Știri
Știri din categoria Legistație

Codul Rutier ar putea fi completat cu reguli explicite pentru „culoarul de salvare” în ambuteiaje, ceea ce ar introduce obligații standardizate pentru șoferi și ar permite sancționarea celor care nu le respectă, potrivit Antena 3.
Inițiativa este un proiect de lege depus de USR, care vizează reglementarea explicită a culoarului de salvare în Codul rutier, pentru situațiile de trafic aglomerat. În prezent, forma actuală a legislației nu ar preciza suficient de clar ce trebuie să facă șoferii în ambuteiaje pentru a facilita trecerea autospecialelor aflate în misiune (ambulanțe, pompieri, poliție), iar regulile existente ar fi aplicabile mai ales pe drumuri fără trafic intens, conform argumentelor din comunicatul USR citat în material.
Dacă proiectul va fi adoptat și Codul rutier va fi completat, modul de formare a culoarului de salvare ar urma să fie stabilit în funcție de numărul de benzi:
Proiectul prevede că nerespectarea acestor reguli ar urma să fie sancționată cu amendă, potrivit materialului.
Deputații USR Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu, inițiatorii proiectului, susțin că demersul urmărește clarificarea legislației și alinierea la prevederile europene, în contextul în care întârzierile echipajelor de urgență pot avea consecințe directe asupra intervențiilor.
În acest stadiu, este vorba despre un proiect de lege depus, iar aplicarea noilor obligații depinde de parcursul legislativ și de adoptarea lui.
Recomandate

PSD, PNL și USR au convenit să publice declarațiile de avere într-o formă nouă, cu praguri în loc de sume , prin comasarea declarațiilor de avere și de interese într-un document numit „ declarație de interese financiare ”, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare: proiectul inițial prevedea păstrarea la secret a declarațiilor, dar amendamentul agreat schimbă direcția către publicare, în limitele deciziei CCR din 2025. Ce se schimbă: „declarația de interese financiare”, publică, dar fără sume fixe Amendamentul susținut în comun de cele trei partide prevede că declarațiile vor fi comasate într-un nou document – „declarația de interese financiare” – care va fi făcut public. În această formă, nu vor apărea sume exacte, ci doar praguri. Noua formulă este gândită să respecte decizia Curții Constituționale din 2025, care a stabilit că declarațiile nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților (context detaliat în HotNews ). În amendamentul PSD citat de HotNews, mecanismul tehnic este legat de platforma ANI: „Agenția, prin platforma e-DAI, generează automat declarația de interese financiare care va fi publicată…” Disputa pe amendamente și soluția de compromis Pe articolul privind publicarea declarațiilor au fost depuse patru amendamente (SOS, AUR, USR și PSD). Cele ale SOS și AUR au fost respinse, iar dezbaterea s-a concentrat pe variantele USR și PSD. În final, PSD, PNL și USR au decis să susțină un singur amendament „asumat de toți”, care introduce publicarea noilor declarații comasate. În discuții, fostul ministru Radu Marinescu a criticat amendamentul USR pentru o „greșeală de tehnică legislativă”, în timp ce USR a susținut că problema poate fi corectată. Extinderea obligației: și consilierii de stat intră pe listă În forma adoptată a amendamentului (asumată de PSD, PNL și USR) a fost introdusă și o completare propusă de liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache: și consilierii de stat vor fi obligați să depună declarațiile. În proiectul inițial, obligația era prevăzută doar pentru consilierii prezidențiali și cei onorifici. Ce urmează în Parlament și legătura cu PNRR Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în plenul Camerei Deputaților, apoi intră în comisiile de specialitate ale Senatului și, ulterior, în plenul Senatului, care este cameră decizională. HotNews plasează modificarea în contextul jalonului din PNRR privind „Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate”, rămas restant și evaluat la 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , care ar fi trebuit finalizat în decembrie 2024. Proiectul a fost trimis în Parlament pe 21 iulie 2026 de ministrul interimar Cătălin Predoiu. În același context, HotNews notează că forma trimisă inițial în Parlament prevedea că depunerea declarațiilor nu atrage automat publicarea lor, iar ulterior, pe 23 iulie, Ilie Bolojan a declarat că Guvernul va susține în Parlament varianta în care declarațiile de avere sunt publicate obligatoriu pe site-ul instituției. [...]

