lovit un atelier dintr-o gospodărie și un stâlp de electricitate de pe domeniul public. Ce urmează La fața locului au fost mobilizate autorități locale și forțe ale IGSU, Poliției Române și MApN pentru investigarea cazului. MApN a indicat că sprijină intervenția cu echipe de specialiști pentru punerea obiectului în siguranță și neutralizarea lui într-un loc sigur. Pentru detalii despre procedura de neutralizare, publicația trimite la informațiile despre detonarea controlată . [...]