Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul demisionar al Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că a refuzat o reducere de 10% a veniturilor medicilor, iar conflictul pe această temă ar fi dus la deteriorarea relației cu premierul Ilie Bolojan, potrivit Antena 3. Miza este una bugetară și operațională: o tăiere „contabilă”, în condițiile unui deficit mare de personal, ar fi putut afecta funcționarea sistemului sanitar.
Rogobete a declarat că i s-a recomandat fie să taie 10% din veniturile personalului medical, fie să concedieze 10% dintre angajați, pentru „a ne închide pe cifră”. El a susținut că o astfel de măsură ar fi generat „haos” și „destabilizare fără precedent”, invocând un deficit de „aproape 40.000 de persoane” în sistem și faptul că medicii ar fi plătiți pentru gărzi la nivelul anului 2016.
„A tăia contabil şi fără sens 10% din salariile personalului medical (...) ar fi creat un haos şi o destabilizare fără precedent a sistemului de sănătate. Şi da, m-am opus, ferm şi vehement şi public (...)”
Din perspectiva impactului, episodul indică o tensiune între țintele de economii la buget și riscul de a agrava lipsa de personal din sănătate. Rogobete a argumentat că reducerea veniturilor sau disponibilizările ar fi lovit direct în capacitatea de a asigura servicii medicale, într-un sistem deja subdimensionat.
Tot el a afirmat că, dacă „astăzi medicii nu au salariile tăiate”, acest lucru s-ar datora faptului că „doi oameni” și-ar fi pus mandatul pe masă în acel moment, fără a preciza în detaliu cine este al doilea.
Ministrul demisionar a mai spus că problemele de comunicare între Ministerul Sănătății, Parlament și Guvern erau vizibile încă de la finalul anului trecut și că, pe fondul lipsei dialogului, „au început blocajele administrative”, ceea ce ar fi făcut „evident” că este nevoie de „o resetare”, relatează Agerpres, citată de Antena 3.
În aceeași conferință de presă, în care și-a prezentat bilanțul celor 10 luni de mandat, Rogobete a adăugat că își dorește, „pe o scară de la 1 la 10”, „ca democrația din România să nu mai stea într-un singur om”.
Recomandate
Guvernul a activat canalul diplomatic cu aliații după prăbușirea unei drone rusești la Galați , iar premierul Ilie Bolojan spune că România a informat „partenerii și aliații” și a dispus „măsuri diplomatice”, pe fondul unei noi încălcări a spațiului aerian, potrivit Antena 3 . În mesajul publicat pe Facebook, Bolojan afirmă că, „în noaptea trecută”, o dronă „de fabricație rusească” a căzut în Galați și „a afectat o gospodărie”. Premierul spune că a discutat „cu toți factorii de decizie” pentru a lua „imediat măsurile necesare”, subliniind că prioritatea Guvernului rămâne „protecția și siguranța cetățenilor”. Ce măsuri spune premierul că au fost luate Bolojan indică două direcții de acțiune după incident: măsuri imediate, discutate cu „factorii de decizie”, fără a detalia natura lor; măsuri diplomatice, inclusiv „informarea partenerilor și a aliaților”. Mesajul către Moscova și miza de securitate Premierul condamnă „violarea, din nou, a spațiului aerian românesc de către Rusia”, pe care o numește „un act iresponsabil” și „o încălcare gravă a dreptului internațional”, cerând Rusiei să înceteze astfel de acțiuni. „O condamn fără rezerve și cer ferm Rusiei să înceteze imediat astfel de acțiuni.” El leagă aceste incidente de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și spune că ele „generează riscuri pentru securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic”. SAFE, invocat ca instrument pentru întărirea apărării Bolojan mai afirmă că Guvernul „va acționa ferm” și va folosi „toate instrumentele” disponibile, menționând explicit „programul SAFE”, cu obiectivul de „a reduce riscurile” și de „a întări apărarea țării”. Publicația nu oferă, în acest material, detalii suplimentare despre măsurile concrete care ar urma să fie aplicate prin acest program. [...]