Duma de Stat pregătește blocarea transferurilor și a vânzărilor de bunuri pentru rușii condamnați care stau în străinătate , printr-un pachet legislativ care obligă băncile să le taie accesul la aplicații și prevede restricții detaliate la tranzacțiile imobiliare, potrivit Meduza . Miza practică este una de reglementare cu efect economic direct: limitarea accesului la bani și la valorificarea activelor din Rusia pentru persoanele vizate. Deputații au aprobat amendamentele pentru lectura a doua a proiectului de lege privind „măsuri restrictive temporare” împotriva persoanelor aflate în afara Federației Ruse și care „se sustrag de la executarea pedepsei”. Proiectul se referă la cetățeni ruși condamnați atât în dosare penale, cât și în cauze administrative, iar scopul declarat al noilor reguli este asigurarea „inevitabilității pedepsei”. Pachetul din două proiecte a trecut de prima lectură în decembrie 2025, iar lectura a doua este programată pentru 22 iulie. Ce se schimbă pentru bănci și accesul la bani În varianta pentru lectura a doua, amendamentele cer explicit ca băncile să închidă accesul la aplicații și la conturile personale de pe site pentru persoanele vizate, astfel încât acestea să nu poată transfera fonduri. În versiunea anterioară, interdicția era formulată mai general, ca un blocaj al utilizării serviciilor de „banking la distanță” (servicii digitale de administrare a conturilor). Tot în text a fost introdus un mecanism de recuperare a cheltuielilor de judecată și a prejudiciilor din fonduri înghețate sau dintr-un cont special în care ar urma să fie direcționate veniturile celor care intră sub incidența legii. Acest punct nu exista în forma adoptată la prima lectură. Restricții mai dure la tranzacțiile imobiliare Amendamentele detaliază și interdicțiile privind operațiunile cu proprietăți. Dacă inițial se vorbea despre suspendarea înregistrării cadastrale sau a drepturilor asupra imobilelor, noua versiune prevede că Rosreestr (autoritatea de registru) trebuie să returneze documentele depuse fără a le analiza. Cine va gestiona registrul persoanelor vizate Administrarea registrului persoanelor „aflate în afara Federației Ruse și care se sustrag de la executarea pedepsei” nu va mai reveni procurorului general și adjuncților săi, ci Ministerului Justiției, potrivit amendamentelor aprobate. Când ar urma să intre în vigoare Inițial, intrarea în vigoare era prevăzută pentru 1 martie 2026. În forma pregătită pentru lectura a doua, termenul este schimbat: legile ar urma să se aplice din momentul publicării oficiale. [...]