Guvernul va folosi programul SAFE pentru întărirea apărării după incidentul în care o dronă rusească cu explozibil a căzut într-o gospodărie din județul Galați, potrivit Libertatea . Premierul Ilie Bolojan spune că este vorba despre o „violare repetată” a spațiului aerian românesc și anunță un pachet de reacții care combină măsuri operative și demersuri diplomatice, cu miză directă pe securitate și pe capacitatea statului de a gestiona riscuri la granița estică. Bolojan a transmis pe Facebook că a discutat „cu toți factorii de decizie” pentru a lua „imediat măsurile necesare”, iar „prioritatea Guvernului României rămâne protecția și siguranța cetățenilor”. În același mesaj, premierul califică incidentul drept „un act iresponsabil” și „o încălcare gravă a dreptului internațional”, cerând Rusiei să înceteze astfel de acțiuni. Ce măsuri anunță Guvernul și de ce contează Din perspectiva deciziilor cu impact operațional și de politică publică, premierul indică două direcții principale: informarea partenerilor și aliaților NATO , în contextul în care, potrivit lui Bolojan, aceștia „au fost informați” și „se pregătesc măsuri”; folosirea „tuturor instrumentelor” disponibile, inclusiv programul SAFE , pentru „a reduce riscurile” și „a întări apărarea țării”. În mesajul citat de Libertatea, Bolojan leagă explicit aceste incidente de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și avertizează că ele „generează riscuri pentru securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic”. Ce se știe despre incidentul din Galați Potrivit informațiilor prezentate, în noaptea precedentă mai multe fragmente de dronă au căzut în Galați , iar anexa unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate . Elementul considerat cel mai grav este că drona avea o încărcătură explozivă , conform explicațiilor oferite pentru Libertatea de purtătorul de cuvânt al DSU, Bogdan Toma. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că drona ar fi fost „de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia” și că ar fi zburat „la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național”, ceea ce ar indica o viteză de peste 200 km/h, conform aceleiași surse. Componenta diplomatică: convocarea ambasadorului Rusiei Pe linie diplomatică, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis convocarea la sediul MAE a ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev , după incident, descris ca „extrem de grav”. În perioada următoare, rămâne de urmărit ce măsuri concrete vor fi detaliate în legătură cu utilizarea programului SAFE și ce pași vor rezulta din consultările cu aliații, în condițiile în care, în acest stadiu, premierul vorbește despre direcții și instrumente, fără un calendar public de implementare. [...]
Strategia premierului Ilie Bolojan de a păstra în funcții o parte dintre prefecții și secretarii de stat numiți de PSD poate deveni un instrument de negociere pentru voturile din Parlament , pe fondul temerilor social-democraților că moțiunea de cenzură nu va fi susținută „la linie”, potrivit Adevărul . Miza, conform unor surse politice citate de publicație, este dublă: pe de o parte, Bolojan ar deschide canale de discuție cu liderii județeni ai PSD, iar pe de altă parte ar alimenta tensiuni interne în partid, prin tratarea diferențiată a demnitarilor PSD (unii demiși, alții menținuți). Cum ar funcționa pârghia de negociere Logica descrisă în material pornește de la faptul că numirile în funcții precum prefect sau secretar de stat sunt susținute de filiale, iar parlamentarii PSD sunt, la rândul lor, ancorați în organizațiile județene. În acest context, menținerea în funcție a unor oameni promovați de anumite filiale ar putea facilita negocieri punctuale cu parlamentarii din aceleași județe. În paralel, decizia de a nu demite „la pachet” toți reprezentanții PSD din administrație ar alimenta suspiciuni în interiorul partidului, în condițiile în care conducerea PSD s-ar întreba dacă există „trădători” care beneficiază de protecție. Presiunea moțiunii și fisurile din PSD Potrivit surselor citate, lideri PSD din teritoriu i-ar fi dat asigurări lui Sorin Grindeanu că nu există senatori sau deputați care să schimbe tabăra. Totuși, materialul menționează un caz recent: deputatul PSD de Buzău Petre Neagu ar fi trecut la PNL, fiind însă prezentat drept o excepție, pe fondul unui conflict cu liderii locali ai partidului, inclusiv cu Marcel Ciolacu. Negocieri PNL pentru susținerea Guvernului În același timp, conducerea PNL ar fi decis să negocieze „pe toate fronturile” pentru susținerea premierului Ilie Bolojan, inclusiv cu parlamentari suveraniști, potrivit acelorași surse. Operațiunea ar fi coordonată în Parlament de liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, iar Dan Motreanu, secretarul general al partidului, ar purta discuții atât la București, cât și la Bruxelles, inclusiv cu aleși AUR și SOS din Parlamentul European. Conform informațiilor prezentate, liberalii ar fi reușit până acum să atragă 10 parlamentari POT de partea lor. Context: criza politică și interimatele Criza politică s-a amplificat după ce PSD a retras oficial sprijinul pentru Executiv, decizie urmată de plecarea unor membri din Guvern și de discuții despre reconfigurarea majorității parlamentare. În acest cadru, președintele României, Nicușor Dan , a anunțat că a semnat demisiile miniștrilor PSD și propunerile de miniștri interimari transmise de Guvern, precizând totodată că va convoca discuții politice la începutul săptămânii viitoare. Miniștrii PSD și-au depus demisiile joi, la ora 14.00. PSD a deținut șase portofolii: Transporturi (Ciprian Șerban), Agricultură (Florin Barbu), Energie (Bogdan Ivan), Sănătate (Alexandru Rogobete), Justiție (Radu Marinescu) și Muncă (Florin Manole). Ulterior, secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a anunțat că și-a semnat și el demisia. [...]
Riscul major pentru PSD este pierderea accesului la deciziile de finanțare , dacă moțiunea de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan eșuează sau dacă partidul nu o depune, într-un moment în care retragerea miniștrilor a lăsat coaliția într-o zonă de instabilitate, potrivit Adevărul . Miza nu este doar schimbarea premierului, ci și menținerea influenței în alocarea fondurilor și a investițiilor, de la programe de dezvoltare locală până la PNRR . După demisia miniștrilor PSD, depunerea unei moțiuni de cenzură este prezentată ca „imperativă” pentru social-democrați, iar în ședința de joi liderul PSD Suceava, Gheorghe Șoldan, a formulat un ultimatum: „Dacă am scos sabia din teacă, atunci trebuie să o folosim.” De ce contează: guvernarea înseamnă control pe bani și investiții Analistul politic Cristian Andrei (Agenția de Rating Politic) avertizează că un eșec al planului de debarcare a premierului s-ar putea întoarce împotriva conducerii PSD, inclusiv împotriva lui Sorin Grindeanu. Argumentul central: pentru liderii locali și primari, opoziția nu este un scenariu sustenabil, deoarece reduce influența asupra deciziilor „legate de bani și investiții”. În evaluarea analistului, PSD nu a votat ieșirea de la guvernare, ci „doar retragerea sprijinului pentru premier”, ceea ce obligă conducerea să demonstreze rapid că are o strategie funcțională, nu doar o poziționare politică. În caz contrar, spune acesta, tensiunile interne pot escalada. Presiune internă și semne de repoziționare În paralel cu criza din coaliție, apar indicii de mișcare în interiorul partidului și în relația cu PNL. Deputatul PSD de Buzău Petre Emanoil Neagu a participat la ședința Biroului Politic Național al PNL și a afirmat: „Eu astăzi am transmis hârtia la Camera Deputaţilor, iar de mâine sunt în bancă cu PNL” Materialul ridică întrebarea cât de amplu ar putea deveni un astfel de „val de plecări”, dacă PSD ajunge izolat. Scenariile descrise: moțiune ratată, opoziție și avantaj pentru AUR Cristian Andrei conturează două riscuri majore: Dacă PSD nu depune moțiune de cenzură , partidul poate ajunge într-o situație în care președintele „poate bloca” procesul de vacantare a posturilor rămase libere după demisiile miniștrilor, în condițiile în care Constituția nu obligă automat la semnarea decretelor de numire în orice context. Dacă PSD ajunge în opoziție , ar putea ajunge să împartă acest spațiu politic cu AUR, însă analistul susține că PSD ar fi „mai puțin credibil” decât AUR în postura de opoziție, iar pierderea guvernării ar amplifica tensiunile interne și ar slăbi controlul asupra aparatului de stat. În plus, analiza indică un efect politic secundar cu impact direct asupra competiției electorale: retragerea PSD din guvernare ar putea consolida AUR , nu PSD, deoarece AUR nu ar avea interesul să ajute social-democrații să redevină dominanți. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele zile sunt decisive pentru PSD pe două planuri: dacă își asumă și duce la capăt moțiunea de cenzură și, în funcție de rezultat, dacă poate evita un scenariu de opoziție care să declanșeze pierderi de influență, contestarea conducerii și posibile repoziționări ale aleșilor locali. [...]