Un proiect de modificare a Codului rutier ar restricționa șoferii începători de la mașini „prea puternice” în primii doi ani , ceea ce ar putea schimba regulile de utilizare pentru o parte din parcul auto și ar adăuga obligații de conformare pentru șoferi și angajatori, potrivit Profit . Proiectul a primit propunere de adoptare la Camera Deputaților și urmează să ajungă la vot în Parlament. Inițiativa vizează modificarea Codului rutier (OUG 195/2002) astfel încât conducătorii auto cu mai puțin de 2 ani de experiență să nu mai poată conduce vehicule care depășesc o anumită limită tehnică. Camera Deputaților are decizia finală. Pragul tehnic: raport putere/masă, nu „cai putere” Limita nu este definită ca o valoare fixă de putere a motorului sau ca o capacitate cilindrică, ci printr-un criteriu numit raport putere/masă (puterea raportată la greutatea mașinii). Concret, sunt vizate autovehiculele care depășesc 0,075 kW/kg , criteriu care poate include și vehicule relativ ușoare, dar cu motoare performante. În forma prezentată, regula ar putea produce efecte diferite față de o limitare clasică „după cai putere”, tocmai pentru că ia în calcul greutatea vehiculului. Excepții și condiții: supraveghere sau utilizare profesională Cea mai importantă modificare din proiect se aplică șoferilor cu mai puțin de 2 ani de experiență, cu două excepții menționate: dacă în mașină se află un șofer experimentat, cu cel puțin 10 ani de experiență , care îl supraveghează și îl ghidează (nu doar ca pasager); dacă mașina este folosită în scop profesional , în baza unui contract de muncă sau a altei forme legale, iar acest lucru poate fi dovedit oficial. Sancțiuni și stadiul legislativ Proiectul a fost analizat în comisiile parlamentare, cu participarea reprezentanților Poliției Române, și a primit raport de adoptare cu amendamente. Sunt menționate și clarificări privind sancțiunile: șoferii începători care încalcă regula ar urma să fie amendați, inclusiv în situația în care depășesc ușor limita permisă. Documentul legislativ este disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, la pagina proiectului: Camera Deputaților . [...]

Senatul a respins reexaminarea cerută de președintele Nicușor Dan și a trimis la promulgare legea care dublează cotele de intervenție pentru ursul brun , potrivit HotNews . Decizia consolidează cadrul de reglementare pentru intervenția „imediată” în cazul atacurilor asupra persoanelor și bunurilor, prin modificarea și completarea OUG nr. 81/2021. Plenul Senatului a aprobat raportul suplimentar comun de admitere întocmit de comisiile pentru administrație publică și pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, respingând obiecțiile din cererea de reexaminare formulată de președinte. La vot s-au înregistrat 103 voturi „pentru”, cinci „împotrivă” și 15 abțineri, iar doar cinci senatori au susținut obiecțiile președintelui. Ce schimbă legea: cote mai mari pentru 2026 Actul normativ modifică OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru 2026 următoarele niveluri la nivel național: 859 de exemplare de urs brun ca „nivel de prevenție”; 110 exemplare ca „nivel de intervenție”. Față de 2024, creșterea este semnificativă: nivelul de prevenție urcă de la 426 la 859, iar nivelul de intervenție de la 55 la 110. Restricții și reguli privind recoltarea și bunurile rezultate Legea stabilește și o limitare: recoltarea exemplarelor din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă, conform Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. În plus, sunt detaliate regulile privind blana și craniul exemplarelor extrase: pentru exemplarele încadrate la nivel de intervenție, blana și craniul rămân la gestionar dacă acesta a realizat extragerea sau se predau Gărzii forestiere dacă extragerea a fost făcută de personalul desemnat al acesteia; în ambele situații, ele rămân în proprietatea privată a statului; pentru exemplarele din nivelul de prevenție extrase cu nerespectarea legii, blana și craniul se predau structurii teritoriale a Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, urmând să fie gestionate sau valorificate în condițiile legii. Proiectul fusese adoptat de Camera Deputaților, ca for decizional, în aprilie 2026, iar după votul Senatului a fost transmis la promulgare. [...]