Guvernul apără menținerea CASS la pensiile peste 3.000 de lei ca soluție de lărgire a bazei de finanțare a sistemului public de sănătate, argumentând că fără mai mulți contributori spitalele nu pot funcționa la un nivel acceptabil, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, la Europa FM , că poziția Executivului privind contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) aplicată pensiilor de peste 3.000 de lei ține de nevoia de a susține financiar sistemul medical. În explicația sa, Bolojan a invocat raportul dintre cei care plătesc și cei care beneficiază de servicii: anterior ar fi fost 6,3 milioane de plătitori la 16,5 milioane de beneficiari, iar în prezent ar fi „peste 10 milioane” sau „poate 11” plătitori, menționând că nu are datele exacte, în timp ce numărul beneficiarilor ar rămâne 16,5 milioane. Cum justifică premierul contribuția la sănătate pentru pensiile mai mari Bolojan a legat direct contribuția de funcționarea spitalelor și de calitatea serviciilor medicale, susținând că sistemul nu poate funcționa fără o bază suficientă de finanțare. „Vrem ca spitalele din România să funcționeze? Vrem că atunci când te duci într-un spital să fie cineva la capătul patului, să ai un medic competent și medicamente, înseamnă că trebuie să existe o formă de contribuție.” Ce înseamnă CASS „de 10%” în cazul pensiilor vizate Premierul a precizat că, pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, contribuția este de 10% aplicată „pe diferența” care depășește pragul de 3.000 de lei. El a susținut că această sumă ar fi o contribuție necesară pentru menținerea sistemului medical. „Și acel 10%, pe diferența de la pensia care este peste 3.000 și până la 3.000 de lei, este o sumă cu tot respectul pe care fiecare om care ajunge într-un spital ar trebui să o plătească. E o formă de contribuție. Nu funcționează lucrurile altfel.” [...]
Președintele Nicușor Dan convoacă luni la Cotroceni o discuție tehnică despre PNRR și SAFE , într-un demers care urmărește să țină pe agendă proiectele cu miză economică în plină criză politică, potrivit Economica . Invitația vine după ce șeful statului a semnat demisiile miniștrilor PSD și propunerile de interimari din Guvern. Nicușor Dan spune că își va exercita în continuare rolul de mediator și că i-a chemat pe liderii celor patru partide pro-europene și pe liderul grupului parlamentar al minorităților naționale pentru „o discuție tehnică și aplicată” despre programele majore pentru România, „precum SAFE și PNRR”, mesaj transmis într-o postare pe Facebook. De ce contează: proiectele economice rămân în joc, deși coaliția e în criză Consultările au loc după declanșarea crizei politice, generată de retragerea de către PSD a sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. În acest context, președintele a avut deja miercuri consultări la Palatul Cotroceni cu formațiunile din coaliția de guvernare, iar la final a indicat că reprezentanții acestora și-au afirmat disponibilitatea de cooperare pe proiecte esențiale în perioada următoare: aderarea la OECD, implementarea programelor SAFE și PNRR. În declarația de presă de miercuri seara, Nicușor Dan a insistat că, dincolo de criza politică, „avem instituții ale statului care funcționează” și că „nu se pune în discuție direcția pro-occidentală a României”. Totodată, a afirmat că partidele și minoritățile naționale prezente au exclus „o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR”. Ce urmează și care e cadrul Președintele a precizat că discuțiile de la Cotroceni au fost informale, deoarece „la acest moment politic, Constituția nu dă președintelui vreo atribuție, vreun act direct pe care să-l facă”. Noua rundă de consultări, programată luni, este prezentată ca o întâlnire axată pe componenta tehnică a programelor majore, într-un moment în care scena politică este tensionată după decizia PSD de a retrage sprijinul politic pentru prim-ministru. [...]