Autoritatea olandeză pentru protecția datelor a amendat Uber cu 825 milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru decizii automate de blocare a conturilor șoferilor , o sancțiune care ridică miza de conformare la regulile europene privind deciziile luate exclusiv de algoritmi, potrivit IT之家 . Motivul: compania ar fi folosit un sistem automatizat pentru a suspenda conturi fără informare suficientă către șoferi și fără intervenție umană prealabilă. Decizia, consemnată într-un document de hotărâre datat 17 august și confirmată ulterior de autoritatea olandeză, este descrisă drept a doua cea mai mare amendă aplicată de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), după sancțiunea de 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,0 miliarde lei) primită de Meta în 2023 în Irlanda pentru transferuri ilegale de date ale utilizatorilor Facebook din Europa către SUA (Meta a contestat-o). De ce contează: „decizii cu impact major” nu pot fi lăsate doar pe seama computerului Autoritatea olandeză susține că Uber a blocat conturi „fără avertisment prealabil și fără intervenție umană”, ceea ce ar constitui o încălcare gravă, având în vedere efectul direct asupra veniturilor șoferilor. Vicepreședinta instituției, Monique Verdier, a argumentat că: „Șoferii și-au pierdut într-o clipă toate sursele de venit… Deciziile cu un asemenea impact major nu trebuie lăsate să fie luate doar de computer.” Cazul vizează comportamente din perioada 2018–2022 în Europa și a pornit de la o plângere depusă de șoferi din Franța. Pentru că sediul european al Uber este în Olanda, autoritatea olandeză a coordonat investigația. Poziția Uber și miza financiară a sancțiunii Uber a anunțat că va face apel. Un purtător de cuvânt a declarat că firma se opune „ferm” deciziei și nivelului amenzii, susținând că politicile includ și revizuire umană, precum și o cale de contestare pentru șoferii blocați. În explicațiile prezentate, compania a arătat că a aplicat suspendări temporare pentru conturi suspectate de fraudă (de exemplu, ocoluri intenționate pentru creșterea tarifului sau neîndeplinirea curselor după acceptare) și că, potrivit Uber, suspendările sunt de regulă foarte scurte, iar dezactivările permanente nu ar fi luate fără verificare umană. Autoritatea olandeză afirmă însă că au existat cazuri în care șoferi cu evaluări scăzute au fost blocați permanent direct de sistem; Uber neagă că decizia de blocare permanentă ar fi fost complet automatizată. Uber mai susține că numărul șoferilor afectați ar fi fost redus — în 2021, în toată Europa, 126 de șoferi ar fi fost blocați din cauza evaluărilor scăzute. Autoritatea olandeză precizează că amenda a fost calculată strict ca procent din cifra de afaceri globală a Uber pentru anul 2025. Ce urmează Compania a indicat că va contesta sancțiunea, ceea ce poate prelungi cazul. În paralel, decizia transmite un semnal de reglementare pentru platformele care folosesc automatizări în procese cu efect direct asupra veniturilor: lipsa informării adecvate și a intervenției umane în decizii cu impact major poate atrage sancțiuni de ordinul sutelor de milioane de euro. [...]

Decizia CCR face aplicabilă o încetare automată a mandatului în circa 100 de cazuri , potrivit HotNews , după ce amendamentul PSD la noua lege privind Agenția Națională de Integritate (ANI) a fost declarat constituțional. Printre persoanele menționate ca vizate se află și primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Amendamentul se referă la persoane pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și pentru care nu s-a împlinit încă interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului/funcției. În aceste situații, textul prevede încetarea „de drept” a funcției, demnității publice sau mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Câte cazuri monitorizează ANI și cine intră în această categorie Într-un comunicat de la începutul lunii august, ANI a arătat că monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de 3 ani aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate. Agenția a precizat că trei sferturi dintre aceste cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții alese. Din situația prezentată de ANI, reiese că: 47 de persoane continuă să ocupe funcții pentru care depun declarații de avere și interese, dintre care: 22 persoane declarate în conflict de interese pe funcție electivă continuă să ocupe o funcție electivă; 22 persoane declarate în conflict de interese pe funcție publică continuă să ocupe o funcție publică. ANI a mai explicat că cele 122 de persoane sunt cele pentru care inspectorii au emis un raport de evaluare rămas definitiv prin necontestare în termenul legal sau pentru care există o hotărâre judecătorească definitivă comunicată. Ce înseamnă, practic, amendamentul validat de CCR Textul amendamentului validat de Curtea Constituțională (cu majoritatea voturilor celor 9 judecători) stabilește că, pentru persoanele aflate în această situație, mandatul sau funcția încetează automat la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii , dacă interdicția de 3 ani nu s-a împlinit. Pentru detaliile invocate de ANI, instituția a publicat precizări în comunicatul citat de HotNews . [...]